By:
On:
In: Actualitate, deputat Marian Mina, Politica, PSD Giurgiu
Susţinem şi insistăm, în continuare, să fie aplicată măsura impozitului minim pe cifra de afaceri. Este de neacceptat ca toate măsurile pentru redresarea bugetară să-i vizeze preponderent pe românii cu venituri mici și medii. TREBUIE să contribuie și capitalul, respectiv marile companii, dar și toate firmele care se declară plătitoare de impozit pe profit. PNL, […]

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
Dealerii bancari s-au arătat mulțumiți de propunerile guvernului privind „repararea” deficitului bugetar, care se speră că va mulțumi marile agenții de rating și că nu vom vedea o trecere la categoria gunoi (junk) a titlurilor de stat românești. Motiv pentru scăderea indicilor ROBOR, care rămân însă peste pragul de 7%, atâta vreme cât BNR nu va putea tăia rata de politică monetară, în condițiile în care inflația, în loc să scadă, va crește. Indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 7,09 la 7,04%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a alunecat de la 7,17 la 7,13% iar cel la 12 luni de la 7,29 la 7,25%. Evoluția din piață a permis Trezoreriei să atragă peste 1,38 miliarde lei prin redeschiderea unei emisiuni cu scadența la sfârșitul lui 2034, care a avut o valoare programată de 300 milioane lei iar randamentul mediu anual acceptat a fost de 7,34%. Finanțele s-au mai împrumutat cu încă 1,615 miliarde lei, cu scadența în mai 2027, pentru care a acceptat o dobândă medie anuală de 7,24%. Moneda națională a avut o evoluție pozitivă față de euro, în contrast cu cea a altor valute din regiune. Cotațiile au scăzut de la 5,063 lei, la deschiderea pieței, la 5,06 lei, iar cursul a scăzut de la 5,0665 la 5,0603 lei, față de 5,0780 lei la finalul săptămânii trecute. Înainte de publicarea raportului referitor la piața muncii americane în iunie și a votului din Congres a proiectului de lege al bugetului promovat de președintele Trump, euro se tranzacționa în culoarul 1,1787 – 1,1810 dolari, valori comparabile cu cele din septembrie 2021. În piața locală, media monedei americane a alunecat de la 4,3035 la 4,2917 lei Depășirea de către euro a pragului de 1,18 dolari, cel mai ridicat nivel de după jumătatea lui septembrie 2021, ar putea impune Băncii Centrale Europene impunerea unei cote de toleranţă pentru cursul față de moneda americană. OficialiI BCE consideră că aprecierea euro și impunerea tarifului de 10% aplicat de Statele Unite produselor importate din zona euro, va afecta atât exporturile cât și economia regiunii. Actuala apreciere a euro se datorează ieșirilor din piața americană și migrarea fondurilor către Europa, unde investitorii găsesc mai multă predictibilitate dar și plasamente avantajoase în industria de apărare. Lira sterlină și-a atenuat scăderea față de euro, provocată de îngrijorările privind bugetul Regatului Britanic, iar media ei a coborât de la 5,8933 la 5,8612 lei, cea mai mică valoare începând cu data de 5 mai. Cursul francului elvețian s-a depreciat de la 5,4295 la 5,4141 lei. Prețul gramului de aur a scăzut de la 462,2175 lei la 461,6576 lei, iar metalul galben fluctua în piețele specializate între 3.341 și 3.366 dolari/uncie. În regiune, media monedei poloneze s-a depreciat la 4,2634 zloți/euro iar a celei maghiare de la 399,83 forinți/euro. Bitcoin a urcat la 108.605 – 110.284 dolari și se apropie de maximul de 111.862 dolari, atins în data de 22 mai. Ethereum a crescut la 2.558 – 2.615 dolari.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Actualitate, Social

bancomat taxa

O nouă taxă controversată este în discuție la nivelul clasei politice românești: taxa pe tranzacții bancare, care ar urma să fie percepută direct de la clienții băncilor, nu de la instituțiile financiare. Măsura, aflată în faza de propunere, ar presupune un cost de 1 leu pentru tranzacțiile sub o anumită sumă și 3 lei pentru […]

Articolul Statul vrea să introducă o nouă taxă bancară: românii ar putea plăti 1 sau 3 lei pentru fiecare tranzacție apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Actualitate, pensii speciale, Politica, USR
Așa cum USR a avertizat încă de la început, „reforma” pensiilor speciale promovată de coaliția toxică PSD-PNL nu era decât o tentativă de a păstra în continuare privilegiile în sistem, prin portițe legislative și excepții mascate, pentru cel puțin 40 de ani. Marți, sub presiunea riscului de a pierde sute de milioane de euro din […]

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
România se împrumută atât din piața locală cât și din cea externă, în condițiile în care trebuie să rostogolească datorii mai vechi dar și să acopere deficitul bugetar. Costurile mari sunt consecința înrăutățirii notelor acordate de marile agenții de rating, care de la perspectivă „stabilă” ne-au retrogradat la perspectivă „negativă”, imediat după ce scena politică a fost zguduită de popularitatea izolaționiștilor-suveraniști. Statul a continuat la începutul acestei săptămâni să se împrumute din piața locală. Luna aceasta necesarul de împrumut al Finanțelor este de minim 8,24 de miliarde lei și este destinat refinanţării datoriei publice şi finanţării deficitului bugetului de stat. Trezoreria s-a împrumutat cu 1,083 miliarde lei, la un randament mediu anual de 7,38% prin redeschiderea unei emisiuni cu scadența iulie 2030, care a avut o valoare programată de 800 milioane lei. Finanțele au atras alte 882,9 milioane lei, la o dobândă medie anuală de 6,64%, printr-o emisiune scadentă în februarie 2026 și cu o valoare programată de 1 miliard lei. Piața monetară a fost stabilă la finalul săptămânii, modificările cunoscute de dobânzile interbancare fiind minime. Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019 a scăzut de la 5,93 la 5,92%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,99%, iar cel la 12 luni la 6,07%. Cotațiile din piața valutară au crescut la 4,976 – 4,977 lei iar media a urcat de la 4,9756 la 4,9766 lei. În perioada următoare, leul se va confrunta cu presiuni în creștere. BNR va continua să monitorizeze cu atenție piața, într-un context de creștere a incertitudinilor, atât pe plan local, cu alegerile prezidențiale în prim plan, dar și pe plan extern. Jerome Powell, președintele Rezervei Federale, a afirmat la finalul săptămânii trecute că măsurile administrației Trump în domenii precum comerţul, imigraţia și politica fiscală, „incertitudinea” este una ridicată în ceea ce privește schimbările şi efectele lor probabile. Declarația a temperat tendința de depreciere a monedei americane și a limitat ieșirile investitorilor de pe dolar, după ce analiștii și-au redus proiecțiile privind numărul deciziilor Fed de reducere a dobânzii de referință. Euro se tranzacționa în culoarul 1,0805 – 1,0875 dolari, iar cursul monedei americane a crescut de la 4,5791 la 4,5831 lei, după ce aceasta a pierdut săptămâna trecută 4,1% din valoarea sa. Aprecierea euro de săptămâna trecută s-a datorat încetinirii ritmului de creștere a economiei americane, unde au fost create în februarie 151.000 de locuri de muncă, cifre aflate sub prognoze, iar rata șomajului a urcat la 4,1%. Cursul francului elvețian și al lirei sterline au crescut la 5,2229 lei, respectiv 5,9245 lei, față de o depreciere cu 1,8% în prima săptămână din martie. Prețul gramului de aur a scăzut la începutul săptămânii de la 429,7070 lei la 427,6549 lei, urmare a deprecierii metalului galben la 2.893,30 – 2.919,30 dolari/uncie. Ușoara redresare a monedei americane de lunea aceasta a coborât bitcoin până la 80.133 dolari iar ethereum la 1.998 dolari, după aprecierea de la sfârșitul săptămânii trecute, când a fost anunțată crearea unei rezerve strategice de criptomonede care va fi compusă din activele confiscate de justiţia americană și nu implică cumpărări.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
Creșterea deficitului bugetar la o valoare estimată de 8,6%, conform declarațiilor făcute de Tanczos Barna, ministrul Finanțelor, și dorința guvernului de a-l reduce la finalul anului la 7%, a determinat Trezoreria să aspire cât mai mulți lei din piața monetară dar și de la populație. Finanțele s-au împrumutat cu 599,9 milioane lei, printr-o emisiune cu scadența în iunie 2025, care a avut o valoare programată de 500 milioane lei, pentru care a acceptat să plătească o dobândă medie anuală de 6,65%. La a doua licitație, statul a atras 500 milioane lei, cu scadența în aprilie 2028, pentru care va achita o dobândă medie de 7,70% pe an. Pe de altă parte, la începutul acestei săptămâni a debutat o nouă ediție a programului Tezaur, prin intermediul căruia populația poate achiziționa titluri de stat cu scadența la 1, 3 şi 5 ani, pentru care vor putea obține dobânzi anuale de 7%, 7,5% şi, respectiv, 7,8%. Piața monetară a fost calmă luni, evoluție identică cu cea de la începutul anului, într-o ședința în care nivelul lichidității a asigurat stabilitatea indicilor ROBOR. Cel la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,91%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,97%, iar cel la 12 luni la 6,04%. În primul trmestru a acestui an, indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC) reglementat de OUG 19/2019 (IRCC) a scăzut la 5,66%. O evoluție descendentă este anticipată și pentru trimestrul al doilea, conform tranzacțiilor zilnice derulate pe piața interbancară până acum, când IRRC ar urma să fie de 5,55%. Cotațiile din piață ale euro au crescut ușor, la 4,973 – 4,975 lei, astfel că media monedei unice a urcat de la 4,9728 lei, minimul ultimei luni, la 4,9731 lei, față de 4,9749 lei la începutul anului. De la anunțarea revenirii lui Donald Trump la Casa Albă, euro a intrat pe o pantă descendentă, la care contribuie și diferențialul dintre dobânzile de politică monetară stabilite de Rezerva Federală și BCE. La începutul săptămânii trecute, euro s-a aflat peste pragul de 1,04 dolari, dar a scăzut lunea aceasta la 1,0178 – 1,0250 dolari, minim care nu a mai fost atins din noiembrie 2022. În aceste condiții, cursul monedei americane a urcat de la 4,8266 la 4,8734 lei, față de 4,8217 lei, imediat după minivacanța de Bobotează. Evoluția poate fi pusă pe seama faptului că economia Statelor Unite a creat 256.000 de locuri de muncă în decembrie, dovedind astfel rezistența sa la nivelul ridicat al dobânzilor. Piața se așteaptă ca Rezerva Federală să mențină la sfârșitul acestei luni dobânzile în culoarul 4,25 – 4,5% și să opereze doar două reduceri ale acestora în cursul acestui an sau chiar niciuna. Neîncrederea în deciziile economice ale guvernului de la Londra, apărută în ultimele săptămâni, au depreciat lira sterlină față de euro și dolar, iar cursul ei mediu a coborât luni de la 5,9363 la 5,9109 lei, după ce în data de 19 decembrie a fost atins maximul istoric de 6,0430 lei. Francul elvețian și-a temperat scădere față de euro iar media lui a crescut la 5,3188 lei. După creșterea de vinerea trecută la un maxim de 415,8147 lei, prețul gramului de aur a atins la începutul acestei un nou record de 419,9433 lei, evoluție datorată aprecierii semnificative a monedei americane care a redus efectul scăderii metalului galben la 2.661 – 2.696 dolari/uncie. Aprecierea monedei americane a afectat și performanța monedelor digitale. Bitcoin a atins la începutul acestei săptămâni un minim de 90.234 dolari iar ethereum a scăzut până la 3.032 dolari.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
Creșterea datoriilor guvernamentale la nivel mondial a ridicat în ultima vreme costurile împrumuturilor. Cel mai recent exemplu major este cel al Marii Britanie care a acceptat marți să se împrumute la cea mai ridicată dobândă începând cu 1998. În aceste condiții, România se va confrunta anul acesta cu probleme mari atunci când va apela la piața internă sau externă pentru a se împrumuta. Agențiile de rating pot să înrăutățească notele de țară, așa cum a făcut Fitch la sfârșitul anului trecut, când a menținut ratingul la BBB- dar ne-a trecut perspectiva de la stabil la negativ. Deciziile acestora sunt influențate, în principal, de situația politică locală. Trezoreria și-a propus să împrumute în ianuarie minim 5,77 miliarde de lei. Joi, au avut loc primele licitații de titluri de stat din această lună. Finanțele au atras 985 milioane lei, față de o valoare programată de 500 milioane lei. Scadența emisiunii este ianuarie 2026 iar statul a acceptat să plătească o dobândă medie anuală de 7,09%, valoare care depășește consistent rata de referință a BNR care este de 6,50%. Statul s-a împrumutat, de asemenea, cu 303,5 milioane lei, față de o valoare programată de 500 milioane lei. Trezoreria a acceptat o dobândă medie anuală de 7,39% până la scadența din aprilie 2029. Reglarea nivelului de lichiditatea din piața monetară a asigurat stabilitatea indicilor ROBOR, la valorile stabilite miercuri. Indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,91%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,97%, iar cel la 12 luni la 6,02%. Creșterea ofertei de valută de la începutul acestui an, atât comercială cât și din partea statului, a permis aprecierea monedei naționale. Cursul euro a scăzut joi la 4,9736 lei, față de 4,9741 lei la sfârșitul lui 2024, iar cotațiile au coborât la 4,972 – 4,974 lei. Înainte de declarațiile așteptate din partea oficialilor Rezervei Federale, euro se tranzacționa în culoarul 1,0284 – 1,0324 dolari, valori apropiate de cele de miercuri. Media monedei americane a urcat de la 4,8217 la 4,8269 lei. Cursul francului elvețian a crescut la 5,2922 lei. În schimb, cel al lirei sterline a scăzut de la 6,0012 lei la 5,9269 lei, urmare a incertitudinilor referitoare la datoria publică a Regatului Unit. Prețul gramului de aur a crescut de la 411,42 la 414,0962 lei, consecință a aprecierii monedei americane și a metalului galben la 2.655,40 – 2.676,80 dolari/uncie. În regiune, media monedei maghiare s-a întărit la 413,80 forinți/euro iar a celei poloneze s-a depreciat la 4,2794 zloți/euro. Bitcoin a scăzut 91.811 – 95.318 dolari iar ethereum la 3.211 – 3.355 dolari. Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
Adâncirea deficitului bugetar și a celui de cont curent, obligă Trezoreria să se împrumute cât mai mult din piața locală. Se încearcă astfel să se profite de situația stabilă din piața valutar – monetară, asigurată de către BNR, în condițiile în care randamentul titlurilor de stat românești se află pe o pantă ascendentă la Bursă, iar capitalurile străine au început să iasă din țară, după succesul izolaționiștilor. Luni, Finanțele au atras 500 milioane lei prin intermediul unei emisiuni, cu o valoare programată de 500 milioane lei și cu scadența aprilie 2028, pentru care a acceptat un randament de 7,05%, în timp ce dobânda de politică monetară a BNR este de 6,5%. Trezoreria s-a împrumutat cu alte 1,43 miliarde lei cu scadența iunie 2025 pentru care va plăti o dobândă medie de 6,40%/an. Valoarea programată a emisiunii a fost de 500 milioane lei. Finanţele intenționau să se împrumute în decembrie cu 5,6 miliarde de lei, sumă care a fost acoperită deja, ea depășind deja 6,3 miliarde lei. Piața monetară, care este monitorizată cu atenție de către BNR, la fel ca și segmentul valutar, a fost stabilă. Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a oprit la 5,91%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 5,97%, iar cel la 12 luni la 6,02%. Cursul euro a crescut marginal de la 4,9732 la 4,9759 lei, în timp ce tranzacțiile se realizau în culoarul 4,973 – 4,976 lei. Euro nu a fost afectat semnificativ de tensiunile politice din Germania și Franța, înainte de ședința de politică monetară a Rezervei Federale americane, care se va desfășura marți și miercuri. Moneda unică se tranzacționa între 1,0483 și 1,0524 dolari, cotații apropiate de cele de vineri, iar media celei americane a crescut marginal de la 4,7413 la 4,7430 lei. Cursul francului elvețian a crescut la 5,3173 lei iar cel al lirei sterline la 5,9983 lei. Prețul gramului de aur a scăzut la 405,4657 lei,după ce metalul galben s-a depreciat la 2.643,30 – 2.661,30 dolari/uncie. Monedele din regiune se apreciau la 408,63 forinți/euro, respectiv la 4,2623 zloți/euro. Bitcoin a atins joi un maxim de 106.483 dolari, aprecierea criptomonedei fiind de circa 50% de la anunțarea victoriei lui Donald Trump la prezidențialele din SUA. Ethereum se tranzacționa între 3.883 și 4.022 dolari. Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
Costurile la care se împrumută Trezoreria Statului rămân unele ridicate, dobânzile acceptate depășind-o pe cea de politică monetară a BNR, care este de 6,5%/an, în condițiile în care inflația se menține la cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană iar tensiunile politice pun o mare presiune. Finanțele încearcă să atragă cât mai mulți lei din piața locală, în condițiile în care costurile împrumuturilor externe s-au scumpit, după rezultatele alegerilor parlamentare și anularea turului întâi al prezidențialelor. Trezoreria s-a împrumutat luni cu 1,044 miliarde lei, pentru scadența mai 2027, față de o valoare programată de 400 milioane lei, pentru care va plăti o dobândă anuală de 6,87%. Tot la începutul săptămânii, Finanțele au atras alte 885 milioane lei, față de o valoare programată de 400 milioane lei, pentru care a acceptat un randament mediu de 6,68%, până în ianuarie 2026. Piața valutară a rămas calmă și continuă să fie monitorizată cu atenție de BNR. Cursul euro a coborât de la 4,9717 la 4,9709 lei, iar tranzacțiile se realizau în culoarul 4,97 – 4,072 lei. Segmentul monetar al pieței locale a fost stabil iar indicii ROBOR nu au cunoscut modificări. Cel la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a oprit la 5,91%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 5,97%, iar cel la 12 luni la 6,01%. Reducerea lichidității din piață ar putea impune BNR să efectueze operațiuni de acordare de lichiditate în situații de urgență, „care reprezintă un mecanism prin care banca centrală furnizează lichiditate unei instituţii de credit sau unui grup de instituţii de credit eligibile, care se confruntă cu probleme temporare de lichiditate, fără ca o astfel de operaţiune să fie parte componentă a politicii monetare”, cum se arată într-o informare de marțea aceasta. „Regulamentul intern privind cadrul general de acordare de lichiditate în situații de urgență” a fost aprobat în data de 30 septembrie 2024. Euro s-a depreciat la 1,0516 – 1,0568 dolari iar media monedei americane a urcat de la 4,6980 la 4,7216 lei. Lira sterlină a trecut de 1,22 euro iar cursul ei a atins un nou maxim istoric de 6,0224 lei. La rândul său, francul elvețian s-a apreciat la 5,3650 lei. Prețul gramului de aur a crescut de la 401,280 lei la 406,2521 lei, evoluție la care au contribuit aprecierea monedei americane și a metalului galben la 2.657,40 – 2.683,30 dolari/uncie. În regiune, cursul monedei maghiare s-a întărit la 410,58 forinți/euro iar a celei poloneze s-a depreciat la 4,2672 zloți/euro. Bitcoin a coborât marți până la 95.664 dolari iar ethereum la 3.662 dolari. Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Citeste pe larg

By:
On:
In: Politic
Nicolae Ionel Ciucă, candidatul PNL pentru Președinția României: Statul român nu poate fi condus de un om fără onoare și fără responsabilitatea necesară la cel mai înalt nivel. Marcel Ciolacu a mințit de mai multe ori cu bună știință. Ne-a mințit pe toți în față. Adevărul e că a călătorit la Nisa și Paris cu grupul de interese Nordis, pe banii lor, obținuți din țepele date românilor. România are nevoie de oameni de onoare, nu de impostori! Marcel Ciolacu trebuie să își dea demisia astăzi! Să iasă din politică! Mă aștept ca, în acest caz de fraudă evidentă a încrederii românilor, să reacționeze toată lumea: de la instituțiile de presă, jurnaliști onești, la societatea civilă. Chem românii să reacționăm împotriva abuzului de putere! CMF: 31240003

Citeste pe larg

By:
On:
In: Actualitate

Ministerul Mediului a anunțat un program inovator intitulat „Rabla pentru sobe”, care va oferi o finanțare semnificativă pentru instalarea de sobe eficiente energetic. Potrivit ministrului Mediului, Mircea Fechet, statul va acoperi 70% din cheltuielile aferente, dar nu mai mult de 10.000 de lei per gospodărie. Ministrul a subliniat că majoritatea locuințelor din România care utilizează […]

Articolul Programul „Rabla pentru sobe”: statul va finanța 70% din costurile pentru sobe eficiente energetic apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
Creșterea constantă a datoriei publice, care s-a ridicat în primele cinci luni la 862,3 miliarde lei, față de 372,9 miliarde lei în aceeași perioadă din 2019, ar putea încheia anul la 58% din PIB, aproape de limita maximă acceptată de Tratatul de la Maastricht pentru aderarea la euro. Această evoluție a început să reducă cererea de titluri de stat, chiar și pentru scadențele apropiate, în condițiile în care BNR se arată pregătită să coboare nivelul ratei de referință. Licitația de joi de obligaţiuni de stat cu scadența la sfârșitul lui ianuarie 2026, a avut o valoare programată de 500 milioane lei, iar băncile au pus la bătaie 917,4 milioane de lei. Finanțele s-au împrumutat cu 742,4 milioane de lei la un randament mediu de 6,02%/an. Cererea redusă de lei din piața monetară, odată depășită perioada în care băncile își realizează rezervele minime obligatorii, a adus o scădere marginală a indicilor ROBOR. Indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a coborât de la 5,58 la 5,57%, cea mai mică valoare începând cu 18 mai 2022. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a revenit de la 5,62 la 5,61% iar cel la 12 luni s-a menținut la 5,65%, valori comparabile cu cele de la jumătatea lui mai 2022. Piața valutară a rămas calmă, iar cursul euro a crescut marginal de la 4,9771 la 4,9772 lei. Tranzacțiile se realizau în culoarul 4,976 – 4,978 lei. Euro a continuat să se deprecieze, la 1,1072 – 1,1140 dolari, chiar dacă inflația din Germania a scăzut sub pragul de 2%, prima dată de la începutul lui 2021. Media monedei americane a urcat de la 4,4684 la 4,4866 lei. Cererea de monedă elvețiană se menține ridicată, ea fiind considerată drept un „activ sigur”, astfel că media ei a urcat de la 5,3052 la 5,3189 lei. Cursul lirei sterline s-a apreciat de la 5,9072 la 5,9207 lei. Prețul gramului de aur a urcat la 363,5326 lei, creștere datorată aprecierii monedei americane, în timp ce metalul galben fluctua între 2.503,50 și 2.524,70 dolari/uncie. Cursul monedelor din regiune se apreciau la 4,2862 zloți/euro, respectiv 392,88 forinți/euro. Bitcoin a scăzut miercuri sub pragul de 58.000 dolari, moment considerat drept favorabil pentru cumpărare, iar cotațiile au urcat la 58.933 – 60.479 dolari. Ethereum se tranzacționa între 2.516 și 2.579 dolari. Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
Chiar dacă datoria publică se ridică la 821 de miliarde de lei, echivalentul a peste 52% din PIB, Trezoreria Statului se împrumută constant la costuri mai ridicate, ceea ce face ca dobânzile plătite să fie mai mari decât impozitul pe profit plătit de companii. Investitorii profită de găurile bugetare uriașe, și solicită dobânzi ridicate, astfel că randamentele titlurilor de stat românești în monedă locală pe 10 ani s-au majorat, la valori mai mici decât cele maghiare, dar mai mari decât cele poloneze. Joi, Finanțele s-au împrumutat cu aproape 448 milioane lei, certificatele de Trezorerie cu discount fiind scadente în august 2025, pentru care va achita un randament mediu de 5,79%, chiar dacă valoare programată a fost de 800 milioane lei, în condițiile în care cererea a fost de doar 598 milioane lei. În piața valutară, tranzacțiile se realizau într-un culoar îngust, 4,976 – 4,977 lei, astfel că media euro a scăzut marginal de la 4,9772 la 4,9765 lei. Leul a profitat atât de nivelul mai ridicat al apetitului pentru risc dar și de majorarea ofertei la casele de schimb, alimentată de românii care muncesc în străinătate s-au întors acasă pe perioada concediilor. Segmentul monetar a fost calm. Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a consolidat la 5,58%, cel la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a la 5,61%, după creșterea modestă de marți, iar cel la 12 luni la 5,65%. Euro a crescut la 1,1126 – 1,1166 dolari, valori care nu au mai fost atinse din iulie 2024, când cotația maximă a fost de 1,1229 dolari. Evoluția a coborât cursul monedei americane de la 4,4781 la 4,4668 lei. Traderii internaționali au ales moneda elvețiană pentru protecție, astfel că media acesteia urcat de la 5,2350 la 5,2492 lei. Aprecierea lirei sterline, stimulată de îmbunătățirea activității sectorului privat din Marea Britanie, a ridicat cursul de la 5,8312 la 5,8613 lei. Prețul gramului de aur a coborât marginal la 360,0863 lei, evoluție datorată deprecierii monedei americane și retragerii metalului galben la 2.494,60 – 2.515,10 dolari/uncie. Războiul purtat de guvernul Orban cu Banca Națională a Ungariei, în privința politicii monetare prudente, a depreciat cursul monedei maghiare la 393,94 forinți/euro. în schimb, cea poloneză s-a întărit la 4,2850 zloți/euro. Bitcoin s-a apreciat la 59.807 – 61.410 dolari iar ethereum la 2.585 – 2.645 dolari. Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Citeste pe larg

By:
On:
In: Actualitate, Social

Începerea reparaţiilor majore  la Podul Prieteniei Giurgiu – Ruse ridică mari probleme pentru românii care vor să ajungă cu mașina în vacanțele programate pentru Grecia sau Turcia, dar și aduc pagube însemnate celor două state, România și Bulgaria, în ceea ce privesc încasările  pe taxa de pod. Conform informațiilor Agenției Vamale Bulgare, veniturile din taxa […]

Articolul Cât câștigă statul bulgar din taxa de trecere a podului Giurgiu- Ruse! apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.

Citeste pe larg