1. Comitetul de lucru interministerial a dat termen miniștrilor care furnizează beneficiari ai pensiilor de serviciu, Transporturi, Justiție, Apărare, Interne și Externe  să vină până miercuri 22 martie  cu amendamentele necesare pentru proiectul de lege aflat în dezbatere care să conducă la închiderea Jalonului 215 în conformitate cu cerințele CE.( a declarat  băietul , duminică 19 03 2023, pe A3)

2. Un liberal prezent pe unul din posturile TV a spus că din punctul de vedere al liberalilor… principala cerință a PNRR este reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale prin aducerea cuantumului acestora cât mai aproape de cuantumul lor contributiv.(liberalul Nica)

Citeste pe larg

Citiți Avizul CSM  dat proiectului de recalculare a pensiilor magistraților. AICI
Domnul Ciolacu și mulți alți politicieni, dar și ziariști și reprezentanți ai structurilor asociative, când vorbesc despre  retroactivitate… ar trebui să se rezume la sensul juridic dat de Curtea Constituțională și reținut ca atare în avizul CSM în proiectul L4/2023 pe Jalonul 215, PNRR.
Impozitarea progresivă a pensiilor speciale nu reduce anvelopa bugatară brută a pensiilor speciale . Aduce doar venituri suplimentare la bugetul de stat.

Extras din considereantele magistraților CSM despre retroactivitate în recalcularea cuantumului pensiilor magistraților.

In sinteză, decizia de pensie reflectă condițiile de pensionare din legea în vigoare la data emiterii deciziei și nu pot fi modificate în defavoarea pensionarului prin legi viitore,  care impun condiții de pensionare mai aspre.
Cuantumul stabilit la pensionare poate fi recalculat în baza aceleiași legi sau în baza unei legi viitoare, fără a afecta prestațiile plătite potrivit legislației anterioare.

Citeste pe larg

Topic… la cererea lui @akord.
Din conferința de presa a parlamentarului USR, Cristian Seidler,  se vede că inițiatorii PNRR pentru România nu știu că prin alinierea pensiilor militare la contributivitate cheltuielile cu aceste pensii ar crește substanțial. Vor scădea doar pensiile celor care au trecut în rezervă înainte de vreme; disponibilizați, pensionați anticipați parțiali. De asemenea, ar scădea pensiile celor care au avut solde mari numai în ultimii ani de activitate. In mod cert, prin alinierea la contributivitate s-ar elimina actualele discrepanțe dintre pensiile mari și pensiile medii pentru cei care au avut aceleași funcții, grade și vechimi.
Acum avem o parte din explicațiile pentru constatarea că mulți militari, activi și pensionari, au votat cu progresiștii useriști  la ultimele alegeri europarlamentare, parlamentare și locale. Au impus și un primar la Capitală.

 

Citeste pe larg

 In august 2017, fostul premier Tudose a ieșit pe televiziuni și a spus celebra minciună că norma de hrană era inclusă în baza de calcul a pensiilor militare.

Atunci am scris pe blog acest articol:

Cine l-a mințit pe premierul Tudose că ordinul 50, norma de hrană, intră în baza de calcul a pensiei militare?

Iată că, după 6 ani de la aplicarea acelei ordonanțe,  s-a întâmplat exact ce am previzionat în acel articol.

Acum, domnul Tudose, preluând marota că pensiile militare nu sunt speciale, nu face altceva decât să se înscrie în corul celor care sunt împotriva unei reforma a pensiilor militare, pentru înlăturarea inechităților pe care el le-a introdus în lege prin odioasa sa ordonanță.

Incultura juridică încă dăinuie la politicienii noștri. Nicio decizia a CCR nu interzice micșorarea, plafonarea sau înghețarea unei pensii de serviciu, dacă dispoziția legală nu afectează componenta contributivă a pensiei. Incepând cu decizia nr. 20/2000, CCR a decis că pensiile magistraților nu pot fi desființate. Or, înghețarea, chiar  și a pensiilor magistraților, este constituțională cu condiția să fie dispusă prin lege nu prin ordonanțe de guvern.  




Citeste pe larg

 Afirmația din titlu aparține  realizatorului  Răzvan Dumitrescu în interviul luat userist-ului Stefan Pălărie. Desigur …se referă la pensiile militare mai vechi, nu la pensiile din ultimii 2-3 ani care tind să se apropie de pensiile nesimțite și pentru care toate pensiile militare au fost băgate în malaxorul propagandistic al presei și politicienilor. A devenit de notorietate în opinia publică pensia de aproape 20 000 lei a generalului Ciucă, stabilită înainde de a deveni ministrul Apărării, în timp de pensiile vechilor sefi al Marelui Stat Major abia dacă ajung la 8-9000 lei

La acest  val propagandistic, sistemul militar a ieșit inadecvat cu sofismul că pensiile militare nu sunt pensii speciale și de aici insistența ca pensiile militare să rămână așa cum sunt, cu grave inechități. Cu alte cuvinte se induce ideea că pensiile militare au fost deja reformate, chit că reforma a  înseamnt stoparea creșterii pensiilor stabilite anterior anului 2015 și dublarea cuantumului celor care ies la pensie după creșterile de solde potrivit Legii 153/2017 și sporurile acordate pentru a eluda dispozițiam din OUG 59/2017 care stabilea un plafon la limita mediei soldelor nete din baza de calcul. Se lasă impresia că actuala coaliție guvernamentală dar și sistemul militar fac front comun pentru apărarea pensiei Premierului.

Sistemul pensiilor militare este în prezent inechitabil nu pentru că aceste pensii sunt denumite pensii de serviciu sau pensii speciale, ci pentru că legea care le reglementează este proastă și creează inechități care se adâncesc cu fiecare an care trece de la eliminarea actualizării pensiilor militare în anul 2017. Legea este atât de proastă încât, după 7 ani  de aplicare, sunt zeci de mii de pensionari militari care au pensiile militare în plată mai mici decît dacă pensiile lor ar fi calculate potrivit sistemului public de pensii.

Indiferen cum se numesc, pensiile pentru militari trebuie reformate, dacă nu altfel, fie și prin alinierea lor la calculul contributiv, ca să scăpăm de permanenta preocupare a propagandei de a scoate în evidență realitatea că militari nu au pensii calculate contributiv. 

Dacă tot sunt denumite pensii speciale, să se introducă un articol în Legea 223/2015, similar cu prevederile din celelalte legi care reglementează pensiile speciale, prin care să se prevadă că pensia calculată potrivit legii pensiilor militare  să nu fier mai mică decât cuantumul contributiv calculat potrivit Legii 263/2010, obligând, astfel, Casele Sectoriale de Pensii să calculeze pensiile militare și în puncte de pensie. 

In materialul înregistrat… este de interes, potrivit interesului nostru,  ce se spune de la minutul 22′ până la minutul 28′.


Citeste pe larg

 Nu numai deputatul Cristian Seidler (USR), cel care zilele trecute a formulat opinia eronată de mai jos, dar și mulți ziariști, formatori de opinei, chiar și cititori ai acestui blog  nu știu că pensiile de serviciu ale magistraților, grefierilor, diplomaților, personlului civil aeronautic,  funcționarilor publici parlamentari, auditorilor Curții de Conturi sunt calculate atât contributiv, potrivit legii cadru a pensiilor civile, dar și potrivit legilor speciale care reglementează pensiile lor de serviciu, în plată rămânând cuantumul cel mai mare.

Declarația deputatului  Cristian Seidler:

 „PNRR cerea României ca, până la finalul anului 2022, termen absolut ratat de acest guvern al sărăciei, să avem pensiile trecute pe contributivitate, pensiile speciale. Proiectul de lege trimis de Guvern Parlamentului nu face nimic din această perspectivă, nicio pensie specială nu este trecută pe contributivitate.

Nu o spun eu, politician din opoziţie, proiectul de lege nu îşi propune să facă acest lucru. Acest proiect de lege este vădit neconstituţional. Conţine într-o singură lege, modificări la legi diferite, care una, conform Constituţiei, trebuie să aibă cameră decizională, Senatul, alta să aibă cameră decizională, Camera Deputaţilor”, a spus deputatul.

Doar pensiile de serviciu ale militarilor nu sunt calculate și în varianta contributivă, așa cum sunt calculate toate celelalte pensii de serviciu, potrivit unor dispoziții asemănătoare cu cele pe care le enumăr din Legea nr. 216/2015 privind acordarea pensiilor de serviciu pentru diplomați și personalul consular:

Legea 216/2015

Articolul 6

(1) Odată cu stabilirea cuantumului pensiei de serviciu se stabilește și pensia pentru limită de vârstă din sistemul public, potrivit legislației în vigoare privind sistemul de pensii publice.

(2) În cazul în care cuantumul pensiei de serviciu calculat conform prezentei legi este mai mic decât cel al pensiei din sistemul public de pensii, se acordă cuantumul cel mai avantajos.

(3) Partea din pensia de serviciu care depășește nivelul pensiei din sistemul public, precum și partea din pensia de urmaș calculată din pensia de serviciu, care depășește nivelul pensiei din sistemul public de pensii, se suportă din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice.

(4) În cazul în care nu sunt îndeplinite condițiile de acordare a pensiei pentru limită de vârstă în sistemul public de pensii, pensia de serviciu se suportă din bugetul de stat până la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzută de legislația în vigoare, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice.


In cazul pensiilor militare recalculate din pensiile contributive, în anul 2016, potrivit L 223/2015, care au rămas în plată cu cuantumul contributiv mai avantajos și nu au mai fost actualizate din anul 2017, am avea situația rar întâlnită la celelate pensii de serviciu în care cuantumul contributiv ar fi mai mare decât cuantumul special, situație în care am putea spune, pentru a respecta soluțiile din Decizia nr. 900/2021 a CCR, că aceste pensii militare au și o componentă necontributivă, mai mică decât cuantumul în plată. 

Și …când te gândești că 68% dintre pensiile militare recalculate în anul 2016 au rămas în plată cu cuantumul contributiv mai avantajos, dar în regim juridic de pensii militare.

Pentru acest segment de pensii militare, dar și pentru multe pensii militare deschise potrivit L 223/2015 din vechimi apropiate de 30 de ani,  calculul și în varianta contributivă ar fi o posibilitate de majorare în funcție de creșterea valorii punctului de pensie, care ar înlocui  lipsa de actualizare a pensiilor militare reglementată prin OUG nr. 59/2017.

Acest lucru este știut de specialiștii financiari și juridici din sistemul militar care se opun calculului pensiilor militare și în varianta contributivă. Acest calcul nu le folosește celor care doresc să se pensioneze cu vechimi mai mici de 25 ani.

Citeste pe larg

 Nu numai deputatul Cristian Seidler (USR), cel care zilele trecute a formulat opinia eronată de mai jos, dar și mulți ziariști, formatori de opinei, chiar și cititori ai acestui blog  nu știu că pensiile de serviciu ale magistraților, grefierilor, diplomaților, personlului civil aeronautic,  funcționarilor publici parlamentari, auditorilor Curții de Conturi sunt calculate atât contributiv, potrivit legii cadru a pensiilor civile, dar și potrivit legilor speciale care reglementează pensiile lor de serviciu, în plată rămânând cuantumul cel mai mare.

Declarația deputatului  Cristian Seidler:

 „PNRR cerea României ca, până la finalul anului 2022, termen absolut ratat de acest guvern al sărăciei, să avem pensiile trecute pe contributivitate, pensiile speciale. Proiectul de lege trimis de Guvern Parlamentului nu face nimic din această perspectivă, nicio pensie specială nu este trecută pe contributivitate.

Nu o spun eu, politician din opoziţie, proiectul de lege nu îşi propune să facă acest lucru. Acest proiect de lege este vădit neconstituţional. Conţine într-o singură lege, modificări la legi diferite, care una, conform Constituţiei, trebuie să aibă cameră decizională, Senatul, alta să aibă cameră decizională, Camera Deputaţilor”, a spus deputatul.

Doar pensiile de serviciu ale militarilor nu sunt calculate și în varianta contributivă, așa cum sunt calculate toate celelalte pensii de serviciu, potrivit unor dispoziții asemănătoare cu cele pe care le enumăr din Legea nr. 216/2015 privind acordarea pensiilor de serviciu pentru diplomați și personalul consular:

Legea 216/2015

Articolul 6

(1) Odată cu stabilirea cuantumului pensiei de serviciu se stabilește și pensia pentru limită de vârstă din sistemul public, potrivit legislației în vigoare privind sistemul de pensii publice.

(2) În cazul în care cuantumul pensiei de serviciu calculat conform prezentei legi este mai mic decât cel al pensiei din sistemul public de pensii, se acordă cuantumul cel mai avantajos.

(3) Partea din pensia de serviciu care depășește nivelul pensiei din sistemul public, precum și partea din pensia de urmaș calculată din pensia de serviciu, care depășește nivelul pensiei din sistemul public de pensii, se suportă din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice.

(4) În cazul în care nu sunt îndeplinite condițiile de acordare a pensiei pentru limită de vârstă în sistemul public de pensii, pensia de serviciu se suportă din bugetul de stat până la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzută de legislația în vigoare, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice.


In cazul pensiilor militare recalculate din pensiile contributive, în anul 2016, potrivit L 223/2015, care au rămas în plată cu cuantumul contributiv mai avantajos și nu au mai fost actualizate din anul 2017, am avea situația rar întâlnită la celelate pensii de serviciu în care cuantumul contributiv ar fi mai mare decât cuantumul special, situație în care am putea spune, pentru a respecta soluțiile din Decizia nr. 900/2021 a CCR, că aceste pensii militare au și o componentă necontributivă, mai mică decât cuantumul în plată. 

Și …când te gândești că 68% dintre pensiile militare recalculate în anul 2016 au rămas în plată cu cuantumul contributiv mai avantajos, dar în regim juridic de pensii militare.

Pentru acest segment de pensii militare, dar și pentru multe pensii militare deschise potrivit L 223/2015 din vechimi apropiate de 30 de ani,  calculul și în varianta contributivă ar fi o posibilitate de majorare în funcție de creșterea valorii punctului de pensie, care ar înlocui  lipsa de actualizare a pensiilor militare reglementată prin OUG nr. 59/2017.

Acest lucru este știut de specialiștii financiari și juridici din sistemul militar care se opun calculului pensiilor militare și în varianta contributivă. Acest calcul nu le folosește celor care doresc să se pensioneze cu vechimi mai mici de 25 ani.

Citeste pe larg

 S-a aprobat dezbaterea în procedură de urgență.

Raportul prin care proiectul va fi propus spre aprobarea sau respingerea  Plenului va fi întocmit de 3 comisii(juridică, apărare, muncii) până la 14 02 2023.

Printre documentele depuse  la Fișa actului  L4/2023(«–dați click) se află și Avizul Consiliului Superior al magistraturii.

Proiectul legii poate fi accesat direct AICI.

Avizul Consiliului Legislativ–» AICI


Citeste pe larg

In data de 05.01.2023 a fost publicata in Monitorul Oficial instituirea Starii de alerta epidemiologica determinate de Gripa- anunță reprezentanții Spitalului Județean, care precizează: ”Avand in vedere aceste instructiuni Spitalul Judetean de Urgenta Giurgiu a actionat pentru limitarea imbolnavirilor astfel: – limitarea programului de vizita al apartinatorilor si a numarului acestora; – realizarea triajului epidemiologic …

Citeste pe larg

Marcel Boloș a spus la sfârșitul ședinței de guvern din 14 dec. 2022 că nu mai este o prioritate emiterea unei reglementări privind pensiile speciale până la sfârșitul anului. 
Rezolvarea problemei se amână până în lunile martie-aprilie 2023, când România transmite cererea nr. 3 de finanțare la CE. De ce nu… până la rocada guvernamentală din mai? Abia atunci Ciucă nu va mai reprezenta o piedică pentru reforma pensiilor militare.
Vezi de la minutul 12 în înregistrare.



 Reporter: Vă rog să ne spuneți ce se întâmplă cu reforma pensiilor speciale. Ar fi trebuit să fie adoptată până la finalul acestui an, însă legea nu a ajuns încă în guvern.

Marcel Boloş: Acum, termenul pe care îl avem în Planul Național de Redresare și Reziliență, într-adevăr, este 31 decembrie 2022, dar nu este un termen care, în cazul în care nu se respectă, are un impact financiar asupra intereselor României. Condiția, de fiecare dată, este ca până la depunerea cererii de plată numărul 3, în cazul nostru ar fi martie sau aprilie, când va dispune Guvernul României, să fie cerința îndeplinită. Așadar, până la transmiterea oficială a cererii de plată numărul 3 avem această obligație, ca să închidem jalonul 215 și, după cum se știe, cerințele pe care le urmărește Comisia Europeană, în ceea ce privește sustenabilitatea cheltuielilor cu pensiile speciale, au rămas aceleași, și anume: 
1 – ar fi să revenim în acea stare de normalitate privind reglementările pentru pensiile speciale; apoi 
2 – să avem o soluție pentru pensiile care depășesc un anumit nivel, un anumit plafon și sunt convins că acest lucru va fi propus de către Ministerul Muncii și împreună cu Ministerul Finanțelor, pentru a avea jalonul îndeplinit; şi, desigur, 
3 – ar fi problema de sustenabilitate, pe această condiție trebuie făcute simulări și văzut în timp ce se întâmplă cu evoluția acestei categorii de cheltuieli, pentru a putea fi suportabil din bugetul de pensii sau din bugetul de stat, după caz, pe termen lung.

Reporter: Domnule ministru, asta înseamnă că reforma pensiilor am putea s-o avem abia în martie sau aprilie?

Marcel Boloş: Dacă privim din perspectiva Planului Național de Redresare și Reziliență, termenul acesta este, acum să vedem varianta care va ajunge în mod oficial să fie discutată și dezbătută la nivelul Parlamentului. Eu nu sunt de principiu ca să ne grăbim pentru a ajunge să respectăm termenul, dar jalonul în continuare să fie o problemă pentru România. Eu cred că aici trebuie avută puţină răbdare pentru că mai bine să avem temele făcute. Ați văzut că din această perspectivă, Ministerul Muncii a derulat discuții cu Comisia Europeană dar în continuare pledez pentru a avea jalonul maturizat decât rezolvat în pripă, şi apoi punând interesele României, mă rog, din punct de vedere al impactului financiar și dificultăților de negociere pe care ulterior, le-am avea cu Comisia Europeană. 

Reporter: Domnule ministru, se discută în spațiul public, de ani de zile, despre aceste pensii speciale. De ce există această ezitare a guvernului în a aplica reforma?

Marcel Boloş: Nu cred că este o ezitare, eu cred că este vorba de a avea un proiect de ordonanță care să răspundă la condițiile pe care le-am menționat pentru că va fi foarte dificil de convins Comisia, indiferent ce tipuri de reglementări am avea sau cum am gândi reforma pensiilor speciale, dacă în spate nu vor fi simulările care privesc evoluția acestei categorii de cheltuieli pe termen mai lung – va fi foarte greu de convins că proiectul nostru de reformă este unul sustenabil și unul care să ne permită plata acestor cheltuieli pe termen lung. Deci, cred eu că aici va trebui să avem un pic de răbdare, pentru că termenul v-am precizat care este, nu putem trimite cererea de plată numărul 3 la Comisia Europeană, fără ca să nu avem acest jalon, să zicem, limpezit din perspectiva Comisiei și mai bine să avem un agrement, cum a fost şi cu decarbonizarea. Mai bine am așteptat să avem un agrement cu Comisia Europeană, decât să-l trimitem și să ne respingă cererea de plată. O respingere a cererii de plată nu are consecințe, cum să vă spun, pozitive asupra stabilității financiare a României. Trebuie să ne gândim și la acest lucru, de impactul pe care l-am avea în piețele financiare, sau cursul de schimb valutar, sau tot ce înseamnă o astfel de decizie la nivelul Comisiei Europene.

Reporter: Ca să fie clar: cursul leu- euro ar putea să fie influențat dacă această cerere ar fi respinsă, există acest risc?

Marcel Boloş: Există acest risc de instabilitate financiară, cred că toată lumea este conștientă că atunci când organismele financiare internaționale ar avea o astfel de decizie din partea Comisiei de respingere a cererii de plată, nu cred că ar fi de bun augur pentru ceea ce înseamnă, repet, stabilitatea financiară a României. Eu cred de fiecare dată că e bine, atunci când transmitem cererea de plată, mai ales când discutăm de jaloane și ținte sensibile, să avem maturizate jaloanele și temele de casă făcute în agrement cu Comisia Europeană. În caz contrar, sunt implicații pe care ni le asumăm.

Citeste pe larg