spectrul

Bugetul de stat pentru acest an a fost construit pe o creştere economică estimată, în toamna anului trecut și confirmată în raportul din luna mai al Comisiei de Prognoză, de 1,4%, față de 0,8% în 2024. Proiecția nu avea cum să ia în calcul situația tensionată de după primul tur al prezidențialelor din mai, care a ridicat cursul euro la peste 5,12 lei, dar și măsurile de austeritate luate de actualul Executiv. O creștere a PIB confirmată de INS de doar 0,3% în primul trimestru, față de aceeași perioadă din 2024, dar și reducerea consumului intern, efect al majorărilor de preț, semnalizează posibilitatea intrării în recesiune a economiei românești. Un raport al ING Bank anticipează o medie a creșterii prețurilor în următoarele luni în culoarul 7,5 – 8%, pentru ca în a doua parte a anului viitor să se retragă la 4 – 4,5%. Există, însă, analiști care prognozează posibilitatea atingerii în august a unui vârf de 11%, urmare a majorării TVA, a accizelor cât și a renunțării la schema de plafonare a prețului la energie. O analiză Erste Bank estimează  menținerea ratei de referință la 6,5%, nivel stabilit în august trecut, până în februarie 2026. Vestea pozitivă a venit de la Finanțe, care au profitat de cererea ridicată de titluri de stat românești, de peste 10 miliarde dolari, și s-au împrumutat din piețele internaționale cu 2 miliarde dolari cu scadența la 5 ani, la o dobândă de 7,5%/an, și cu alte 1,75 miliarde dolari scadente la 10 ani, la o dobândă de 6,6%/an. Trezoreria a mai atras 1,5 miliarde euro, cu scadența la 10 ani, pentru care va achita o dobândă de 6,5%. Tendința descrescătoare a indicilor ROBOR a continuat și joia aceasta, în ciuda apariției unor analize care anticipează o revenire a acestora la 7,5% până la sfârșitul acestui an, evoluție datorată creșterii inflației. Joi, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a retras de la 6,77 la 6,75%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 6,90%, iar cel la 12 luni a scăzut de la 7,05 la 7,03%. Foamea de lei a Trezoreriei s-a concretizat prin atragerea joia aceasta a 518 milioane lei, cu scadența iunie 2026, la un randament mediu de 6,85%/an și a încă 1,1 miliarde lei, cu scadența în aprilie 2030, la o dobândă anuală de 7,31%. Euro a crescut marginal la 1,1710 – 1,1750 dolari, iar media monedei americane s-a retras de la 4,3345 la 4,3275 lei. Lira sterlină s-a retras de la 5,8926 la 5,8916 lei, după prezentarea unui raport al Băncii Angliei, care a precizat că tensiunile geopolitice şi incertitudinile macroeconomice continuă să reprezinte un risc pentru stabilitatea financiară a Regatului Unit. Cursul francului elvețian a urcat de la 5,4451 la 5,4484 lei. Revenirea cererii de metal galben în piețele specializate au ridicat cotațiile la 3.310 – 3.331 dolari/uncie, astfel că prețul gramului de aur a urcat de la 458,4241 lei la 462,6381 lei. Bitcoin s-a apropiat la câteva sute de dolari de recordul de 111.970 dolari atins în 22 mai 2025. Ethereum fluctua în culoarul 2.757 – 2.823 dolari.