Revenirea prețului la barilul de țiței în jurul pragului de 100 dolari, după scăderea de miercuri la 80 dolari, nu a afectat semnificativ piața internațională sau a monedelor de la marginea zonei euro. Cursul euro a crescut marginal de la 5,0937 la 5,0938 lei, în timp ce transferurile se realizau în culoarul 5,09 – 5,094 lei. Reducerea consumului în ianuarie s-a reflectat pozitiv în deficitul comercial al României din prima lună a anului. Acesta s-a contractat cu 425 milioane euro comparativ cu valoarea din perioada similară a anului trecut, ceea ce diminuează presiunea asupra deficitului de cont curent și a cursului de schimb. Reducerea surplusului de lichiditate din piața monetară, care a urcat luna trecută la circa 45 miliarde lei, și perspectivele menținerii inflației la cote ridicate pentru o perioadă mai lungă de timp, consecință a creșterii prețurilor la barilul de petrol, a avut ca efect o majorare a indicilor ROBOR începând cu săptămâna trecută. Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,87%, față de 5,74%, la sfârșitul lui februarie. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 5,94 la 5,93% comparativ cu 5,79% în ultima ședință a lunii trecute iar cel la 12 luni a stagnat la 6,0%, față de 5,93%, la finalul lui februarie. Sondajul realizat de CFA România în ianuarie anticipa o valoare de 5,24% pentru indicele la trei luni în prima lună din 2027. Creșterea dobânzilor nu a permis Trezoreriei să se împrumute din piața locală, fiind a patra ședință consecutivă de vânzare a titlurilor de stat la care au fost refuzate toate ofertele de cumpărare. Statul a dorit să atragă 500 milioane lei cu scadența în 2033 și alte 500 milioane lei scadente anul viitor, în timp ce ofertele de cumpărare au fost de 364 milioane lei, respectiv 862 milioane lei. Euro s-a retras joi la 1,1532 – 1,1575 dolari, astfel că media monedei americane a urcat de la 4,3887 la 4,4079 lei. Cursul francului elvețian a crescut de la 5,6377 la 5,6447 lei iar cel al lirei sterline de la 5,9003 la 5,9021 lei. Prețul gramului de aur a crescut de la 732,3520 lei la 734,4528 lei, consecință a aprecierii monedei americane, în timp ce metalul galben fluctua între 5.125 și 5.193 dolari/uncie. În ultimele zile, bitcoin s-a stabilizat în jurul pragului de 70.000 dolari și se tranzacționa joi în culoarul 69.238 – 70.765 dolari. Ethereum fluctua între 2019 și 2.082 dolari.

Citeste pe larg

Perspectiva menținerii inflației la cote mai mari decât cele anticipate de BNR, care vedea o cădere bruscă a inflației începând cu a doua parte a anului, a provocat creșterea dobânzilor interbancare. Evoluția este pusă pe seama inflamării prețurilor la țiței care se apropie de pragul de 120 dolari/baril. Schimbarea direcției luate de indicii ROBOR din ultimele luni, se datorează creșterii prețurilor la petrol și gaze naturale, efect al închiderii strâmtorii Ormuz, prin care tranzitează circa 20% din necesarul la nivel mondial, urmare a atacării Iranului de către Statele Unite și Israel. Lunea aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a urcat de la 5,88 la 5,90%, față de 5,75% în urmă cu o săptămână. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a crescut de la 5,90 la 5,95%, comparativ cu 5,78%, lunea trecută, iar cel la 12 luni de la 5,97 la 6,0%, în ședința de acum o săptămână. Creșterea indicilor ROBOR nu a permis Finanțelor să se împrumute din piața locală, după o lungă perioadă în care sumele atrase au fost mai mari decât cele programate iar dobânzile au cunoscut o scădere constantă. Prima ședință fără rezultate pentru Trezorerie a fost cea de joia trecută, situație care s-a repetat lunea aceasta. Suma programată pentru o emisiune de titluri de stat cu scadența în octombrie 2029 a fost de 500 milioane lei. Ofertele de cumpărare s-au ridicat la 505 milioane lei, însă dobânzile solicitate au fost considerate prea mari. Nivelul ridicat al aversiunii față de risc a ridicat cursul euro de la 5,0941 lei la 5,0979 lei, față de 5,0981 lei, în urmă cu o săptămână, maxim al ultimelor zece luni. Tranzacțiile din piața locală se realizau în culoarul 5,094 – 5,098 lei, după ce în cursul nopții pe segmentul asiatic a fost atins un minim de 5,074 lei. Euro a scăzut până la 1,1507 dolari, cel mai scăzut nivel de la sfârșitul lui noiembrie, în condițiile în care cererea de monedă americană s-a majorat, pe fondul temerilor că războiul din Orientul Mijlociu s-ar putea prelungi. Aceasta va afecta aprovizionarea cu petrol și gaze timp de luni de zile, față de cele 4 – 6 săptămâni promise anterior de președintele Trump. Investitorii mizează și pe menținerea dobânzilor de către Rezerva Federală pentru o perioadă mai lungă, în condițiile creșterii inflației. În piața locală, cursul dolarului a urcat de la 4,3981 la 4,4111 lei, comparativ cu 4,3430 lei, la începutul săptămânii trecute. Media francului elvețian a urcat de la vechiul maxim de 5,6273 lei la unul nou de 5,6621 lei, mai mult cu 4,3 bani față de lunea trecută. Cursul lirei sterline a crescut de la 5,8664 lei la 5,8820 lei, cu o apreciere săptămânală de peste 6,2 bani. Aprecierea monedei americane a compensat scăderea metalului galben la 5.014 – 5.200 dolari/uncie a ridicat prețul gramului de aur de la 719,3326 lei la 721,9548 lei, față de 752,0815 lei, lunea trecută. Situația precară a Ungariei în ceea ce privește aprovizionarea cu țiței și gaze, ceea ce se va reflectat în majorarea inflației, a ridicat cursul la 396,97 forinți/euro, o depreciere săptămânală de aproape 5%. În cazul monedei poloneze media a urcat la 4,2836 zloți/euro.

Citeste pe larg

Leul a profitat de nivelul mai scăzut al aversiunii față de risc și s-a stabilizat față de moneda unică, după trei ședințe consecutive de apreciere modestă. Cursul euro a urcat marginal de la 5,0943 la 5,0945 lei, în ciuda faptului că în piața locală cotațiile au coborât până la 5,093 lei. Joi a fost a doua ședință consecutivă în care indicii ROBOR nu au cunoscut modificări, semn că a fost atins un platou. Indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,87%, cel la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, la 5,96% iar cel la 12 luni la 6,12%. Băncile, clienții acestora și fondurile de pensii s-au înghesuit, din nou, să cumpere titluri de stat românești. Trezoreria s-a împrumutat printr-o emisiune scadentă în aprilie 2027 cu 1,16 miliarde lei, mai mult cu 300 milioane lei față de valoarea programată, pentru care a acceptat să plătească o dobândă medie anuală de 5,94%. Tot joi, Finanțele au redeschis o emisiune scadentă în februarie 2032 și au atras alte 1,07 miliarde lei, la un randament mediu anual de 6,41%, ceea ce ridică totalul împrumutat în prima săptămână din februarie la circa 3,7 miliarde lei. Euro a scăzut la 1,1780 – 1,1809 dolari, chiar dacă BCE  a menținut dobânda sa directoare la 2%, ușor mai sus decât inflația din ianuarie care a fost de 1,7%. În piața locală, cursul monedei americane a urcat de la 4,3130 la 4,3209 lei. Chiar dacă Banca Angliei a menținut dobânda de politică monetară la 3,75%, lira sterlină s-a depreciat față de euro iar cursul ei a coborât de la 5,9129 la 5,8730 lei. În schimb, revenirea cererii de monedă elvețiană, considerată drept un „refugiu” a ridicat media acesteia la 5,5565 lei, aproape de recordul de 5,5598 lei, atins în 30 ianuarie. Prețul gramului de aur s-a retras de la 700,6082 lei la 678,2085 lei, evoluție la care a contribuit scăderea metalului galben la 4.791,10 – 5.024,80 dolari/uncie, în timp ce argintul se mișca între 76,5 și 80,50 dolari/uncie. Monedele din regiune s-au apreciat la 4,2175 zloți/euro, respectiv 379,31 forinți/euro. Scăderea de marți la 72.884 dolari, cel mai redus nivel începând cu noiembrie 2024, când a fost anunțată realegerea lui Donald Trump, a șters din conturile deținătorilor de bitcoin aproape 500 miliarde de dolari. De la începutul anului, principala criptomonedă a pierdut circa 13%, respectiv 39% față de maximul istoric de 126.251,31 dolari, atins în 3 octombrie 2025 Tendința s-a accentuat joia aceasta iar bitcoin a coborât până la 69.095 dolari, cel mai scăzut nivel de la începutul lunii noiembrie 2024, înainte ca Donald Trump să câștige alegerile, pierderea zilnică fiind de circa 5%. Principala criptomonedă se va confrunta în perioada următoare cu pragurile suport de la 50.000 dolari și chiar 45.000 dolari. Deprecierea zilnică a ethereum era de circa 4% iar acesta se tranzacționa între 2.045 și 2.165 dolari.

Citeste pe larg

Tendința de scădere a dobânzilor interbancare s-a menținut și marți dar a fost de mai mică amploare față de săptămânile trecute, având în vedere faptul că BNR a anunțat, după ședința unde rata cheie a fost menținută la 6,50%, că procesul de reducere a prețurilor va fi unul lent până la jumătatea anului. Marțea aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,90%. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,02 la 6,01%, iar cel la 12 luni de la 6,15 la 6,14%. Scăderea indicilor ROBOR permite statului să se împrumute cu mai mulți bani față de sumele programate la licitațiile de titluri de stat cu dobânzi mai mici. La începutul săptămânii, Trezoreria s-a împrumutat cu 1,409 miliarde lei, din cei 3,039 miliarde lei puși la bătaie de bănci, față de o valoarea programată de 800 milioane lei. Scadența titlurilor este octombrie 2029 iar dobânda medie anuală a fost de 6,22%. Cea mai mare sumă atrasă luni de Finanțe a fost de circa 3,6 miliarde lei la o dobândă anuală de 6,01% și cu scadența în ianuarie viitor. Ofertele de cumpărare s-au ridicat la peste 3,4 miliarde lei iar suma programată a fost de 1 miliard lei. Apetitul pentru cumpărarea de bonuri românești a permis Finanțelor să atragă alte 600 milioane lei cu scadența în iulie 2034 la un randament mediu anual de 6,67%. Necesarul uriaș al bugetului de stat a determinat suplimentarea sumelor atrase. Astfel, pentru scadența octombrie 2029 au fost împrumutate încă 211,4 milioane lei iar pentru iulie 2034 suma a fost de 90 milioane lei. Euro se tranzacționa marți în culoarul 5,096 – 5,098 lei, iar media a scăzut marginal de la 5,0960 la 5,0959 lei. Climatul geopolitic tensionat creat de președintele Trump prin războiul tarifelor comerciale, intervențiile verbale sau directe în Venezuela, Groenlanda, amenințarea Canadei cu un embargo comercial sau tensiunile legate de Iran, țară care ar putea fi atacată de armata americană, dar și uriașa datorie guvernamentală a SUA cât și atacurile la adresa independenței Rezervei  Federale americane sunt tot atâtea motive care au determinat reducerea cererii de dolari și înmulțirea plasamentelor în așa-numitele refugii, precum aurul, francul elvețian sau yenul japonez. Euro a urcat până la 1,19 dolari, valoare comparabilă cu cele din septembrie trecut, iar cursul monedei americane a scăzut de la 4,2972 la 4,2871 lei. Media francului elvețian a scăzut de la maximul istoric de 5,5322 la 5,5270 lei, iar cea a lirei sterline de la 5,8747 la 5,8732 lei. Prețul gramului de aur a coborât de la maximul istoric de 703,3520 lei la 700,8626 lei, scădere la care a contribuit deprecierea monedei americane și retragerea metalului galben la 5.009,90 – 5.101,30 dolari/uncie, care a urmat creșterii de luni la un record de 5.110,90 dolari/uncie. Monedele din regiune s-au apreciat la 4,2032 zloți/euro, respectiv 382,08 forinți/euro. Bitcoin, care a testat săptămâna trecută scăderea sub puternicul suport de la 85.000 dolari, fluctua marți între 87.659 și 88.862 dolari. Ethereum ethereum se tranzacționa în culoarul 2.898 – 2.951 dolari.

Citeste pe larg

Anul acesta, Trezoreria trebuie să se împrumute din piața locală și externă cu până la 265 – 275 miliarde lei, bani necesari pentru acoperirea cheltuielilor administrative ale statului dar și pentru investiții. Joia aceasta, Finanțele s-au împrumutat cu 1,505 miliarde lei cu scadența în aprilie 2027 la o dobândă medie anuală de 6,09%, profitând astfel de scăderea costurilor în piața monetară. Valoarea inițială a emisiunii a fost de 800 milioane lei iar ofertele de cumpărare s-au ridicat la 2,06 miliarde lei. La suma de mai sus s-au adăugat alte 500 milioane lei cu scadența în aprilie 2035, la un randament mediu anual de 6,67%, iar ofertele de cumpărare au fost de 683 milioane lei. Sumele mai mari împrumutate de Trezorerie beneficiază de o scădere a randamentelor, în condițiile în care BNR nu mai sterilizează excedentul de lei din piața monetară și oferă băncilor pentru banii depuși o dobândă pentru facilitatea de depozit de 5,5%, valoare stabilită în august 2024. Joia aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,03 la 6,01%. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 6,14%, iar cel la 12 luni a coborât de la 6,34 la 6,31%. Piața valutară a continuat să fie stabilă, consecință a faptului că nivelul aversiunii față de risc nu a crescut, chiar dacă punctele fierbinți s-au înmulțit de la începutul anului (Venezuela, Iran, Groenlanda și, bineînțeles, Ucraina). Cursul euro a scăzut de la 5,0897 la 5,0891 lei iar tranzacțiile se realizau în culoarul 5,088 – 5,091 lei. O serie de date economice fundamentale pozitive din Statele Unite, în principal scăderea cererilor săptămânale de șomaj, au coborât euro la 1,16 – 1,1647 dolari, față de aproape 1,17 dolari la începutul săptămânii, ceea ce a ridicat cursul monedei americane de la 4,3652 la 4,3740 lei. Cursul francului a urcat la 5,4654 lei iar cel al lirei sterline a coborât la 5,8684 lei. Metalul galben a atins un nou maxim istoric de 4.628,90 dolari/uncie, dar s-a retras apoi, pe fondul aprecierii monedei americane și a marcărilor de profit la 4.580,40 dolari/uncie, ceea ce a făcut ca prețul gramului de aur să alunece de la 650,6110 lei la 649,3669. Bitcoin a urcat la 95.761 – 97.162 dolari iar ethereum la 3.278 – 3.383 dolari.

Citeste pe larg

Anul acesta, Trezoreria trebuie să se împrumute din piața locală și externă cu până la 265 – 275 miliarde lei, bani necesari pentru acoperirea cheltuielilor administrative ale statului dar și pentru investiții. Joia aceasta, Finanțele s-au împrumutat cu 1,505 miliarde lei cu scadența în aprilie 2027 la o dobândă medie anuală de 6,09%, profitând astfel de scăderea costurilor în piața monetară. Valoarea inițială a emisiunii a fost de 800 milioane lei iar ofertele de cumpărare s-au ridicat la 2,06 miliarde lei. La suma de mai sus s-au adăugat alte 500 milioane lei cu scadența în aprilie 2035, la un randament mediu anual de 6,67%, iar ofertele de cumpărare au fost de 683 milioane lei. Sumele mai mari împrumutate de Trezorerie beneficiază de o scădere a randamentelor, în condițiile în care BNR nu mai sterilizează excedentul de lei din piața monetară și oferă băncilor pentru banii depuși o dobândă pentru facilitatea de depozit de 5,5%, valoare stabilită în august 2024. Joia aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,03 la 6,01%. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 6,14%, iar cel la 12 luni a coborât de la 6,34 la 6,31%. Piața valutară a continuat să fie stabilă, consecință a faptului că nivelul aversiunii față de risc nu a crescut, chiar dacă punctele fierbinți s-au înmulțit de la începutul anului (Venezuela, Iran, Groenlanda și, bineînțeles, Ucraina). Cursul euro a scăzut de la 5,0897 la 5,0891 lei iar tranzacțiile se realizau în culoarul 5,088 – 5,091 lei. O serie de date economice fundamentale pozitive din Statele Unite, în principal scăderea cererilor săptămânale de șomaj, au coborât euro la 1,16 – 1,1647 dolari, față de aproape 1,17 dolari la începutul săptămânii, ceea ce a ridicat cursul monedei americane de la 4,3652 la 4,3740 lei. Cursul francului a urcat la 5,4654 lei iar cel al lirei sterline a coborât la 5,8684 lei. Metalul galben a atins un nou maxim istoric de 4.628,90 dolari/uncie, dar s-a retras apoi, pe fondul aprecierii monedei americane și a marcărilor de profit la 4.580,40 dolari/uncie, ceea ce a făcut ca prețul gramului de aur să alunece de la 650,6110 lei la 649,3669. Bitcoin a urcat la 95.761 – 97.162 dolari iar ethereum la 3.278 – 3.383 dolari.

Citeste pe larg

Anul acesta, Trezoreria trebuie să se împrumute din piața locală și externă cu până la 265 – 275 miliarde lei, bani necesari pentru acoperirea cheltuielilor administrative ale statului dar și pentru investiții. Joia aceasta, Finanțele s-au împrumutat cu 1,505 miliarde lei cu scadența în aprilie 2027 la o dobândă medie anuală de 6,09%, profitând astfel de scăderea costurilor în piața monetară. Valoarea inițială a emisiunii a fost de 800 milioane lei iar ofertele de cumpărare s-au ridicat la 2,06 miliarde lei. La suma de mai sus s-au adăugat alte 500 milioane lei cu scadența în aprilie 2035, la un randament mediu anual de 6,67%, iar ofertele de cumpărare au fost de 683 milioane lei. Sumele mai mari împrumutate de Trezorerie beneficiază de o scădere a randamentelor, în condițiile în care BNR nu mai sterilizează excedentul de lei din piața monetară și oferă băncilor pentru banii depuși o dobândă pentru facilitatea de depozit de 5,5%, valoare stabilită în august 2024. Joia aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,03 la 6,01%. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 6,14%, iar cel la 12 luni a coborât de la 6,34 la 6,31%. Piața valutară a continuat să fie stabilă, consecință a faptului că nivelul aversiunii față de risc nu a crescut, chiar dacă punctele fierbinți s-au înmulțit de la începutul anului (Venezuela, Iran, Groenlanda și, bineînțeles, Ucraina). Cursul euro a scăzut de la 5,0897 la 5,0891 lei iar tranzacțiile se realizau în culoarul 5,088 – 5,091 lei. O serie de date economice fundamentale pozitive din Statele Unite, în principal scăderea cererilor săptămânale de șomaj, au coborât euro la 1,16 – 1,1647 dolari, față de aproape 1,17 dolari la începutul săptămânii, ceea ce a ridicat cursul monedei americane de la 4,3652 la 4,3740 lei. Cursul francului a urcat la 5,4654 lei iar cel al lirei sterline a coborât la 5,8684 lei. Metalul galben a atins un nou maxim istoric de 4.628,90 dolari/uncie, dar s-a retras apoi, pe fondul aprecierii monedei americane și a marcărilor de profit la 4.580,40 dolari/uncie, ceea ce a făcut ca prețul gramului de aur să alunece de la 650,6110 lei la 649,3669. Bitcoin a urcat la 95.761 – 97.162 dolari iar ethereum la 3.278 – 3.383 dolari.

Citeste pe larg

Anul acesta, Trezoreria trebuie să se împrumute din piața locală și externă cu până la 265 – 275 miliarde lei, bani necesari pentru acoperirea cheltuielilor administrative ale statului dar și pentru investiții. Joia aceasta, Finanțele s-au împrumutat cu 1,505 miliarde lei cu scadența în aprilie 2027 la o dobândă medie anuală de 6,09%, profitând astfel de scăderea costurilor în piața monetară. Valoarea inițială a emisiunii a fost de 800 milioane lei iar ofertele de cumpărare s-au ridicat la 2,06 miliarde lei. La suma de mai sus s-au adăugat alte 500 milioane lei cu scadența în aprilie 2035, la un randament mediu anual de 6,67%, iar ofertele de cumpărare au fost de 683 milioane lei. Sumele mai mari împrumutate de Trezorerie beneficiază de o scădere a randamentelor, în condițiile în care BNR nu mai sterilizează excedentul de lei din piața monetară și oferă băncilor pentru banii depuși o dobândă pentru facilitatea de depozit de 5,5%, valoare stabilită în august 2024. Joia aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,03 la 6,01%. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 6,14%, iar cel la 12 luni a coborât de la 6,34 la 6,31%. Piața valutară a continuat să fie stabilă, consecință a faptului că nivelul aversiunii față de risc nu a crescut, chiar dacă punctele fierbinți s-au înmulțit de la începutul anului (Venezuela, Iran, Groenlanda și, bineînțeles, Ucraina). Cursul euro a scăzut de la 5,0897 la 5,0891 lei iar tranzacțiile se realizau în culoarul 5,088 – 5,091 lei. O serie de date economice fundamentale pozitive din Statele Unite, în principal scăderea cererilor săptămânale de șomaj, au coborât euro la 1,16 – 1,1647 dolari, față de aproape 1,17 dolari la începutul săptămânii, ceea ce a ridicat cursul monedei americane de la 4,3652 la 4,3740 lei. Cursul francului a urcat la 5,4654 lei iar cel al lirei sterline a coborât la 5,8684 lei. Metalul galben a atins un nou maxim istoric de 4.628,90 dolari/uncie, dar s-a retras apoi, pe fondul aprecierii monedei americane și a marcărilor de profit la 4.580,40 dolari/uncie, ceea ce a făcut ca prețul gramului de aur să alunece de la 650,6110 lei la 649,3669. Bitcoin a urcat la 95.761 – 97.162 dolari iar ethereum la 3.278 – 3.383 dolari.

Citeste pe larg

Anul acesta, Trezoreria trebuie să se împrumute din piața locală și externă cu până la 265 – 275 miliarde lei, bani necesari pentru acoperirea cheltuielilor administrative ale statului dar și pentru investiții. Joia aceasta, Finanțele s-au împrumutat cu 1,505 miliarde lei cu scadența în aprilie 2027 la o dobândă medie anuală de 6,09%, profitând astfel de scăderea costurilor în piața monetară. Valoarea inițială a emisiunii a fost de 800 milioane lei iar ofertele de cumpărare s-au ridicat la 2,06 miliarde lei. La suma de mai sus s-au adăugat alte 500 milioane lei cu scadența în aprilie 2035, la un randament mediu anual de 6,67%, iar ofertele de cumpărare au fost de 683 milioane lei. Sumele mai mari împrumutate de Trezorerie beneficiază de o scădere a randamentelor, în condițiile în care BNR nu mai sterilizează excedentul de lei din piața monetară și oferă băncilor pentru banii depuși o dobândă pentru facilitatea de depozit de 5,5%, valoare stabilită în august 2024. Joia aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,03 la 6,01%. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 6,14%, iar cel la 12 luni a coborât de la 6,34 la 6,31%. Piața valutară a continuat să fie stabilă, consecință a faptului că nivelul aversiunii față de risc nu a crescut, chiar dacă punctele fierbinți s-au înmulțit de la începutul anului (Venezuela, Iran, Groenlanda și, bineînțeles, Ucraina). Cursul euro a scăzut de la 5,0897 la 5,0891 lei iar tranzacțiile se realizau în culoarul 5,088 – 5,091 lei. O serie de date economice fundamentale pozitive din Statele Unite, în principal scăderea cererilor săptămânale de șomaj, au coborât euro la 1,16 – 1,1647 dolari, față de aproape 1,17 dolari la începutul săptămânii, ceea ce a ridicat cursul monedei americane de la 4,3652 la 4,3740 lei. Cursul francului a urcat la 5,4654 lei iar cel al lirei sterline a coborât la 5,8684 lei. Metalul galben a atins un nou maxim istoric de 4.628,90 dolari/uncie, dar s-a retras apoi, pe fondul aprecierii monedei americane și a marcărilor de profit la 4.580,40 dolari/uncie, ceea ce a făcut ca prețul gramului de aur să alunece de la 650,6110 lei la 649,3669. Bitcoin a urcat la 95.761 – 97.162 dolari iar ethereum la 3.278 – 3.383 dolari.

Citeste pe larg

Situația gravă în care se află bugetul statului, care cheltuie mai mult decât încasează, necesită compensarea găurilor prin atragerea de bani, atât din piața locală cât și din cea externă. Trezoreria și-a propus să se împrumute în ianuarie cu cel puțin 11,2 miliarde lei, sumă care este mai mare cu 6,025 miliarde lei decât cea programată în decembrie 2025, profitând de cantitatea mare de lei existentă în piață, pe care băncile nu o folosesc pentru a credita economia, dar și de scăderea dobânzilor. Joia aceasta, Finanțele au atras 986,5 milioane lei iar ofertele de cumpărare s-au ridicat la aproape 2,16 miliarde lei. Statul a acceptat să plătească o dobândă medie anuală de 6,62% până la scadența din septembrie 2032. Statul s-a împrumutat cu alte aproape 1,25 miliarde lei, titluri scadente peste un an, pentru care a acceptat un randament mediu anual de 6,08%, mai ridicat decât dobânda de 5,5%/an acordată de BNR băncilor în cazul facilității pentru depozit. Leul a profitat de apetitul pentru risc existent la început de an în piețele internaționale și a reușit să se aprecieze după minivacanța față de moneda unică, a cărei curs a scăzut de la 5,0905 la 5,0871 lei, în timp ce tranzacțiile se realizau în culoarul 5,086 – 5,091 lei. Joia aceasta, a continuat procesul de scădere a dobânzilor interbancare, început la scurt timp după anunțarea rezultatelor la alegerile prezidențiale din mai trecut, înainte de care au fost atinse maxime ale ultimilor trei ani. În a doua ședință din acest an, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,14 la 6,12%. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,28 la 6,25%, iar cel la 12 luni de la 6,49 la 6,46%. Scăderea în decembrie a inflației din zona euro de la 2,1 la 2%, a redus plasamentele în moneda unică, care s-a depreciat joi la 1,1669 – 1,1683 dolari, față de aproape 1,18 dolari la sfârșitul anului trecut. În piața locală cursul monedei americane a fost stabilit la 4,3538 lei. Creșterea cererii de dolari a depreciat francul elvețian față de euro iar cursul ei a coborât de la 5,4781 la 5,4641 lei. La rândul ei, lira sterlină a scăzut de la 5,8663 la 5,8560 lei. În perioada în care piața locală a fost închisă, aurul a testat revenirea peste pragul de 4.500 dolari/uncie, dar a scăzut joia aceasta la 4.407 – 4.467 dolari/uncie, astfel că prețul gramului de aur a coborât de la 621,3365 lei la 620,6214 lei. În 2025, metalul galben a înregistrat o creştere anuală de 64%, cea mai mare de după 1979. Bitcoin a crescut la începutul săptămânii la aproape 95.000 dolari, dar marcările rapide profit au coborât prețurile joi la 89.602 – 91.500 dolari. Ethereum fluctua între 3.077 și 3.178 dolari.

Citeste pe larg

Trezoreria intenționează să se împrumute în octombrie cu circa 7 miliarde lei, prin licitații și sesiuni suplimentare de oferte necompetitive la acestea, mai mult cu 1 miliard de lei față de suma inițială de luna trecută. Finanțele au atras joia aceasta mai mult de un sfert suma prognozată pentru octombrie, prin intermediul a două licitaţii de titluri de stat. Prima emisiune cu scadența în iulie 2031 a avut o valoare programată de 500 milioane lei, însă statul a atras 695 milioane lei la un randament mediu anual de 7,37%. La a doua licitație, cu scadența în aprilie 2027 și o valoare programată tot de 500 milioane lei, Trezoreria s-a împrumutat cu 920 milioane lei, la o dobândă medie anuală care a scăzut la 7,09%. În perioada următoare, România dorește să se împrumute pe piețele externe, unde va vinde obligațiuni denominate în euro cu maturitate de 7, 12 și 20 de ani. Scopul emisiunilor este acela de a acoperi deficitul bugetar și de a refinanța emisiunile externe precedente. În ultimele ședințe ale pieței valutare, moneda națională cunoaște o tendință de depreciere față de cea unică. Cursul euro a crescut de la 5,0820 la 5,0837 lei, iar cotațiile au urcat la 5,082 – 5,086 lei. Rezervele valutare ale BNR au scăzut la finalul lunii septembrie la 65,015 miliarde euro, faţă de 65,188 miliarde euro la 31 august 2025, însă rezervele internaţionale ale României (valute plus aur) la 30 septembrie 2025 au urcat la 75,786 miliarde euro, faţă de 74,915 miliarde euro la 31 august  2025, consecință a scumpirii metalului galben. Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,50%. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,65%, iar cel la 12 luni la 6,84%. Euro fluctua joi în culoarul 1,1724 – 1,1758 dolari, după publicarea unor date negative venite din partea angajatorilor privați din Statele Unite, care au redus numărul locurilor de muncă, și shutdown-ul administrației federale. În piața locală, cursul monedei americane a scăzut de la 4,3306 la 4,3258 lei. Media francului elvețian a scăzut modest la 5,4354 lei iar cea a lirei sterline s-a întărit marginal la 5,8393 lei. Intrarea administrației americane în primul shutdown din aproape şapte ani, în primul mandat al lui Donald Trump, a ridicat miercuri cotațiile metalului galben la maximul de 3.896,30 dolari/uncie. Joi, uncia a fluctuat între 3.852,10 și 3.892,80 dolari, astfel că prețul gramului de aur a alunecat de la 541,6013 lei la 539,2475 lei. În regiune, cursul monedei poloneze s-a întărit la 4,2560 zloți/euro iar al celei maghiare s-a depreciat la 389,36 forinți/euro. Bitcoin a crescut la 118.383 – 119.483 dolari iar ether la 4.335 – 4.422 dolari.

Citeste pe larg

De foarte multe ori ne întrebam de ce pentru statul român contează în primul rând diploma obținută de o persoană și de ce nu contează ceea ce știe să facă cel ce solicită angajarea, așa cum se întâmplă în general în țările dezvoltate ale lumii. Pentru prima oară, însă, statul român recunoaște oficial ce ai […]

Articolul Conform Ordinului 4837, la angajare statul nu mai cere nicio diplomă…Acum poți primi o calificare recunoscută de stat printr-o simplă testare! apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.

Citeste pe larg

Susţinem şi insistăm, în continuare, să fie aplicată măsura impozitului minim pe cifra de afaceri. Este de neacceptat ca toate măsurile pentru redresarea bugetară să-i vizeze preponderent pe românii cu venituri mici și medii. TREBUIE să contribuie și capitalul, respectiv marile companii, dar și toate firmele care se declară plătitoare de impozit pe profit. PNL, […]

Citeste pe larg

Dealerii bancari s-au arătat mulțumiți de propunerile guvernului privind „repararea” deficitului bugetar, care se speră că va mulțumi marile agenții de rating și că nu vom vedea o trecere la categoria gunoi (junk) a titlurilor de stat românești. Motiv pentru scăderea indicilor ROBOR, care rămân însă peste pragul de 7%, atâta vreme cât BNR nu va putea tăia rata de politică monetară, în condițiile în care inflația, în loc să scadă, va crește. Indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 7,09 la 7,04%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a alunecat de la 7,17 la 7,13% iar cel la 12 luni de la 7,29 la 7,25%. Evoluția din piață a permis Trezoreriei să atragă peste 1,38 miliarde lei prin redeschiderea unei emisiuni cu scadența la sfârșitul lui 2034, care a avut o valoare programată de 300 milioane lei iar randamentul mediu anual acceptat a fost de 7,34%. Finanțele s-au mai împrumutat cu încă 1,615 miliarde lei, cu scadența în mai 2027, pentru care a acceptat o dobândă medie anuală de 7,24%. Moneda națională a avut o evoluție pozitivă față de euro, în contrast cu cea a altor valute din regiune. Cotațiile au scăzut de la 5,063 lei, la deschiderea pieței, la 5,06 lei, iar cursul a scăzut de la 5,0665 la 5,0603 lei, față de 5,0780 lei la finalul săptămânii trecute. Înainte de publicarea raportului referitor la piața muncii americane în iunie și a votului din Congres a proiectului de lege al bugetului promovat de președintele Trump, euro se tranzacționa în culoarul 1,1787 – 1,1810 dolari, valori comparabile cu cele din septembrie 2021. În piața locală, media monedei americane a alunecat de la 4,3035 la 4,2917 lei Depășirea de către euro a pragului de 1,18 dolari, cel mai ridicat nivel de după jumătatea lui septembrie 2021, ar putea impune Băncii Centrale Europene impunerea unei cote de toleranţă pentru cursul față de moneda americană. OficialiI BCE consideră că aprecierea euro și impunerea tarifului de 10% aplicat de Statele Unite produselor importate din zona euro, va afecta atât exporturile cât și economia regiunii. Actuala apreciere a euro se datorează ieșirilor din piața americană și migrarea fondurilor către Europa, unde investitorii găsesc mai multă predictibilitate dar și plasamente avantajoase în industria de apărare. Lira sterlină și-a atenuat scăderea față de euro, provocată de îngrijorările privind bugetul Regatului Britanic, iar media ei a coborât de la 5,8933 la 5,8612 lei, cea mai mică valoare începând cu data de 5 mai. Cursul francului elvețian s-a depreciat de la 5,4295 la 5,4141 lei. Prețul gramului de aur a scăzut de la 462,2175 lei la 461,6576 lei, iar metalul galben fluctua în piețele specializate între 3.341 și 3.366 dolari/uncie. În regiune, media monedei poloneze s-a depreciat la 4,2634 zloți/euro iar a celei maghiare de la 399,83 forinți/euro. Bitcoin a urcat la 108.605 – 110.284 dolari și se apropie de maximul de 111.862 dolari, atins în data de 22 mai. Ethereum a crescut la 2.558 – 2.615 dolari.

Citeste pe larg