rusalii

Tendința de apreciere a leului, care s-a manifestat înainte de minivacanța de Rusalii, a continuat și în prima ședință a acestei săptămâni, pe fondul unui nivel mai scăzut a aversiunii față de risc, ceea ce i-a permis să se întărească față de principalele valute. Cursul euro a scăzut de la 5,0422 la 5,0366 lei, minimul ultimelor trei săptămâni, într-o ședință în care cotațiile au coborât la 5,033 – 5,044 lei. Piața monetară a fost calmă, în condițiile în care băncile comerciale s-au împrumutat de la BNR cu 18,2 miliarde lei, față de 25,04 miliarde lei, la începutul săptămânii trecute, la o dobândă anuală de 6,5% și cu scadența lunea viitoare. Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat 7,15%. Cel la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 7,22% liar cel la 12 la 7,33%. În așteptarea unor clarificări a negocierilor care privesc taxele vamale dintre Statele Unite și China, dar și a datelor referitoare la inflația din SUA, investitorii și-au redus plasamentele în moneda americană, fapt de care a profitat euro, care s-a menținut aproape de 1,145 dolari. În piața locală, cursul dolarului a scăzut la 4,4117 lei. Analiștii consideră că în lipsa unei schimbări radicale a politicilor vamale din partea administraţiei Trump, este posibil ca dolarul să-și fragilizeze poziția de cea mai importantă monedă comercială și să se devalorizeze treptat. De la începutul anului, indicele dolarului față de un coș a șase monede majore a scăzut aproape 9%, cea mai slabă evoluție începând cu anii ´80. Cursul francului elvețian a coborât la 5,3709 lei iar cel al lirei sterline la 5,9510 lei. Prețul gramului de aur a scăzut de la 476,4646 lei la 472,0952 lei, consecință a deprecierii monedei americane și a metalului galben, față de finalul săptămânii trecute. Uncia se tranzacționa în culoarul 3.301 – 3.343 dolari. Analiștii anticipează atingerea pragului de 4.000 dolari/uncie la sfârșitul acestui an sau începutul celui viitor, în condițiile majorării cererii de aur atât din partea băncilor centrale, care ar urma să achiziționeze în 2025 circa 1.000 tone, și a fondurilor (ETF-uri) dar și a celei comerciale. De exemplu, Banca Populară a Chinei a achiziționat aur în ultimele șapte luni, continuând astfel politica sa din anii anteriori iar rezervele sale s-au majorat la aproape 74 milioane uncii (circa 242 miliarde dolari). La rândul lor, monedele de la marginea zonei euro se apreciau la 4,2611 zloți/euro, respectiv 401,55 forinți/euro. Slăbiciunea monedei americane a ridicat cotațiile bitcoin la 109.111 – 110.337 dolari iar pe cele ale ethereum la 2.661 – 2.797 dolari.