Preluat de pe internet. Unele referiri nu mai sunt de actualitate sau sunt răutăcioase. 
  Caracterizările prind destul de bine folclorul ironic  cu care se gratulează românii intre ei, mai ales intre județele vecine.

Claudiu Marin vă urează Craciun Fericit!

                                                                                    

Alba – Cei care primesc oaspeti in vizita se chinuie de pe 24 pana pe 26 sa-si convinga oaspetii ca judetul lor se cheama Alba, nu Alba-Iulia.


Arad – Cea mai frumoasa traditie de Craciun din Arad dateaza de prin 2008. Aradenii se pozeaza cu bradul din centrul orasului si posteaza pozele direct pe paginile celor din Timisoara. „Al nostru e mai mare, mă!”


Argeș – Legenda spune ca in fiecare an, un argesean caruia i s-a suspendat permisul gaseste unul nou sub brad. Daca nu a avut niciodata permis, oricum primeste unul, daca parintii sai au donat un sfert de porc. Nu prea conteaza nici daca nu are 17 ani. 


Bacau – Traditia bacauanilor este sa manance de Craciun chorizo, patata negra, prosciutto e funghi, mozzarella si sa bea grappa. Asta primesc in schimbul carnatilor, caltabosilor si a damigenei de tuica de la copiii din Italia si Spania.


Bihor – De cand Oradea arata bine, bihorenii respecta traditia si ies in centru in seara de Craciun. Si beau traditionalele mojito si cuba libre, la barurile de acolo.


Bistrita Nasaud – Adevarul e ca nimeni nu stie ce fac cei din Bistrita Nasaud de Craciun. Multi nici nu stiu sa arate judetul pe harta.


Botosani – Cei din Botosani le fac cadou rudelor tricouri cu scrisul: „Bucovina nu e in Moldova!” 


Braila – Brailenii au un singur scop de Craciun: sa bage in imposibilitate de functionare spitalul din Galati. Asa ca le trimit, in fiecare 25 decembrie, cat mai multi braileni in coma alcoolica.


Brasov – Cei din Brasov pleaca de Craciun intr-un loc mai ieftin si mai ingrijit decat Poiana: in Elvetia. 


Bucuresti – Corporatistii sarbatoresc traditional cu salata de boeuf si sarmale primite de acasa, la autocar. Pe care le asezoneaza cu un smoothie frozen raspberries si niste quiche de la Paul. Ceilalti bucuresteni isi petrec sarbatorile prin mall-uri. 


Buzau – Cei din Buzau isi fac cumparaturile la Bucuresti si posteaza pe retele: „Doar o ora pana in Bucuresti! Pana in Moldova faceam mai mult!” Orice, doar ca sa demonstreze ca Buzau nu e in Moldova. 


Calarasi – Cei care au prins peste la Dunare au porc de Craciun.  Ala pe care l-au prins.


Caras Severin – Cei de aici se strang in seara de Ajun in jurul bradului, iar batranii le povestesc celorlalti despre o cascada unica si miraculoasa. Cea mai frumoasa cascada din Europa: Bigar. Iar ei ofteaza, gandindu-se ca nu vor ajunge niciodata la ea, atat de departe, sa o vada.


Cluj – Clujenii nostalgici isi agata la geam steagurile tricolore, in amintirea lui Funar. Iar modernistii se plimba mandri cu autobuzele lui Boc si posteaza pe Instagram ca sa moara de ciuda miticii. In rest, clujenii n-au nimic cu burestenii, dar 90% dintre ei nu vor fi de acord cu aceasta postare, fiind scrisa de un bucurestean.


Constanta – Nu stie nimeni ce fac constantenii. La cum arata targul lor de Craciun, cred ca toti sunt plecati in Bulgaria, la all inclusive. 


Covasna – Multi isi amintesc din aceasta postare ca si Covasna e judet si nu face parte din Harghita. Oricum, multi dintre ei isi petrec Craciunul acasa. La Budapesta. 


Dambovita –  toata lumea crede ca este in judet de campie, unde se cultiva cartofi. Dar in Dambovita aici se afla Varful Omu, Babele si Sfinxul. Asta vor dambovitenii de la Mos Craciun: sa afle odata cineva ca sunt la ei in judet!


Dolj – Cei mai multi doljeni incep Craciunul pe 20 octombrie, la Sarbatoarea Zaibarului si a Prazului. Si il incheie dupa Sfantul Ion.


Galati – Legenda spune ca galatenii se imbarca in autocare pe 23 decembrie si merg la rudele din Braila care au apa calda. Apoi, pe 24, se imbarca din nou in autocare si merg la Constanta, sa le spuna ca au si ei, in sfarsit, cinematograf.


Giurgiu – Cei mai multi giurgiuveni pleaca la cumparaturi la Ruse. Foarte putini dintre ei se mai intorc, pentru ca odata iesiti din Vama Giurgiu nu mai gasesc drumul spre casa si nimeresc la groapa de gunoi. Fratilor, voi ati vazut in ce hal e marcata vama aia?! 


Gorj – Unii gorjeni se dau cu sania prin parc, mazgalesc Poarta Sarutului, se catara pe Masa Tacerii. Chestii din astea traditionale. Altii ii cearta pe primii.


Harghita – „Ce mi-e Harghita, ce mi-e Covasna!” 


Hunedoara – Toti hunedorenii isi daruiesc intre ei, de Craciun, televizoare HD.


Ialomita – Pentru ca toata lumea ii stie ca „judetul ala din drumul spre mare”, ialomitenii vor si ei bani din turism. Asa ca organizeaza vacante All Inclusive la celebrul Turnul Eiffel din Slobozia.


Iasi – Mananca. Beau. Si se enerveaza daca primesc mesajul: „Cum e la voi, in Bucovina?”


Ilfov – Ilfovenii nu exista. Sunt doar bucuresteni care n-au avut bani de case in oras. 


Maramures – De fiecare Craciun, in Viseul de Sus se mai deschide un magazin traditional romanesc cu produse chinezesti.


Mehedinti – Cei de aici nu isi mai impodobesc orasele si satele, de Craciun. Doar lumineaza putin casele cu turnulete aurii.


Mures – Uneori, in Targu Mures, poti auzi colinde in limba romana. Cand nu se intrerupe brusc curentul, iar cablul se taie singur, din greseala.


Neamt – toata lumea e mai buna de Craciun, in Neamt. Pana si clanurile rivale de aici isi trimit cadouri intre ele. In general degete.


Olt – La Slatina se petrece Craciunul ca in 1980. De fapt, la cum arata orasul, ei sunt in 1980.


Prahova – Cei care locuiesc intre Comarnic si Busteni nu petrec niciodata Craciunul acasa, ci in masina. 


Salaj – Toata lumea e convinsa ca judetul se cheama Zalau.


Satu Mare – Multi dintre cei ce citesc aceasta postare isi dau seama abia acum ca Satu Mare nu e acelasi lucru cu Baia Mare. Oricum, e mare.


Sibiu – sibienii isi dau casele in chirie turistilor de la Targul de Craciun. Cu banii stransi merg doua saptamani in Maldive si le mai raman si pentru la vara.


Suceava – Sucevenii isi petrec toti sarbatorile acasa la ei, o casa de care sunt foarte foarte mandri… In Londra…


Teleorman – este un obicei al locului, in satele  din Teleorman, ca oamenii de aici sa ii trimita la Bucuresti pe cei mai prosti dintre ei, pe cei mai slabi la scoala. Iar aia de acolo sa ii numeasca premieri.


Timis – timisorenii nu impodobesc bradul din centrul orasului, ci palmierii.


Tulcea – Tulcenii doar stau acasa, taie si parlesc somnul de Dunare, apoi mananca traditionalele sarmale de biban, caltabosul de stiuca si carnatii de scrumbie.


Valcea – Parintii valceni le trimit copiilor hackeri caltabosi si zaibar. Care pe unde e: prin inchisoare in SUA, pe la mititica prin Canada, angajat la NASA sau pe la Interpol.


Vaslui – Legenda spune ca odata, in 1900, un vasluian a baut din greseala, de Craciun, un pahar cu apa. Nimeni nu crede legenda asta.  

 Vrancea – aici nu se mai tine Craciunul. S-a furat..

Citeste pe larg

       


        Preluat de pe internet. Unele referiri nu mai sunt de actualitate sau sunt răutăcioase. 
  Caracterizările prind destul de bine folclorul ironic  cu care se gratulează românii intre ei, mai ales intre județele vecine.

Claudiu Marin vă urează Craciun Fericit!

                                                                                    

Alba – Cei care primesc oaspeti in vizita se chinuie de pe 24 pana pe 26 sa-si convinga oaspetii ca judetul lor se cheama Alba, nu Alba-Iulia.


Arad – Cea mai frumoasa traditie de Craciun din Arad dateaza de prin 2008. Aradenii se pozeaza cu bradul din centrul orasului si posteaza pozele direct pe paginile celor din Timisoara. „Al nostru e mai mare, mă!”


Argeș – Legenda spune ca in fiecare an, un argesean caruia i s-a suspendat permisul gaseste unul nou sub brad. Daca nu a avut niciodata permis, oricum primeste unul, daca parintii sai au donat un sfert de porc. Nu prea conteaza nici daca nu are 17 ani. 


Bacau – Traditia bacauanilor este sa manance de Craciun chorizo, patata negra, prosciutto e funghi, mozzarella si sa bea grappa. Asta primesc in schimbul carnatilor, caltabosilor si a damigenei de tuica de la copiii din Italia si Spania.


Bihor – De cand Oradea arata bine, bihorenii respecta traditia si ies in centru in seara de Craciun. Si beau traditionalele mojito si cuba libre, la barurile de acolo.


Bistrita Nasaud – Adevarul e ca nimeni nu stie ce fac cei din Bistrita Nasaud de Craciun. Multi nici nu stiu sa arate judetul pe harta.


Botosani – Cei din Botosani le fac cadou rudelor tricouri cu scrisul: „Bucovina nu e in Moldova!” 


Braila – Brailenii au un singur scop de Craciun: sa bage in imposibilitate de functionare spitalul din Galati. Asa ca le trimit, in fiecare 25 decembrie, cat mai multi braileni in coma alcoolica.


Brasov – Cei din Brasov pleaca de Craciun intr-un loc mai ieftin si mai ingrijit decat Poiana: in Elvetia. 


Bucuresti – Corporatistii sarbatoresc traditional cu salata de boeuf si sarmale primite de acasa, la autocar. Pe care le asezoneaza cu un smoothie frozen raspberries si niste quiche de la Paul. Ceilalti bucuresteni isi petrec sarbatorile prin mall-uri. 


Buzau – Cei din Buzau isi fac cumparaturile la Bucuresti si posteaza pe retele: „Doar o ora pana in Bucuresti! Pana in Moldova faceam mai mult!” Orice, doar ca sa demonstreze ca Buzau nu e in Moldova. 


Calarasi – Cei care au prins peste la Dunare au porc de Craciun.  Ala pe care l-au prins.


Caras Severin – Cei de aici se strang in seara de Ajun in jurul bradului, iar batranii le povestesc celorlalti despre o cascada unica si miraculoasa. Cea mai frumoasa cascada din Europa: Bigar. Iar ei ofteaza, gandindu-se ca nu vor ajunge niciodata la ea, atat de departe, sa o vada.


Cluj – Clujenii nostalgici isi agata la geam steagurile tricolore, in amintirea lui Funar. Iar modernistii se plimba mandri cu autobuzele lui Boc si posteaza pe Instagram ca sa moara de ciuda miticii. In rest, clujenii n-au nimic cu burestenii, dar 90% dintre ei nu vor fi de acord cu aceasta postare, fiind scrisa de un bucurestean.


Constanta – Nu stie nimeni ce fac constantenii. La cum arata targul lor de Craciun, cred ca toti sunt plecati in Bulgaria, la all inclusive. 


Covasna – Multi isi amintesc din aceasta postare ca si Covasna e judet si nu face parte din Harghita. Oricum, multi dintre ei isi petrec Craciunul acasa. La Budapesta. 


Dambovita –  toata lumea crede ca este in judet de campie, unde se cultiva cartofi. Dar in Dambovita aici se afla Varful Omu, Babele si Sfinxul. Asta vor dambovitenii de la Mos Craciun: sa afle odata cineva ca sunt la ei in judet!


Dolj – Cei mai multi doljeni incep Craciunul pe 20 octombrie, la Sarbatoarea Zaibarului si a Prazului. Si il incheie dupa Sfantul Ion.


Galati – Legenda spune ca galatenii se imbarca in autocare pe 23 decembrie si merg la rudele din Braila care au apa calda. Apoi, pe 24, se imbarca din nou in autocare si merg la Constanta, sa le spuna ca au si ei, in sfarsit, cinematograf.


Giurgiu – Cei mai multi giurgiuveni pleaca la cumparaturi la Ruse. Foarte putini dintre ei se mai intorc, pentru ca odata iesiti din Vama Giurgiu nu mai gasesc drumul spre casa si nimeresc la groapa de gunoi. Fratilor, voi ati vazut in ce hal e marcata vama aia?! 


Gorj – Unii gorjeni se dau cu sania prin parc, mazgalesc Poarta Sarutului, se catara pe Masa Tacerii. Chestii din astea traditionale. Altii ii cearta pe primii.


Harghita – „Ce mi-e Harghita, ce mi-e Covasna!” 


Hunedoara – Toti hunedorenii isi daruiesc intre ei, de Craciun, televizoare HD.


Ialomita – Pentru ca toata lumea ii stie ca „judetul ala din drumul spre mare”, ialomitenii vor si ei bani din turism. Asa ca organizeaza vacante All Inclusive la celebrul Turnul Eiffel din Slobozia.


Iasi – Mananca. Beau. Si se enerveaza daca primesc mesajul: „Cum e la voi, in Bucovina?”


Ilfov – Ilfovenii nu exista. Sunt doar bucuresteni care n-au avut bani de case in oras. 


Maramures – De fiecare Craciun, in Viseul de Sus se mai deschide un magazin traditional romanesc cu produse chinezesti.


Mehedinti – Cei de aici nu isi mai impodobesc orasele si satele, de Craciun. Doar lumineaza putin casele cu turnulete aurii.


Mures – Uneori, in Targu Mures, poti auzi colinde in limba romana. Cand nu se intrerupe brusc curentul, iar cablul se taie singur, din greseala.


Neamt – toata lumea e mai buna de Craciun, in Neamt. Pana si clanurile rivale de aici isi trimit cadouri intre ele. In general degete.


Olt – La Slatina se petrece Craciunul ca in 1980. De fapt, la cum arata orasul, ei sunt in 1980.


Prahova – Cei care locuiesc intre Comarnic si Busteni nu petrec niciodata Craciunul acasa, ci in masina. 


Salaj – Toata lumea e convinsa ca judetul se cheama Zalau.


Satu Mare – Multi dintre cei ce citesc aceasta postare isi dau seama abia acum ca Satu Mare nu e acelasi lucru cu Baia Mare. Oricum, e mare.


Sibiu – sibienii isi dau casele in chirie turistilor de la Targul de Craciun. Cu banii stransi merg doua saptamani in Maldive si le mai raman si pentru la vara.


Suceava – Sucevenii isi petrec toti sarbatorile acasa la ei, o casa de care sunt foarte foarte mandri… In Londra…


Teleorman – este un obicei al locului, in satele  din Teleorman, ca oamenii de aici sa ii trimita la Bucuresti pe cei mai prosti dintre ei, pe cei mai slabi la scoala. Iar aia de acolo sa ii numeasca premieri.


Timis – timisorenii nu impodobesc bradul din centrul orasului, ci palmierii.


Tulcea – Tulcenii doar stau acasa, taie si parlesc somnul de Dunare, apoi mananca traditionalele sarmale de biban, caltabosul de stiuca si carnatii de scrumbie.


Valcea – Parintii valceni le trimit copiilor hackeri caltabosi si zaibar. Care pe unde e: prin inchisoare in SUA, pe la mititica prin Canada, angajat la NASA sau pe la Interpol.


Vaslui – Legenda spune ca odata, in 1900, un vasluian a baut din greseala, de Craciun, un pahar cu apa. Nimeni nu crede legenda asta.  

 Vrancea – aici nu se mai tine Craciunul. S-a furat..

Citeste pe larg

       


        Preluat de pe internet. Unele referiri nu mai sunt de actualitate sau sunt răutăcioase. 
  Caracterizările prind destul de bine folclorul ironic  cu care se gratulează românii intre ei, mai ales intre județele vecine.

Claudiu Marin vă urează Craciun Fericit!

                                                                                    

Alba – Cei care primesc oaspeti in vizita se chinuie de pe 24 pana pe 26 sa-si convinga oaspetii ca judetul lor se cheama Alba, nu Alba-Iulia.


Arad – Cea mai frumoasa traditie de Craciun din Arad dateaza de prin 2008. Aradenii se pozeaza cu bradul din centrul orasului si posteaza pozele direct pe paginile celor din Timisoara. „Al nostru e mai mare, mă!”


Argeș – Legenda spune ca in fiecare an, un argesean caruia i s-a suspendat permisul gaseste unul nou sub brad. Daca nu a avut niciodata permis, oricum primeste unul, daca parintii sai au donat un sfert de porc. Nu prea conteaza nici daca nu are 17 ani. 


Bacau – Traditia bacauanilor este sa manance de Craciun chorizo, patata negra, prosciutto e funghi, mozzarella si sa bea grappa. Asta primesc in schimbul carnatilor, caltabosilor si a damigenei de tuica de la copiii din Italia si Spania.


Bihor – De cand Oradea arata bine, bihorenii respecta traditia si ies in centru in seara de Craciun. Si beau traditionalele mojito si cuba libre, la barurile de acolo.


Bistrita Nasaud – Adevarul e ca nimeni nu stie ce fac cei din Bistrita Nasaud de Craciun. Multi nici nu stiu sa arate judetul pe harta.


Botosani – Cei din Botosani le fac cadou rudelor tricouri cu scrisul: „Bucovina nu e in Moldova!” 


Braila – Brailenii au un singur scop de Craciun: sa bage in imposibilitate de functionare spitalul din Galati. Asa ca le trimit, in fiecare 25 decembrie, cat mai multi braileni in coma alcoolica.


Brasov – Cei din Brasov pleaca de Craciun intr-un loc mai ieftin si mai ingrijit decat Poiana: in Elvetia. 


Bucuresti – Corporatistii sarbatoresc traditional cu salata de boeuf si sarmale primite de acasa, la autocar. Pe care le asezoneaza cu un smoothie frozen raspberries si niste quiche de la Paul. Ceilalti bucuresteni isi petrec sarbatorile prin mall-uri. 


Buzau – Cei din Buzau isi fac cumparaturile la Bucuresti si posteaza pe retele: „Doar o ora pana in Bucuresti! Pana in Moldova faceam mai mult!” Orice, doar ca sa demonstreze ca Buzau nu e in Moldova. 


Calarasi – Cei care au prins peste la Dunare au porc de Craciun.  Ala pe care l-au prins.


Caras Severin – Cei de aici se strang in seara de Ajun in jurul bradului, iar batranii le povestesc celorlalti despre o cascada unica si miraculoasa. Cea mai frumoasa cascada din Europa: Bigar. Iar ei ofteaza, gandindu-se ca nu vor ajunge niciodata la ea, atat de departe, sa o vada.


Cluj – Clujenii nostalgici isi agata la geam steagurile tricolore, in amintirea lui Funar. Iar modernistii se plimba mandri cu autobuzele lui Boc si posteaza pe Instagram ca sa moara de ciuda miticii. In rest, clujenii n-au nimic cu burestenii, dar 90% dintre ei nu vor fi de acord cu aceasta postare, fiind scrisa de un bucurestean.


Constanta – Nu stie nimeni ce fac constantenii. La cum arata targul lor de Craciun, cred ca toti sunt plecati in Bulgaria, la all inclusive. 


Covasna – Multi isi amintesc din aceasta postare ca si Covasna e judet si nu face parte din Harghita. Oricum, multi dintre ei isi petrec Craciunul acasa. La Budapesta. 


Dambovita –  toata lumea crede ca este in judet de campie, unde se cultiva cartofi. Dar in Dambovita aici se afla Varful Omu, Babele si Sfinxul. Asta vor dambovitenii de la Mos Craciun: sa afle odata cineva ca sunt la ei in judet!


Dolj – Cei mai multi doljeni incep Craciunul pe 20 octombrie, la Sarbatoarea Zaibarului si a Prazului. Si il incheie dupa Sfantul Ion.


Galati – Legenda spune ca galatenii se imbarca in autocare pe 23 decembrie si merg la rudele din Braila care au apa calda. Apoi, pe 24, se imbarca din nou in autocare si merg la Constanta, sa le spuna ca au si ei, in sfarsit, cinematograf.


Giurgiu – Cei mai multi giurgiuveni pleaca la cumparaturi la Ruse. Foarte putini dintre ei se mai intorc, pentru ca odata iesiti din Vama Giurgiu nu mai gasesc drumul spre casa si nimeresc la groapa de gunoi. Fratilor, voi ati vazut in ce hal e marcata vama aia?! 


Gorj – Unii gorjeni se dau cu sania prin parc, mazgalesc Poarta Sarutului, se catara pe Masa Tacerii. Chestii din astea traditionale. Altii ii cearta pe primii.


Harghita – „Ce mi-e Harghita, ce mi-e Covasna!” 


Hunedoara – Toti hunedorenii isi daruiesc intre ei, de Craciun, televizoare HD.


Ialomita – Pentru ca toata lumea ii stie ca „judetul ala din drumul spre mare”, ialomitenii vor si ei bani din turism. Asa ca organizeaza vacante All Inclusive la celebrul Turnul Eiffel din Slobozia.


Iasi – Mananca. Beau. Si se enerveaza daca primesc mesajul: „Cum e la voi, in Bucovina?”


Ilfov – Ilfovenii nu exista. Sunt doar bucuresteni care n-au avut bani de case in oras. 


Maramures – De fiecare Craciun, in Viseul de Sus se mai deschide un magazin traditional romanesc cu produse chinezesti.


Mehedinti – Cei de aici nu isi mai impodobesc orasele si satele, de Craciun. Doar lumineaza putin casele cu turnulete aurii.


Mures – Uneori, in Targu Mures, poti auzi colinde in limba romana. Cand nu se intrerupe brusc curentul, iar cablul se taie singur, din greseala.


Neamt – toata lumea e mai buna de Craciun, in Neamt. Pana si clanurile rivale de aici isi trimit cadouri intre ele. In general degete.


Olt – La Slatina se petrece Craciunul ca in 1980. De fapt, la cum arata orasul, ei sunt in 1980.


Prahova – Cei care locuiesc intre Comarnic si Busteni nu petrec niciodata Craciunul acasa, ci in masina. 


Salaj – Toata lumea e convinsa ca judetul se cheama Zalau.


Satu Mare – Multi dintre cei ce citesc aceasta postare isi dau seama abia acum ca Satu Mare nu e acelasi lucru cu Baia Mare. Oricum, e mare.


Sibiu – sibienii isi dau casele in chirie turistilor de la Targul de Craciun. Cu banii stransi merg doua saptamani in Maldive si le mai raman si pentru la vara.


Suceava – Sucevenii isi petrec toti sarbatorile acasa la ei, o casa de care sunt foarte foarte mandri… In Londra…


Teleorman – este un obicei al locului, in satele  din Teleorman, ca oamenii de aici sa ii trimita la Bucuresti pe cei mai prosti dintre ei, pe cei mai slabi la scoala. Iar aia de acolo sa ii numeasca premieri.


Timis – timisorenii nu impodobesc bradul din centrul orasului, ci palmierii.


Tulcea – Tulcenii doar stau acasa, taie si parlesc somnul de Dunare, apoi mananca traditionalele sarmale de biban, caltabosul de stiuca si carnatii de scrumbie.


Valcea – Parintii valceni le trimit copiilor hackeri caltabosi si zaibar. Care pe unde e: prin inchisoare in SUA, pe la mititica prin Canada, angajat la NASA sau pe la Interpol.


Vaslui – Legenda spune ca odata, in 1900, un vasluian a baut din greseala, de Craciun, un pahar cu apa. Nimeni nu crede legenda asta.  

 Vrancea – aici nu se mai tine Craciunul. S-a furat..

Citeste pe larg

       


        Preluat de pe internet. Unele referiri nu mai sunt de actualitate sau sunt răutăcioase. 
  Caracterizările prind destul de bine folclorul ironic  cu care se gratulează românii intre ei, mai ales intre județele vecine.

Claudiu Marin vă urează Craciun Fericit!

                                                                                    

Alba – Cei care primesc oaspeti in vizita se chinuie de pe 24 pana pe 26 sa-si convinga oaspetii ca judetul lor se cheama Alba, nu Alba-Iulia.


Arad – Cea mai frumoasa traditie de Craciun din Arad dateaza de prin 2008. Aradenii se pozeaza cu bradul din centrul orasului si posteaza pozele direct pe paginile celor din Timisoara. „Al nostru e mai mare, mă!”


Argeș – Legenda spune ca in fiecare an, un argesean caruia i s-a suspendat permisul gaseste unul nou sub brad. Daca nu a avut niciodata permis, oricum primeste unul, daca parintii sai au donat un sfert de porc. Nu prea conteaza nici daca nu are 17 ani. 


Bacau – Traditia bacauanilor este sa manance de Craciun chorizo, patata negra, prosciutto e funghi, mozzarella si sa bea grappa. Asta primesc in schimbul carnatilor, caltabosilor si a damigenei de tuica de la copiii din Italia si Spania.


Bihor – De cand Oradea arata bine, bihorenii respecta traditia si ies in centru in seara de Craciun. Si beau traditionalele mojito si cuba libre, la barurile de acolo.


Bistrita Nasaud – Adevarul e ca nimeni nu stie ce fac cei din Bistrita Nasaud de Craciun. Multi nici nu stiu sa arate judetul pe harta.


Botosani – Cei din Botosani le fac cadou rudelor tricouri cu scrisul: „Bucovina nu e in Moldova!” 


Braila – Brailenii au un singur scop de Craciun: sa bage in imposibilitate de functionare spitalul din Galati. Asa ca le trimit, in fiecare 25 decembrie, cat mai multi braileni in coma alcoolica.


Brasov – Cei din Brasov pleaca de Craciun intr-un loc mai ieftin si mai ingrijit decat Poiana: in Elvetia. 


Bucuresti – Corporatistii sarbatoresc traditional cu salata de boeuf si sarmale primite de acasa, la autocar. Pe care le asezoneaza cu un smoothie frozen raspberries si niste quiche de la Paul. Ceilalti bucuresteni isi petrec sarbatorile prin mall-uri. 


Buzau – Cei din Buzau isi fac cumparaturile la Bucuresti si posteaza pe retele: „Doar o ora pana in Bucuresti! Pana in Moldova faceam mai mult!” Orice, doar ca sa demonstreze ca Buzau nu e in Moldova. 


Calarasi – Cei care au prins peste la Dunare au porc de Craciun.  Ala pe care l-au prins.


Caras Severin – Cei de aici se strang in seara de Ajun in jurul bradului, iar batranii le povestesc celorlalti despre o cascada unica si miraculoasa. Cea mai frumoasa cascada din Europa: Bigar. Iar ei ofteaza, gandindu-se ca nu vor ajunge niciodata la ea, atat de departe, sa o vada.


Cluj – Clujenii nostalgici isi agata la geam steagurile tricolore, in amintirea lui Funar. Iar modernistii se plimba mandri cu autobuzele lui Boc si posteaza pe Instagram ca sa moara de ciuda miticii. In rest, clujenii n-au nimic cu burestenii, dar 90% dintre ei nu vor fi de acord cu aceasta postare, fiind scrisa de un bucurestean.


Constanta – Nu stie nimeni ce fac constantenii. La cum arata targul lor de Craciun, cred ca toti sunt plecati in Bulgaria, la all inclusive. 


Covasna – Multi isi amintesc din aceasta postare ca si Covasna e judet si nu face parte din Harghita. Oricum, multi dintre ei isi petrec Craciunul acasa. La Budapesta. 


Dambovita –  toata lumea crede ca este in judet de campie, unde se cultiva cartofi. Dar in Dambovita aici se afla Varful Omu, Babele si Sfinxul. Asta vor dambovitenii de la Mos Craciun: sa afle odata cineva ca sunt la ei in judet!


Dolj – Cei mai multi doljeni incep Craciunul pe 20 octombrie, la Sarbatoarea Zaibarului si a Prazului. Si il incheie dupa Sfantul Ion.


Galati – Legenda spune ca galatenii se imbarca in autocare pe 23 decembrie si merg la rudele din Braila care au apa calda. Apoi, pe 24, se imbarca din nou in autocare si merg la Constanta, sa le spuna ca au si ei, in sfarsit, cinematograf.


Giurgiu – Cei mai multi giurgiuveni pleaca la cumparaturi la Ruse. Foarte putini dintre ei se mai intorc, pentru ca odata iesiti din Vama Giurgiu nu mai gasesc drumul spre casa si nimeresc la groapa de gunoi. Fratilor, voi ati vazut in ce hal e marcata vama aia?! 


Gorj – Unii gorjeni se dau cu sania prin parc, mazgalesc Poarta Sarutului, se catara pe Masa Tacerii. Chestii din astea traditionale. Altii ii cearta pe primii.


Harghita – „Ce mi-e Harghita, ce mi-e Covasna!” 


Hunedoara – Toti hunedorenii isi daruiesc intre ei, de Craciun, televizoare HD.


Ialomita – Pentru ca toata lumea ii stie ca „judetul ala din drumul spre mare”, ialomitenii vor si ei bani din turism. Asa ca organizeaza vacante All Inclusive la celebrul Turnul Eiffel din Slobozia.


Iasi – Mananca. Beau. Si se enerveaza daca primesc mesajul: „Cum e la voi, in Bucovina?”


Ilfov – Ilfovenii nu exista. Sunt doar bucuresteni care n-au avut bani de case in oras. 


Maramures – De fiecare Craciun, in Viseul de Sus se mai deschide un magazin traditional romanesc cu produse chinezesti.


Mehedinti – Cei de aici nu isi mai impodobesc orasele si satele, de Craciun. Doar lumineaza putin casele cu turnulete aurii.


Mures – Uneori, in Targu Mures, poti auzi colinde in limba romana. Cand nu se intrerupe brusc curentul, iar cablul se taie singur, din greseala.


Neamt – toata lumea e mai buna de Craciun, in Neamt. Pana si clanurile rivale de aici isi trimit cadouri intre ele. In general degete.


Olt – La Slatina se petrece Craciunul ca in 1980. De fapt, la cum arata orasul, ei sunt in 1980.


Prahova – Cei care locuiesc intre Comarnic si Busteni nu petrec niciodata Craciunul acasa, ci in masina. 


Salaj – Toata lumea e convinsa ca judetul se cheama Zalau.


Satu Mare – Multi dintre cei ce citesc aceasta postare isi dau seama abia acum ca Satu Mare nu e acelasi lucru cu Baia Mare. Oricum, e mare.


Sibiu – sibienii isi dau casele in chirie turistilor de la Targul de Craciun. Cu banii stransi merg doua saptamani in Maldive si le mai raman si pentru la vara.


Suceava – Sucevenii isi petrec toti sarbatorile acasa la ei, o casa de care sunt foarte foarte mandri… In Londra…


Teleorman – este un obicei al locului, in satele  din Teleorman, ca oamenii de aici sa ii trimita la Bucuresti pe cei mai prosti dintre ei, pe cei mai slabi la scoala. Iar aia de acolo sa ii numeasca premieri.


Timis – timisorenii nu impodobesc bradul din centrul orasului, ci palmierii.


Tulcea – Tulcenii doar stau acasa, taie si parlesc somnul de Dunare, apoi mananca traditionalele sarmale de biban, caltabosul de stiuca si carnatii de scrumbie.


Valcea – Parintii valceni le trimit copiilor hackeri caltabosi si zaibar. Care pe unde e: prin inchisoare in SUA, pe la mititica prin Canada, angajat la NASA sau pe la Interpol.


Vaslui – Legenda spune ca odata, in 1900, un vasluian a baut din greseala, de Craciun, un pahar cu apa. Nimeni nu crede legenda asta.  

 Vrancea – aici nu se mai tine Craciunul. S-a furat..

Citeste pe larg

Românii reciclează tot mai mult! După un an de funcționare a Sistemului de Garanție-Returnare (SGR), bilanțul arată o creștere spectaculoasă: peste 3,3 miliarde de ambalaje returnate în 2024, iar în 2025 cifrele continuă să urce vertiginos. Potrivit datelor comunicate de RetuRO, administratorul sistemului, rata de returnare a crescut de la 20% la începutul anului 2024, […]

Articolul Românii au returnat peste 3,5 miliarde de ambalaje! Sistemul SGR, în plină expansiune în mediul rural. Ce alte tipuri de ambalaje vor intra pe lista cu reciclabile apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.

Citeste pe larg

Pe 14 octombrie 2025, mii de credincioși din întreaga țară s-au adunat la Iași pentru a o cinsti pe Sfânta Cuvioasă Parascheva, ocrotitoarea Moldovei și una dintre cele mai iubite sfinte ale Ortodoxiei românești. Sărbătoarea, marcată cu cruce roșie în calendarul bisericesc, este un moment de profundă rugăciune, reculegere și speranță. Racla cu moaștele Sfintei, […]

Articolul Românii o cinstesc astăzi pe Sfânta Parascheva, una dintre cele mai iubite sfinte din Ortodoxia românească! apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.

Citeste pe larg

„Românii au fost deja afectaţi de creşterea TVA şi de scumpirile masive la energie. NU vom permite ca oamenii să ajungă să nu îşi mai poată asigura hrana! Tocmai de aceea, #PSD insistă pentru menţinerea plafonării adaosurilor la alimente şi se va folosi de toate pârghiile politice ca acest lucru să se întâmple. Încetarea plafonării […]

Articolul Deputatul Marian MINA: „Românii au fost deja afectaţi de creşterea TVA şi de scumpirile masive la energie!” apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.

Citeste pe larg

România trăiește, din nou, paradoxul care îi face pe mulți cetățeni să se întrebe dacă nu cumva sunt simple piese într-un joc geopolitic în care propria lor bunăstare contează cel mai puțin. Pe de o parte, pensionarii și familiile vulnerabile din țară sunt sufocați de facturi uriașe la energie electrică, cu tarife care depășesc cu […]

Articolul România livrează energie ieftină pentru Moldova, în timp ce românii plătesc facturi uriașe…!Suntem o țară care exportă bunăstare și importă sărăcie. apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.

Citeste pe larg

Românii sunt tot mai des implicați în furturi din marile lanțuri comerciale din orașul bulgar Ruse, iar acest fenomen îngrijorează autoritățile de peste Dunăre. Comisarul superior Nikolay Kozuharov, șeful Poliției Ruse (ODMVR), a declarat într-un interviu acordat televiziunii KIS 13 TV că în ultimele două luni s-a observat „un contingent activ din România” care a […]

Articolul ALARMĂ LA RUSE: Românii fură masiv din supermarketuri! Autoritățile bulgare dau vina pe Schengen și lipsa controalelor la frontieră. apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.

Citeste pe larg

De peste trei decenii, în România, votul a devenit mai mult decât un drept: a devenit o iluzie. În fiecare ciclu electoral, românii sunt chemați la urne pentru a-și alege reprezentanții, dar puțini își pun întrebarea fundamentală: câți alegători există cu adevărat în România? O analiză riguroasă a datelor demografice și electorale scoate la iveală o discrepanță tulburătoare: există peste trei milioane de alegători înregistrați în plus față de populația adultă reală.

Acest editorial oferă dovezi incontestabile despre modul în care listele electorale sunt umflate artificial, iar românii sunt, an de an, păcăliți în cel mai grav mod posibil într-o democrație: chiar în momentul votului.

1. România în declin: Spor natural negativ

Între 1990 și 2024, România a pierdut milioane de cetățeni. Sporul natural — diferența dintre numărul nașterilor și cel al deceselor — a fost negativ în mod constant în ultimii 20 de ani. Nașterile au scăzut drastic, iar mortalitatea a rămas constant ridicată. Acest dezechilibru profund a condus la un declin demografic fără precedent.

Comentariu: Se observă o scădere de la aproape 300.000 de nașteri în 1990 la sub 160.000 în 2024, în timp ce decesele s-au menținut peste 230.000. Rezultatul? Un spor natural negativ constant, echivalent cu dispariția anuală a unui oraș de mărimea Bacăului.

2. Alegători fără corp: discrepanțele majore din listele AEP

Conform datelor Institutului Național de Statistică și Eurostat, în 2025 România are în jur de 19 milioane de locuitori, dintre care doar 14,8 milioane au vârsta legală pentru a vota. Cu toate acestea, AEP susține că sunt înscriși peste 17,9 milioane de alegători. De unde vin cei aproape 3 milioane de votanți „fantomă”?

Explicație: Numărul de alegători oficiali nu doar că nu a scăzut, dar a crescut artificial în timp, în timp ce populația României a scăzut vertiginos. Emigrarea masivă, decesele și scăderea natalității ar fi trebuit să reducă natural și numărul alegătorilor.

3. Diferența care nu poate fi ignorată

Dacă analizăm diferențele dintre populația adultă reală și cifrele oferite de AEP, apare un dezechilibru sistematic, clar și continuu.

Interpretare: Această diferență nu este o eroare statistică. Este dovada clară a unui sistem de menținere artificială a unui bazin fictiv de votanți, care poate fi „mobilizat” la nevoie în momente cheie: alegeri locale, parlamentare sau referendumuri.


Concluzie: Trei milioane de motive să fim vigilenți

Românii votează într-un sistem care include milioane de alegători fictivi. Aceasta nu este doar o problemă de administrație, ci un pericol real la adresa democrației. Listele electorale umflate permit:

  • fraudarea alegerilor prin voturi multiple,
  • voturi în numele persoanelor decedate sau plecate din țară,
  • manipularea prezenței la urne,
  • crearea de avantaje politice ilegitime.

Este timpul ca această problemă să devină urgență națională. Avem nevoie de audit public, transparență totală și curățarea bazelor de date electorale. Altfel, votul în România va continua să fie o farsă bine regizată, iar cetățenii vor rămâne simple figuranți într-o democrație de carton.

Citeste pe larg

Românii care călătoresc temporar în străinătate pot beneficia de servicii medicale gratuite sau la tarif redus prin intermediul Cardului European de Asigurări Sociale de Sănătate (CEASS). Documentul este emis gratuit și oferă acces la îngrijiri medicale esențiale în statele membre ale Uniunii Europene, dar și în alte țări asociate. Ce este CEASS și la ce […]

Articolul Cardul european de sănătate: Acces la servicii medicale în străinătate pentru românii asigurați apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.

Citeste pe larg

arma

Președintele Nicușor Dan a promulgat vineri legea care interzice persoanelor inculpate pentru infracțiuni comise cu intenție să dețină sau să procure arme de foc. Noua reglementare, care modifică Legea 295/2004 privind regimul armelor și al munițiilor, transpune în legislație Ordonanța de Urgență 45/2024, adoptată de Guvern în luna mai. Legea vine ca reacție directă la […]

Articolul Românii inculpați pentru fapte penale comise cu intenție nu vor mai putea deține sau procura arme: Legea a fost promulgată apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.

Citeste pe larg

bancomat taxa

O nouă taxă controversată este în discuție la nivelul clasei politice românești: taxa pe tranzacții bancare, care ar urma să fie percepută direct de la clienții băncilor, nu de la instituțiile financiare. Măsura, aflată în faza de propunere, ar presupune un cost de 1 leu pentru tranzacțiile sub o anumită sumă și 3 lei pentru […]

Articolul Statul vrea să introducă o nouă taxă bancară: românii ar putea plăti 1 sau 3 lei pentru fiecare tranzacție apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.

Citeste pe larg

Traversând o perioadă extrem de dificilă din punct de vedere economic și financiar, este clar pentru toată lumea că România nu-și mai poate permite să amâne reformele economice, fiscale și administrative absolut necesare pentru a ieși din această situație. Pentru asta, însă, avem nevoie rapid de un guvern funcțional 100%, care să își poată asuma […]

Citeste pe larg