teapt (Page 6)

Vineri, se va desfășura ședința de politică monetară a BNR. Între timp, piața locală a rămas în așteptare, atâta vreme cât există semne de întrebare referitoare la posibilitatea unei tăieri de 0,25% a ratei de referință, care stagnează din ianuarie 2023 la 7%. Chiar dacă inflația din mai a scăzut la 5,1% iar unii dintre economiști o văd în iunie sub pragul de 5%, una dintre cele mai ridicate valori din UE, este posibil să nu decidă o reducere. Motivul? Efectul de levier după noile creșteri de accize, începând cu 1 iulie. În același timp, marile bănci centrale nu par tentate să reducă dobânda de mai multe ori în cursul acestui. BCE a operat una luna trecută, iar Fed a continuat să amâne intervenția. O decizie de tăiere a fost pusă sub semnul întrebării chiar de către guvernatorul Mugur Isărescu în urmă cu câteva săptămâni, la prezentarea Raportului privind inflația. Hotărârea va ține cont de evoluția inflației care este văzută în ultimul sondaj CFA România la o valoare medie de 5,45% pentru orizontul de 12 luni (iunie 2025), în timp ce BNR anticipa în raportul amintit o valoare de 4,9% la sfârșitul acestui an. Analiștii anticipează pentru acest an două reduceri ale ratei, care ar urma să ajungă astfel la 6 – 6,5%. Piața monetară a fost calmă miercuri, astfel că indicele ROBOR la 12 luni a revenit de la 6,04 la 6,05%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,04%, iar cel la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a consolidat la 6,01%. Aceeași situație exista și în piața valutară unde media euro a crescut marginal de la 4,9770 – 4,9771 lei, în ciuda evoluțiilor tulburi pe plan politic, unde nu a fost stabilită data la care vor avea loc alegerile parlamentare și prezidențiale. După declarațiile de marți ale președintelui Rezervei Federale americane, care a spus că sunt necesare date suplimentare în ceea ce privește evoluția inflației din SUA, pentru a se lua o decizie în privința unei tăieri a dobânzii, dolarul a cunoscut o apreciere rapidă. La jumătatea săptămânii, tendința s-a inversat, investitorii mizând pe o schimbare a votului din Franța, la turul al doilea al alegerilor anticipate, iar euro s-a întărit la 1,0736 – 1,0764 dolari, iar media monedei americane a scăzut de la 4,6462 la 4,6264 lei. Francul elvețian a continuat să piardă teren față de euro iar media lui a scăzut la 5,1228 lei. în schimb, cursul lirei sterline a crescut de la 5,8694 la 5,8751 lei. Prețul gramului de aur a crescut la 348,7516 lei, valoare apropiată de cea de la sfârșitul săptămânii trecute, împins în sus de aprecierea metalului galben la 2.326,30 – 2.350,30 dolari/uncie. Monedele din regiune recuperau o parte din pierderile suferite marți. Media celei maghiare s-a întărit la 394,85 forinți/euro iar a celei poloneze la 4,3021 zloți/euro. Tendința de întărire a bitcoin s-a inversat iar acesta a scăzut la 59.748 – 62.200 dolari. Evoluția a fost preluată și de ethereum care a alunecat la 3.277 – 3.427 dolari. Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00