salva

Interimatul de la conducerea guvernului, după ce PSD a decis să părăsească guvernarea, politicile economice propuse de suveraniști, de la case la 1 leu, până la concedierea a 500.000 de bugetari, criza bugetară în care se află România cât și neîncrederea arătată de investitorii străini au creat mixul periculos în care se află moneda națională, care s-a depreciat în doar trei zile cu 14,47 bani. Oficialii băncii centrale recunoșteau în toamna trecută, inclusiv guvernatorul Isărescu, că luând în calcul inflația leul este supraapreciat cu cel mult 5%, valoare consimțită și de mediul bancar, ceea ce lasă cale liberă până la pragul de 5,2 lei/euro. Din acel moment este de așteptat ca BNR să preseze pe o scădere a euro spre 5,1 lei iar apoi la 5,05 lei, nivel solicitat de mai mulți ani de către exportatori. BNR a vândut valută pentru a limita aprecierea euro, dar suma a fost, conform reprezentanților ei, mult mai mică decât cele 2 – 3 miliarde de euro anunțată de diverși analiști. Joi, media monedei unice a urcat de la 5,0991 lei la 5,1222 lei, al treilea record consecutiv al acestei săptămâni. Cotațiile din piață au crescut față de miercuri dar culoarul de tranzacționare s-a îngustat la 5,115 – 5,129 lei, semn că presiunile din piață încep să se tempereze, după prima confruntare televizată dintre cei doi candidați la președinție. În ceea ce privește speculatorii aceștia nu au uitat încă experienţa dură oferită de BNR în 2008, când aceasta a aspirat leii din piață. Așa se întâmplă și în prezent, când indicii ROBOR au cunoscut o creștere relativ rapidă, dar se situează sub pragul de 7,50%, cel la care se află rata Lombard a BNR, la care se pot împrumuta băncile. Înainte de alegerile de duminică indicele la trei luni se situa la 5,90% iar cel la șase luni la 5,99%. Joi aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, să crească de la 6,47 la 7,25%, nivel care nu a mai fost atins din ianuarie 2023. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 6,53 la 7,31%, cel mai ridicat nivel din 3 martie 2023, iar cel la 12 luni a crescut de la 6,58 la 7,30%. Euro a scăzut la 1,1271 – 1,1336 dolari, după ce, miercuri, la finalul ședinței de politică monetară a Rezervei Federale americane a menținut dobânzile la 4,25 – 4,50%. În comunicatul Comitetului Federal pentru Piaţa Deschisă se arată că incertitudinea privind evoluţia economiei americane a crescut, fără a se referi direct la politica tarifară a Administrației Trump. În piața locală, cursul dolarului a urcat de la 4,4898 la 4,5369 lei, ceea ce va afecta prețul produselor petroliere și va genera inflație. Decizia Băncii Angliei de a reduce dobânda de referință cu un sfert de punct procentual la 4,25% a limitat aprecierea lirei sterline de la 5,9866 la 6,0212 lei. Cursul francului elvețian a urcat de la 5,4466 la noul maxim istoric de 5,4930 lei. Aprecierea monedei americane a redus plasamentele în metalul galben care a scăzut la 3.318,10 – 3.416 dolari/uncie. Această evoluție a limitat creșterea prețului gramului de aur de la 487,1276  lei la noul maxim istoric de 487,0692 lei. Bitcoin s-a apreciat la 96.916 – 99.871 dolari iar ethereum la 1.809 – 1.975 dolari.