By:
On:
In: Actualitate, Social

Deținerea a două autoturisme devine o povară tot mai costisitoare pentru șoferii din România. Cea mai recentă nemulțumire vine din zona polițelor RCA: proprietarii care își cumpără o a doua mașină sunt obligați să plătească o asigurare mai scumpă, chiar dacă au un istoric rutier impecabil. Asta pentru că proprietarul autoturismului  este obligat să plătească […]

Articolul Proprietarii care își cumpără o a doua mașină sunt obligați să plătească o asigurare mai scumpă! apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Actualitate, Social

  Avem ca proiect jurnalistic să facem o retrospectivă, dar si o analiză totodată a tuturor activităților desfășurate în instituțiile publice din municipiul Giurgiu. Primul serviciu despre care dorim să scriem este Piața de Pește… De precizat că această investiție a fost realizată cu accesarea de fonduri europene prin programul POP (Programul Operațional de Pescuit), […]

Articolul Marile eșecuri pentru care, giurgiuvenii au plătit scump și nu s-au ales cu nimic! apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Actualitate, Social

Plafonarea prețurilor pentru polițele RCA a ajuns la final, iar milioane de șoferi din România se vor confrunta cu scumpiri semnificative în perioada următoare. Noile tarife vor fi aplicate diferențiat, în funcție de vârstă, localitate, capacitatea motorului și istoricul de daună (clasa bonus-malus) al fiecărui conducător auto. Pentru unii români, impactul financiar este imediat și […]

Articolul RCA mai scump după expirarea plafonării: Unii șoferi vor plăti cu sute de lei în plus apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
Tensiunile politice din ultimele luni pun o mare presiune asupra mediului economic, investițional și al cursului de schimb, evoluție amendată de marile agenții de rating. Vineri, agenția Fitch a menținut ratingul de ţară al României la BBB- cu perspectivă negativă, notă identică cu cea anunțată în decembrie trecut. Menținerea perspectivei negative a fost pusă pe seama incertitudinii politice, considerând că durabilitatea actualei coaliţii de guvernământ este incertă şi că presiunile vor fi ridicate, mai ales în timpul campaniei prezidenţiale, ceea ce ar putea întârzia măsurile suplimentare de consolidare fiscală. Guvernatorul BNR a afirmat la prezentarea ultimului raport asupra inflaţiei, că „ne pregătim pentru un scenariu postalegeri prezidenţiale. Suntem deja pregătiţi pentru aceste ieşiri de capital, de fapt diminuarea intrărilor de capital. (…) Bineînţeles că are impact asupra echilibrului pe piaţa valutară. Noi îl acoperim. Suntem pregătiţi. Nu este momentul pentru a ne gândi la o reducere de rată de politică monetară pentru că acest lucru, în condiţiile actuale de fluctuaţii puternice, incertitudini, poate să sune ca o invitaţie la presiuni în sensul deprecierii leului“. Afirmația vine în contextul în care in­vestitorii străini şi-au redus expunerea pe titlurile de stat româneşti iar perspectivele negative au scumpit semnificativ costurile de împrumut, în condițiile în care Finanțele au programat pentru acest an emisiuni de eurobonduri (denominate în euro sau dolari) în valoare de 13 miliarde euro România s-a împrumutat recent pe 12 ani cu 1,25 miliarde dolari pentru care a acceptat o dobândă de 7,5%/an, respectiv 1,4 miliarde euro scadente la 5 ani la o dobândă de 5,25%/an și 1,4 miliarde euro cu scadența la 9 ani la o dobândă de 6,25%/an. Începând cu septembrie 2023, când a fost atins recordul de 4,9783 lei, banca centrală a monitorizat piața valutară. Atenția s-a amplificat în 2024 și a continuat în acest an, ea fiind motivată de alegerile parlamentare și prezidențiale dar și de perspectiva declanșării unui război comercial la nivel mondial, declanșat de administrația Trump. Tranzacțiile din piața valutară s-au realizat săptămâna trecută în culoarul 4,977 – 4,9775 lei, ceea ce a făcut ca media euro să „crească” de la 4,9770 lei, la începutul ei, la 4,9773 lei, în ședința de vineri. Reglarea lichidității din piața monetară a stabilizat nivelul indicilor ROBOR. Vineri, indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019 a stagnat la 5,93%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,0% iar cel la 12 luni la 6,08%. Euro a profitat de scăderea vânzărilor de locuințe noi din Statele Unite și s-a apreciat până la 1,0507 dolari. Vineri, cotațiile au scăzut pe piața americană, care s-a închis la 1,0458 dolari, investitorii protejându-se înainte de alegerile parlamentare din Germania. În plan local, cursul monedei americane s-a mișcat între 4,7452 și 4,7764 lei, cel de vineri fiind stabilit la 4,7543 lei. Aprecierea euro din ultimele zile a majorat plasamentele în moneda elvețiană iar cursul acesteia a urcat vineri de la 5,2843 la 5,2911 lei. La rândul ei, lira sterlină a crescut la 6,0152 lei, maxim al ultimelor circa două luni. Prețul gramului de aur a atins joi un nou record de 452,3179 lei, evoluție determinată de aprecierea metalului galben la un nou maxim de 2.945,50 dolari/uncie. La sfârșitul săptămânii, deprecierea monedei americane și a unciei la 2.914 – 2.948,90 dolari au coborât prețul gramului la 447,9253 lei. Bitcoin s-a tranzacționat la finalul săptămânii între 94.900 și 99.500 dolari iar ethereum s-a mișcat în culoarul 2.600 – 2.800 dolari.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
Aprecierea monedei americane, stimulată de noul mandat câștigat de Donald Trump la Casa Albă cât și diferența dintre dobânda practicată de Rezerva Federală și cea utilizată de Banca Centrală Europeană, la care se adaugă menținerea metalului galben în jurul valorii de 2.700 dolari/uncie, au făcut ca BNR să stabilească un nou preț record al gramului de aur. La începutul săptămânii, gramul de aur a atins un maxim de 419,9433 lei. Joia aceasta, prețul a urcat la un nou record de 420,8502 lei, în timp ce metalul galben fluctua pe piețele specializate între 2.689,70 – 2.710 dolari/uncie. Anul trecut, cei care au realizat în piața locală plasamente în aur au putut obține un randament de până la 38%, prețul gramului de la sfârșitul lui 2023 fiind de 298,2747 lei. La nivel internațional, metalul galben a beneficiat în 2024 de cumpărările masive din partea băncilor centrale (în principal China, India, Polonia) de de tensiunile geopolitice în creştere şi de tranziţia globală către politici monetare mai relaxate. În 30 octombrie uncia de aur a stabilit un nou record istoric de 2.790,90 dolari creșterea la nivelul lui 2025 fiind de circa 27%, cel mai important avans anual începând cu 2010. Analiștii anticipează pentru acest an atingerea pragului istoric de 3.000 dolari/uncie, pe fondul normalizării politicii monetare a principalelor bănci centrale. Tendința ar putea dispare în cazul obținerii unui armistițiu în conflictul Israel – Hamas, cât și începerea procesului de pace în conflictul Rusia-Ucraina, așa cum a promis Donald Trump, ceea ce ar declanşa o corecţie bruscă a preţurilor. Revenirea la Casa Albă a republicanilor care au anunțat că vor majora taxele la importuri, în special a celor din China, ar putea șubrezi poziția economică a acestei țări și va afecta, la rândul ei, în sens negativ prețul aurului. Noul maxim al gramului de aur a venit joi pe fondul majorării cursului monedei americane de la 4,8266 la 4,8347 lei, în timp ce euro s-a depreciat până la un minim de 1,0259 dolari. Cursul monedei unice a scăzut de la 4,9750 la 4,9749 lei, în timp ce tranzacțiile se realizau în culoarul 4,973 – 4,975 lei, apărut la începutul săptămânii. A continuat evoluția crescătoare a indicilor ROBOR, după ce BNR  decis menținerea ratei de referință la 6,5%/an. Cel la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a urcat de la 5,92 la 5,93%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 5,98% iar cel la 12 luni urcat de la 6,06 la 6,08%. Media francului elvețian a urcat la 5,3077 lei iar cea a lirei sterline la 5,9018 lei. În regiune, media monedei maghiare s-a depreciat la 4,11,96 forinți/euro iar a celei poloneze la 4,2620 zloți/euro. Bitcoin a urcat la 98.641 – 100.821 dolari iar ethereum la 3.301 – 3.460 dolari. Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
Costurile la care se împrumută Trezoreria Statului rămân unele ridicate, dobânzile acceptate depășind-o pe cea de politică monetară a BNR, care este de 6,5%/an, în condițiile în care inflația se menține la cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană iar tensiunile politice pun o mare presiune. Finanțele încearcă să atragă cât mai mulți lei din piața locală, în condițiile în care costurile împrumuturilor externe s-au scumpit, după rezultatele alegerilor parlamentare și anularea turului întâi al prezidențialelor. Trezoreria s-a împrumutat luni cu 1,044 miliarde lei, pentru scadența mai 2027, față de o valoare programată de 400 milioane lei, pentru care va plăti o dobândă anuală de 6,87%. Tot la începutul săptămânii, Finanțele au atras alte 885 milioane lei, față de o valoare programată de 400 milioane lei, pentru care a acceptat un randament mediu de 6,68%, până în ianuarie 2026. Piața valutară a rămas calmă și continuă să fie monitorizată cu atenție de BNR. Cursul euro a coborât de la 4,9717 la 4,9709 lei, iar tranzacțiile se realizau în culoarul 4,97 – 4,072 lei. Segmentul monetar al pieței locale a fost stabil iar indicii ROBOR nu au cunoscut modificări. Cel la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a oprit la 5,91%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 5,97%, iar cel la 12 luni la 6,01%. Reducerea lichidității din piață ar putea impune BNR să efectueze operațiuni de acordare de lichiditate în situații de urgență, „care reprezintă un mecanism prin care banca centrală furnizează lichiditate unei instituţii de credit sau unui grup de instituţii de credit eligibile, care se confruntă cu probleme temporare de lichiditate, fără ca o astfel de operaţiune să fie parte componentă a politicii monetare”, cum se arată într-o informare de marțea aceasta. „Regulamentul intern privind cadrul general de acordare de lichiditate în situații de urgență” a fost aprobat în data de 30 septembrie 2024. Euro s-a depreciat la 1,0516 – 1,0568 dolari iar media monedei americane a urcat de la 4,6980 la 4,7216 lei. Lira sterlină a trecut de 1,22 euro iar cursul ei a atins un nou maxim istoric de 6,0224 lei. La rândul său, francul elvețian s-a apreciat la 5,3650 lei. Prețul gramului de aur a crescut de la 401,280 lei la 406,2521 lei, evoluție la care au contribuit aprecierea monedei americane și a metalului galben la 2.657,40 – 2.683,30 dolari/uncie. În regiune, cursul monedei maghiare s-a întărit la 410,58 forinți/euro iar a celei poloneze s-a depreciat la 4,2672 zloți/euro. Bitcoin a coborât marți până la 95.664 dolari iar ethereum la 3.662 dolari. Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Citeste pe larg

By:
On:
In: Actualitate, Social

Mulți turiști au ajuns pe litoralul românesc încă din prima zi de vară. În mod normal aceștia ar trebui întâmpinați cu prețuri de extrasezon, însă multe dintre facilitățile oferite pe plajă sunt extrem de piperate piperate. De exemplu, închirierea unui șezlong pe litoral poate costa și 50 de lei. În plin sezon, anul trecutîn stațiunile […]

Articolul Prețuri piperate pe litoralul românesc! Închirierea unui șezlong mai scumpă decât o zi de cazare! apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Actualitate, Politica, preturi energie, USR, Virgil Popescu
112%. Cu atât a crescut prețul la energie în România, în 2022. Cea mai mare scumpire din UE. Date Eurostat. În Polonia și Bulgaria, de exemplu, a crescut cu doar 5%.  Nu degeaba l-am numit pe Virgil Popescu „groparul energiei din România”. Românii au plătit și continuă să plătească factura pentru incompetența lui. Anul trecut, […]

Citeste pe larg