stabilitatea

Confruntată cu o inflație la cele mai ridicate cote din Uniunea Europeană și necesitatea de a proteja cursul leu/euro, principalul instrument utilizat în lupta cu prețurile, BNR a decis vineri menținerea ratei de referință la 6,5%, valoare care a fost stabilită în august. Decizia poate părea surprinzătoare, având în vedere că marile bănci centrale au demarat deja ciclul de reducere a dobânzilor. Însă, BNR a ales „stabilitatea” înainte de alegerile parlamentare și prezidențiale, „pe fondul așteptărilor inflaționiste pe termen scurt încă înalte și al cererii solide de bunuri”, conform comunicatului de presă, în care se mai precizează că „rata anuală a inflaţiei va scădea până la finele anului pe o traiectorie fluctuantă şi mai ridicată decât cea din prognoza din luna august 2024”. Pe piețele asiatice cotațiile euro au atins un vârf de 4,986 lei, semn că unii dintre investitori ar dori deprecierea leului, însă tranzacțiile locale s-au limitat la culoarul 4,975 – 4,977 lei, care s-a conturat în ultimele două săptămâni. În aceste condiții, cursul euro a „crescut” de la 4,9756 lei, la începutul săptămânii, la 4,9766 lei, în ședința de vineri. În lipsa operațiunilor de sterilizare din partea BNR, lichiditatea din piața monetară se află la cote ridicate, astfel că indicii ROBOR nu cunosc modificări de mare amploare. Vineri, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,55%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a scăzut de la 5,60 la 5,59% iar cel la 12 luni s-a consolidat la 5,64%. Găurile uriașe din bugetul de stat obligă Ministerul de Finanțe să se împrumute constant și cu rapiditate atât din piața locală cât și cea externă. Datoria României se ridică la 860 miliarde de lei (172 de miliarde de euro), adică 51,4% din PIB, iar plățile cu dobânzile sunt de peste 2% din PIB. Săptămâna trecută, România s-a împrumutat din piața japoneză cu 33 miliarde yeni (circa 202 milioane euro), la scadențe de 3 ani, cu un randament de 2,10%/an, de 5 ani, cu un randament de 2,63%/an și 7 ani pentru care va plăti o dobândă de 3,14%/an. Interesul pentru cumpărarea de obligațiuni samurai a fost destul de mare, având în vedere că dobânda de politică monetară din Japonia este, începând cu iulie, de 0,25%. Evoluția pozitivă a pieței muncii din Statele Unite, unde au fost create în septembrie 254.000 noi locuri de muncă iar rata şomajului a scăzut la 4,1%, a provocat vineri deprecierea euro la 1,0951 – 1,1041 dolari, față de 1,1156 – 1,1208 dolari, la începutul săptămânii. Investitorii au luat în calcul posibilitatea ca la ședința Rezervei Federale din noiembrie să se decidă o reducere a dobânzii de referință, care se află în prezent la 4,75 – 5%, cu doar 0,25% în loc de 0,50%. În piața locală, cursul dolarului a crescut de la 4,4451 lei, la începutul săptămânii, la 4,5135 lei, la sfârșitul ei. Media francului elvețian a fluctuat între 5,2677 și 5,3087 lei iar cea a lirei sterline s-a mișcat în culoarul 5,9133 – 5,9766 lei. Vineri, cursul a fost stabilit la 5,2945 lei, respectiv 5,9447 lei. În ultimele săptămâni, gramul de aur a atins aproape zilnic noi valori record. Vineri, prețul a atins al patrulea maxim al ultimei săptămâni, de 385,6265 lei, evoluție la care a contribuit aprecierea monedei americane, în timp ce uncia a fluctuat în apropierea recordului istoric de 2.679,20 dolari, atins în 26 septembrie. Volumele mai mici de tranzacționare de la sfârșitul săptămânii, au permis creșterea prețului criptomonedelor. Joi, bitcoin a scăzut sub pragul de 60.000 dolari, dar s-a stabilizat apoi la 62.000 dolari. Ethereum se tranzacționa la sfârșitul săptămânii în jurul pragului de 2.400 dolari. Analiza cuprinde perioada 30 septembrie – 4 octombrie