Producătorii de legume care cultivă în spații protejate pot beneficia, începând cu acest an, de un sprijin financiar important oferit de stat. Guvernul României a adoptat Hotărârea nr. 325/03.04.2025, publicată în Monitorul Oficial, privind aprobarea schemei „Ajutor de minimis pentru aplicarea Programului de susţinere a producţiei de legume cultivate în spaţii protejate” pentru perioada 2025–2027. […]

Articolul Ajutor financiar pentru legumicultori: Schema de sprijin pentru culturile în spații protejate a fost oficializată apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.

Citeste pe larg

                                COMUNICAT DE PRESĂ  Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că începând cu data de 10 aprilie și până la data de 30 iunie inclusiv, beneficiarii care au depus cerere de finanțare pentru accesarea Schemei de ajutor de stat „Silvo-mediu și climă”, sesiunea 1/2024 aferentă Intervenției DR-07, din cadrul  Planului Strategic  PAC […]

Articolul APIA Giurgiu primește Cereri de plată pentru Schema de ajutor de stat „Silvo-mediu și climă” apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.

Citeste pe larg

  „Sprijin pentru prima împădurire și crearea de suprafețe împădurite” Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că începând cu data de 10 aprilie și până la data de 15 iulie inclusiv, beneficiarii care au depus cereri de sprijin pentru accesarea Schemei de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire și crearea de […]

Articolul APIA primește Cereri de plată pentru Schema de ajutor de stat! apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.

Citeste pe larg

În urma adoptării în ședința de Guvern din 3 aprilie 2025 a Hotărârii privind schema de ajutor de minimis pentru susținerea producției de legume cultivate în spații protejate, fermierii din județul Giurgiu beneficiază de un sprijin financiar concret, menit să le stimuleze activitatea și să le consolideze competitivitatea pe piață. Petra Ochisor, directorul Direcției pentru […]

Articolul Sprijin financiar pentru legumicultorii din Giurgiu: schema de ajutor de minimis, adoptată pentru perioada 2025-2027 apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.

Citeste pe larg

Noua metodă de fraudă online este cunoscută sub numele de „Schema 1800”. Această metodă de înșelătorie implică persoane cu intenții rău voitoare care vă contactează, pretinzând că sunt prieteni, membri ai familiei sau chiar reprezentanți ai unor instituții. Ele vor solicita un cod de verificare pe care l-ați primit prinCiteste pe larg

Inspectoratul de Poliție Județean Giurgiu avertizează cetățenii asupra unei metode noi de fraudă online, cunoscută sub numele de „Schema 1800”. Această metodă implică infractori care pretind că sunt prieteni, membri ai familiei sau reprezentanți ai unor instituții, cu scopul de a obține acces la conturile victimelor. Escrocii contactează victimele pe rețelele de socializare, solicitând un […]

Articolul Atenție la o nouă metodă de fraudă folosită pe rețelele de socializare: „Schema 1800” apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.

Citeste pe larg

În Ședința de Guvern din data de 30 octombrie 2024, a fost aprobată schema de ”Ajutor de minimis pentru aplicarea Programului de susţinere a producţiei de legume cultivate în spaţii protejate”, pentru perioada 2024-2025 pentru: tomate, ardei gras şi/sau lung și/sau gogoșar, castraveţi, fasole păstăi, salată, spanac, ceapă verde.   După cum ne spunea directorul […]

Articolul A fost aprobată schema de AJUTOR de MINIMIS pentru aplicarea Programului de susținere a producției de legume cultivate în spații protejate! apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.

Citeste pe larg

Textul  art. XVIII lit. b) din Legea nr. 282/2023

Sa presupunem ca avem o pensie de magistrat ajuns la limita de varsta standard si pensia i-a fost calculata si in sistemul contributiv.
Pensia bruta sa fie 16 000 lei din care componenta contributiva este de 6 000 lei iar componenta necontributiva este de 10 000 lei. 
Prin deducerea componentei neimpozabile, partea impozabila se reduce la 14 000 lei, astfel ca partea contributiva de 6 000 lei se impoziteaza cu 10% iar diferenta necontributiva impozabila de 8 000 lei se impoziteaza progresiv cu 10%, 15% si 20%,  asa cum spune textul de lege.
In topicul anterior am convenit ca in anul 2024 ar fi un castig mediu brut de 7 300 lei si un castig mediu net de 4 270 lei, pentru a determina transele de impozitare.
Conform textului de lege ilustrat si in schema de mai sus, componenta contributiva de 6000 lei plus suma de 4 270 lei, partea egala cu castigul salarial net din componenta necontributiva, se impoziteaza cu 10%. 
Asadar, din imensa pensie de 16000 lei, suma de  6 000 +4 270=10270 lei se impoziteaza cu 10%, rezultand un impozit de 1 027 lei.
Din totalul componentei necontributive impozabile de 8 000 lei mai ramane de impozitat suma de 8 000 – 4 270 lei =3 730 lei, suma mai mica decat castigul mediu brut de 7 300 lei, astfel ca intreaga aceasta suma  se va impozita cu 15%, nemairamanand niciun leu de impozitat cu 20%.
3 730 x15%=560 lei.
Total impozit 
1 027+ 560 =1 587 le

Las cititorilor placerea de a calcula, pe baza celor scrise in topicul anterior, ce impozit va plati un militar dintr-o pensie de 16 000 lei, calculata numai in varianta necontributiva, pentru a intelege de ce sunt discriminati pensionarii militari prin supraimpozitare, cand nu li se calculeaza si componenta contributiva a pensiei militare la atingerea varstei standard de pensionare.
Ce impozit ar plati un militar a carui pensie ar avea, la atingerea varstei standard de pensionare,  un cuantum calculat contributiv mai mare decat cuantumul special, calculat procentual dintr-o baza de calcul? Ar fi scutit de supraimpozitare, potrivit ART. XVIII lit. a) din Legea nr. 282/2023.

 

Citeste pe larg

In interpretarea concordanta cu procedura de stabilire a  bazei de impozitare existenta in prezent, suma din venitul lunar  din pensie mai mare de 2000 lei, partea neimpozabila, pana la limita castigului salarial   mediu net se impoziteaza normal, ca si pana in prezent,  cu 10%.
Partea din venitul din pensie cuprinsa intre castigul salaraial mediu net si castigul salarial mediu brut se supraimpoziteaza cu 15%, ia suma ca depăseste castigul lunar mediu brut se supraimpoziteaza cu 20 %.
In cazul in care venitul din pensie este 10 000 lei, castigul salarial brut este 7 300 lei, iar castigul salarial net este 4 270 lei, suma transelor de impozitare ar fi:
(4270-2000) x 10% + (7300-4270) x 15% + (10 000-7300) x 20% =227+ 455+540=1 222 lei

 

Exista si interpretarea banditeasca a textului de lege, potrivit careia: 
-transa de impozitare de 10% este egala cu castigul mediu net, deci se majoreaza cu 2000 lei fata de prima interpretare, 
-transa de 15% este diferenta dintre castigul salarial brut si castigul salarial net, deci se pastreaza ca marime, in schimb 
-transa de 20%, aplicabila doar pensiilor de serviciu mai mari decat castigul mediu brut, se reduce cu 2000 lei.
Astfel spus, deducerea neimpozabila de 2000 lei se transfera din transa de impozitare de 10% la transa de impozitare de 15% sau, dupa caz, la cea de 20%, in beneficiul grangurilor.
Sunt mai mult ca sigur ca Metodologia de aplicarea Legii nr. 282/2023, fiind redactata de aceiasi economisti carora le-a fatat mintea sa scada deducerea neimpozabila de 2000 lei din venitul lunar din pensie, iar transele de impozitare sa le aplice pe  diferenta ramasa din venitul lunar,  va valida varianta care-i avantajeaza tot pe cei cu pensii de serviciu mai mari decat castigul  salarial mediu brut.
Potrivit acestei interpretari favorabile celor cu pensii mai mari decat castigul salarial mediu brut, suma transelor de impozitare ar fi urmatoarea:
4270 x 10% + (7300-4270) x 15% + (10 000-2000-7300) x 20%=
427 + 455+ 140=1 022 lei

Acesta este textul de lege:

Citeste pe larg

Textul  art. XVIII lit. b) din Legea nr. 282/2023

Sa presupunem ca avem o pensie de magistrat ajuns la limita de varsta standard si pensia i-a fost calculata si in sistemul contributiv.
Pensia bruta sa fie 16 000 lei din care componenta contributiva este de 6 000 lei iar componenta necontributiva este de 10 000 lei. 
Prin deducerea componentei neimpozabile, partea impozabila se reduce la 14 000 lei, astfel ca partea contributiva de 6 000 lei se impoziteaza cu 10% iar diferenta necontributiva impozabila de 8 000 lei se impoziteaza progresiv cu 10%, 15% si 20%,  asa cum spune textul de lege.
In topicul anterior am convenit ca in anul 2024 ar fi un castig mediu brut de 7 300 lei si un castig mediu net de 4 270 lei, pentru a determina transele de impozitare.
Conform textului de lege ilustrat si in schema de mai sus, componenta contributiva de 6000 lei plus suma de 4 270 lei, partea egala cu castigul salarial net din componenta necontributiva, se impoziteaza cu 10%. 
Asadar, din imensa pensie de 16000 lei, suma de  6 000 +4 270=10270 lei se impoziteaza cu 10%, rezultand un impozit de 1 027 lei.
Din totalul componentei necontributive impozabile de 8 000 lei mai ramane de impozitat suma de 8 000 – 4 270 lei =3 730 lei, suma mai mica decat castigul mediu brut de 7 300 lei, astfel ca intreaga aceasta suma  se va impozita cu 15%, nemairamanand niciun leu de impozitat cu 20%.
3 730 x15%=560 lei.
Total impozit 
1 027+ 560 =1 587 le

Las cititorilor placerea de a calcula, pe baza celor scrise in topicul anterior, ce impozit va plati un militar dintr-o pensie de 16 000 lei, calculata numai in varianta necontributiva, pentru a intelege de ce sunt discriminati pensionarii militari prin supraimpozitare, cand nu li se calculeaza si componenta contributiva a pensiei militare la atingerea varstei standard de pensionare.
Ce impozit ar plati un militar a carui pensie ar avea, la atingerea varstei standard de pensionare,  un cuantum calculat contributiv mai mare decat cuantumul special, calculat procentual dintr-o baza de calcul? Ar fi scutit de supraimpozitare, potrivit ART. XVIII lit. a) din Legea nr. 282/2023.

 

Citeste pe larg

In interpretarea concordanta cu procedura de stabilire a  bazei de impozitare existenta in prezent, suma din venitul lunar  din pensie mai mare de 2000 lei, partea neimpozabila, pana la limita castigului salarial   mediu net se impoziteaza normal, ca si pana in prezent,  cu 10%.
Partea din venitul din pensie cuprinsa intre castigul salaraial mediu net si castigul salarial mediu brut se supraimpoziteaza cu 15%, ia suma ca depăseste castigul lunar mediu brut se supraimpoziteaza cu 20 %.
In cazul in care venitul din pensie este 10 000 lei, castigul salarial brut este 7 300 lei, iar castigul salarial net este 4 270 lei, suma transelor de impozitare ar fi:
(4270-2000) x 10% + (7300-4270) x 15% + (10 000-7300) x 20% =227+ 455+540=1 222 lei

 

Exista si interpretarea banditeasca a textului de lege, potrivit careia: 
-transa de impozitare de 10% este egala cu castigul mediu net, deci se majoreaza cu 2000 lei fata de prima interpretare, 
-transa de 15% este diferenta dintre castigul salarial brut si castigul salarial net, deci se pastreaza ca marime, in schimb 
-transa de 20%, aplicabila doar pensiilor de serviciu mai mari decat castigul mediu brut, se reduce cu 2000 lei.
Astfel spus, deducerea neimpozabila de 2000 lei se transfera din transa de impozitare de 10% la transa de impozitare de 15% sau, dupa caz, la cea de 20%, in beneficiul grangurilor.
Sunt mai mult ca sigur ca Metodologia de aplicarea Legii nr. 282/2023, fiind redactata de aceiasi economisti carora le-a fatat mintea sa scada deducerea neimpozabila de 2000 lei din venitul lunar din pensie, iar transele de impozitare sa le aplice pe  diferenta ramasa din venitul lunar,  va valida varianta care-i avantajeaza tot pe cei cu pensii de serviciu mai mari decat castigul  salarial mediu brut.
Potrivit acestei interpretari favorabile celor cu pensii mai mari decat castigul salarial mediu brut, suma transelor de impozitare ar fi urmatoarea:
4270 x 10% + (7300-4270) x 15% + (10 000-2000-7300) x 20%=
427 + 455+ 140=1 022 lei

Acesta este textul de lege:

Citeste pe larg

Textul  art. XVIII lit. b) din Legea nr. 282/2023

Sa presupunem ca avem o pensie de magistrat ajuns la limita de varsta standard si pensia i-a fost calculata si in sistemul contributiv.
Pensia bruta sa fie 16 000 lei din care componenta contributiva este de 6 000 lei iar componenta necontributiva este de 10 000 lei. 
Prin deducerea componentei neimpozabile, partea impozabila se reduce la 14 000 lei, astfel ca partea contributiva de 6 000 lei se impoziteaza cu 10% iar diferenta necontributiva impozabila de 8 000 lei se impoziteaza progresiv cu 10%, 15% si 20%,  asa cum spune textul de lege.
In topicul anterior am convenit ca in anul 2024 ar fi un castig mediu brut de 7 300 lei si un castig mediu net de 4 270 lei, pentru a determina transele de impozitare.
Conform textului de lege ilustrat si in schema de mai sus, componenta contributiva de 6000 lei plus suma de 4 270 lei, partea egala cu castigul salarial net din componenta necontributiva, se impoziteaza cu 10%. 
Asadar, din imensa pensie de 16000 lei, suma de  6 000 +4 270=10270 lei se impoziteaza cu 10%, rezultand un impozit de 1 027 lei.
Din totalul componentei necontributive impozabile de 8 000 lei mai ramane de impozitat suma de 8 000 – 4 270 lei =3 730 lei, suma mai mica decat castigul mediu brut de 7 300 lei, astfel ca intreaga aceasta suma  se va impozita cu 15%, nemairamanand niciun leu de impozitat cu 20%.
3 730 x15%=560 lei.
Total impozit 
1 027+ 560 =1 587 le

Las cititorilor placerea de a calcula, pe baza celor scrise in topicul anterior, ce impozit va plati un militar dintr-o pensie de 16 000 lei, calculata numai in varianta necontributiva, pentru a intelege de ce sunt discriminati pensionarii militari prin supraimpozitare, cand nu li se calculeaza si componenta contributiva a pensiei militare la atingerea varstei standard de pensionare.
Ce impozit ar plati un militar a carui pensie ar avea, la atingerea varstei standard de pensionare,  un cuantum calculat contributiv mai mare decat cuantumul special, calculat procentual dintr-o baza de calcul? Ar fi scutit de supraimpozitare, potrivit ART. XVIII lit. a) din Legea nr. 282/2023.

 

Citeste pe larg