By:
On:
In: Actualitate, Administratie, comuna prundu, parc fotovoltaic, primar Gigi Cristescu
Administrația locală din Prundu face un pas major către independența energetică și reducerea cheltuielilor bugetare. Un parc fotovoltaic modern, finanțat prin fonduri asigurate de Ministerul Energiei, a fost finalizat cu succes, în prezent făcându-se demersurile administrative pentru recepția oficială a lucrărilor și decontarea ultimelor plăți. Investiția are ca scop principal asigurarea autoconsumului pentru utilitățile publice. […]

Citeste pe larg

By:
On:
In: Actualitate, Eveniment

Ilie Bolojan anunță o schimbare majoră de direcție pentru Partidul Național Liberal, după ce liberalii au decis oficial să treacă în opoziție, în urma crizei politice generate de destrămarea coaliției de guvernare. Mesajul transmis este unul ferm: PNL își asumă un nou rol, acela de a construi o alternativă „cu demnitate”, fără privilegii și fără […]

Articolul PNL rupe alianța și trece în opoziție. Ilie Bolojan: „PSD a provocat criza, ne asumăm rolul de alternativă fără privilegii” apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Basarabia, DESTEAPTA-TE ROMANE, Romanii de langa noi


Rusia se opune, considerând unirea ca o extindere a NATO spre est.

Spuneam la inceputul anului că declarația Maiei Sandu, potrivit căreia  ar vota pentru la un referendum privind UNIREA, va produce efecte favorabile și in rândul electoratului. La numai câteva luni, sondajele reunite in R.Moldova și in Diaspora moldoveană indică un procent de peste 50% in favoarea UNIRII 

Sondajul realizat in perioada 12-23 martie 2026  arată că 44% dintre repondenţii din Republica Moldova şi de 60.8% în rândul moldovenilor din diaspora ar vota pentru unirea cu România la un eventual referendum organizat in R.Moldova.  Există o majoritate relativă  a susţinătorilor unirii în Republica Moldova şi o majoritate absolută printre cetăţenii Republica Moldova în diaspora. 

 Diaspora este considerabil mai pro-română, pro-unionistă şi mai bine informată. 
În cazul unui referendum pentru unire, opţiunea „Da” ar câştiga cu 55-58%.

Sondajul mai relevă că aproape 15% dintre respondenții din Republica Moldova se declară etnici români, în timp ce circa 65% se consideră etnici moldoveni. proporția românilor fiind dublă în diaspora (aprox. 32%). 

Din punctul de vedere al limbii, 44,2% declară că vorbesc româna și 40% „limba moldovenească”, în timp ce în diasporă peste 70% indică limba română, ceea ce sugerează un trend lent, dar vizibil, de consolidare a discursului identitar românesc. 

Directorul iData, Mihai Bologan, remarca faptul că doar simpla declarație a Maiei Sandu a generat un plus de circa zece puncte procentuale în intenția de vot pentru unire, ceea ce arată cât de fluid și sensibil la agendă politică este acest electorat pro-unionist.

Tema unirii funcționează în prezent mai ales ca vector simbolic de identitate, apropiere și presiune pentru accelerarea sprijinului României și al UE, mai degrabă decât ca proiect imediat de politică publică. 

Declarațiile Maiei Sandu și ale liderilor de la București mențin subiectul viu, dar îl plasează într-o logică de etapizare: mai întâi integrarea europeană, apoi, eventual, o discuție practică despre unire „într-o Europă fără frontiere”.


Poziția Chișinăului, Bucureștiului și reacția Moscovei


Maia Sandu a descris în mai multe intervenții publice relația cu România ca „relație strategică”, subliniind că parteneriatul cu Bucureștiul și integrarea europeană sunt cele mai realiste garanții de securitate și dezvoltare pentru Republica Moldova în actualul context de instabilitate regională. În același timp, ea a insistat că aderarea la Uniunea Europeană reprezintă „cea mai realistă strategie de supraviețuire și dezvoltare ca parte a lumii libere”, precizând că fereastra de oportunitate trebuie exploatată acum, prin accelerarea negocierilor cu cele 27 de state membre. În termeni concreți, asta înseamnă reforme de justiție, lupta împotriva corupției și creșterea rezilienței instituționale în fața influenței ruse.


La București, linia oficială a rămas una de sprijin prioritar pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, fără a împinge agresiv agenda unionistă. 


„România este pregătită pentru unirea cu Republica Moldova, dacă și când cetățenii de peste Prut vor decide acest lucru”, a spus Dan, insistând că este „o chestiune care ține strict de cetățenii Republicii Moldova” și că, deocamdată, prioritatea asumată de Chișinău este parcursul european, nu schimbarea frontierelor.

Repondenții sondajului considera că proiectul unirii este realizabil in 4-5 ani.

Serghei Lavrov, ministrul rus de externe,aveertizează  că „planurile Republicii Moldova de a se uni cu România sunt distructive pentru statalitatea Republicii Moldovei”, semnalând că o eventuală reunificare ar fi privită de Kremlin ca o extindere indirectă a NATO și a influenței occidentale în ceea ce Rusia consideră spațiul său strategic, mesaj întărit și de ambasadorul rus la București intr-un interviu acordat Agenției TASS, in  care susține că România „nu are capacitatea” de a susține o astfel de unire și că narativul unionist este exploatat politic.

Impactul economic și social al unui eventual proiect de unire


 Sondajul Ates Research arată că moldovenii de peste Prut  leagă direct unirea de perspective de creștere a pensiilor și salariilor, acces facil la piața muncii din România și din spațiul UE, precum și de îmbunătățirea infrastructurii și a serviciilor publice. Specialiștii consultați de presa de la Chișinău și București atrag atenția însă că o eventuală aliniere rapidă a nivelului prestațiilor sociale din Republica Moldova la standardele românești ar avea un cost bugetar foarte ridicat, echivalent cu câteva puncte de PIB anual, care ar trebui acoperit printr-o combinație de creștere economică, fonduri europene și transferuri financiare de la bugetul României.

Dezavantajele cel mai des invocate de respondenți în sondaj sunt  pierderea suveranității și independenței, tensiunile interetnice și ruperea legăturilor cu Rusia.

Unificarea ar însemna accesul întregului teritoriu al actualei Republici Moldova la piața unică europeană, intrarea sub umbrela garanțiilor de securitate NATO și includerea în infrastructurile regionale de transport și energie finanțate de UE. 

Economiști și analiști citați de Euronews România subliniază că, dincolo de costurile inițiale, convergența economică ar putea fi accelerată de investițiile în infrastructură, de relocarea unor activități economice din România în est și de revenirea unei părți din diaspora moldovenească într-un spațiu comun românesc și european. 

Pentru a fi viabil, un astfel de scenariu ar necesita însă un pact politic larg, o strategie multianuală și garantarea explicită a drepturilor minorităților.

Războiul din Ucraina a transformat radical contextul în care este discutată unirea. Invazia rusă și anexarea ilegală a teritoriilor ucrainene au consolidat percepția, în rândul unei părți a opiniei publice moldovene, că neutralitatea constituțională nu mai reprezintă o garanție suficientă de securitate, alimentând, indirect, și opțiunile pro-unioniste și pro-europene. Maia Sandu a vorbit explicit despre faptul că o eventuală unire ar asigura un plus de securitate atât pentru Republica Moldova, cât și pentru România, dar a insistat că, în acest moment, obiectivul central rămâne integrarea europeană și consolidarea statului moldovean.

Analiștii de securitate din regiune consideră  că un proiect de unire, dacă ar fi lansat acum, ar avea un impact geopolitic comparabil cu extinderile NATO și UE din anii 2000, ceea ce l-ar transforma inevitabil în subiect de negociere – sau de confruntare – între marile puteri.


Pentru Uniunea Europeană, dosarul Republicii Moldova este astăzi prioritar în cheia extinderii spre est, dar nu include în mod explicit scenariul unirii cu România ca soluție rapidă. Parlamentul European a salutat progresele Chișinăului și a cerut accelerarea procesului de negocieri, mizând pe consolidarea internă a statului moldovean, nu pe o redefinire imediată a frontierelor. În această arhitectură, tema unirii joacă mai degrabă rolul unui „fundal istoric și identitar”, care legitimează apropierea accelerată dintre București și Chișinău, fără a se traduce deocamdată într-un calendar politic concret.


În acest cadru, tema unirii este astăzi mai mult decât un simplu simbol, pentru că se sprijină pe o bază sociologică în creștere și pe un context regional care îi dă greutate geopolitică; dar este mai puțin decât un proiect imediat realizabil, pentru că nu există încă un consens intern solid la Chișinău, nici o strategie asumată la București și în UE privind pașii concreți ai unui asemenea proces.


*****Sinteză realizată cu ajutorul unui flux de monitorizare de date asigurat de platforma de monitorizare media NewsVibe Romania. 

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
După începerea conflictului din Golful Persic, analiștii care fac parte din CFA România anticipează o creștere a prețurilor la peste 10%, în condițiile majorării costurilor costurilor la petrol și gaze naturale, care crează premisele intrării în recesiune a întregii economii mondiale. Trendul s-ar putea modifica începând cu luna august odată cu estomparea efectelor de bază ale inflației, ce ar urma să încheie anul la 7 – 8%, față de valoare anticipată de BNR care este de 3,9%. Nivelul ridicat al dobânzilor din piața locală a asigurat leului un parcurs liniștit față de moneda unică. Media a fluctuat între 5,0937 și 5,0959 lei, cea de vineri fiind stabilită la 5,0951 lei, când tranzacțiile din piața locală s-au realizat în culoarul 5,094 – 5,097 lei. Cotația a atins seara, în piața americană, un minim de 5,089 lei. În sondajul CFA România, realizat înainte de războiul din Iran, s-a estimat pentru februarie viitor un curs mediu de 5,1642 lei/euro iar pentru august 2026 anticiparea este de 5,1280 lei/euro. De la începutul războiului din Orientul Mijlociu, Ministerul de Finanțe nu s-a mai putut împrumuta din piața locală iar costurile celor obținute din piețele internaționale sunt la dobânzi mai mari. Joi, Trezoreria a organizat o licitație de titluri de stat cu scadența în aprilie 2035, care a avut o valoare programată de 600 milioane lei. Ofertele de cumpărare s-au ridicat la doar 320,5 miloane lei, dar ele au fost refuzate în bloc, dobânzile solicitate fiind considerate prea mari. Volatilitatea segmentului monetar au fost minime, chiar dacă excedentul de lichiditate zilnic s-a ridicat la circa 2 miliarde de lei. La sfârșitul săptămânii, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,87%, cel la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, la 5,94% iar cel la 12 luni la 6,0%. Analiștii care fac parte din CFA România anticipează pentru orizontul de 12 luni o scădere a indicelui ROBOR la trei luni la 5,17%. În prezent, cererea de monedă americană poate fi asemănată cu un barometru al situației din strâmtoare Ormuz, prin care tranzitează 20% din comerțul cu petrol, și a diverselor declarații ale președintelui Trump, care mișcă piețele în sus sau jos. Totodată, perspectiva creșterii inflației din Statele Unite a modificat anticipările privind calendarul tăierilor ratei de politică monetară ale Rezervei Federale, care au fost împinse către partea a doua a anului. Euro s-a tranzacționat la nivel săptămânal între 1,1420 și 1,1597 dolari, iar piața americană s-a închis vineri la 1,1571 dolari. În piața locală, cursul monedei americane a coborât de la 4,4419 lei, în ședința de luni, la 4,4087 lei, în cea de vineri. Volatilitatea cursului lirei sterline a fost minim, iar săptămâna s-a încheiat la 5,8974 lei, după ce Banca Angliei a hotărât joi să menţină dobânda de politică monetară la 3,75%, pe fondul evoluției periculoase a inflaţiei, care se anticipează că ar putea urcat la 3,5%. Francul elvețian, care a atins în urmă cu două săptămâni maximul istoric de 5,6621 lei, a alunecat joi la 5,5830 lei, pentru ca vineri cursul să fie stabilit la 5,5919 lei. Bitcoin a alunecat la finalul săptămânii la 68.279 – 69.540 dolari iar ethereum la 2.054 – 2.125 dolari.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Actualitate, Eveniment

Consiliul de Miniștri al Bulgariei  intenționează să declare 31 decembrie 2025 și 2 ianuarie 2026 drept zile de sărbătoare națională, în legătură cu adoptarea monedei euro de către Bulgaria. Bulgaria face pasul decisiv spre euro! 31 decembrie 2025 și 2 ianuarie 2026 vor fi zile libere, nelucrătoare,  pentru tranziția la noua monedă. Potrivit unui proiect […]

Articolul De la anul, giurgiuvenii vor plăti în Bulgaria, cu euro. Țara vecină trece de la 1 ianuarie 2026, la moneda euro…! apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Actualitate

Piața de capital este un indicator în timp real al sănătății economice. „Indicele de referință BET a depășit în premieră pragul de 20.000 de puncte după o perioadă de creștere, în care a înregistrat mau multe recorduri. Vedem aprecieri semnificative ale acțiunilor unor companii. Investitorii sunt cel mai fin barometru al încrederii într-o economie. Ei […]

Articolul Senator Gabriela Horga: „Bursa de Valori București trece printr-o perioadă de creștere, confirmându-și rolul important în finanțarea companiilor.” apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
După șase săptămâni consecutive în care BNR a injectat lichiditate în piața monetară prin operațiuni de tip repo, lunea aceasta procesul a fost întrerupt, cu o zi înainte de ședința de politică monetară, semn că băncile au acum la dispoziție mai mulți lei. Chiar dacă inflația de sfârșitul acestui an ar putea crește la 8 – 10%, conform analiștilor, cu un vârf de circa 11% în august, efect al măsurilor de austeritate luate de guvern și a renunțării la plafonarea de preț a energiei electrice, nu va permite modificarea dobânzii de politică monetară. Ea ar urma să stagneze la 6,5%/an, nivel stabilit în august 2024. Creșterea prețurilor ar urma să coboare la 4 – 4,5% în ultima parte din 2026, ceea ce va permite BNR să rediscute nivelul ratei de referință. Piața a răspuns pozitiv la planul de reducere bugetară, iar indicii ROBOR au scăzut la cea mai mică valoare a ultimelor două luni. La debutul unei noi săptămâni, indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,99 la 6,88%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a alunecat de la 7,09 la 7,0% iar cel la 12 luni de la 7,19 la 7,12%. Scăderea dobânzilor ar putea permite Ministerului de Finanțe să se împrumute mai ieftin din piața locală, în condițiile în care România plătește anul acesta dobânzi de 42 de miliarde de lei pentru împrumuturile deja contractate. Luna aceasta urmează să fie achitate 12 miliarde lei, în octombrie alte 10 miliarde lei iar în noiembrie 16 miliarde lei. Lunea aceasta, cei care au făcut oferte de cumpărare pentru titluri de stat cu scadența peste patru ani au solicitat o dobândă mai ridicată. Motiv pentru Trezorerie să se împrumute cu 561 milioane lei, dintr-o cerere totală de 836 milioane lei, la un randament mediu anual de 7,34%. Creșterea cererii de monedă americană a avut ca efect deprecierea valutelor de la marginea zonei euro, inclusiv a leului. Cursul euro a crescut de la 5,06 lei la 5,0645 lei, mai jos cu circa 1,3 bani față de începutul săptămânii trecute, în timp ce tranzacțiile se realizau în culoarul 5,058 – 5,066 lei, față de 5,055 – 5,064 lei, vinerea trecută. Revenirea în piață a investitorilor americani, după minivacanța prilejuită de Ziua Independenței Statelor Unite, a avut darul de a crește cererea de dolari. Dacă în urmă cu o săptămână, euro a urcat la 1,1830 dolari, maximul ultimilor aproape patru ani, lunea aceasta tranzacțiile se realizau în culoarul 1,1718 – 1,1791 dolari, astfel că media monedei americane a urcat de la 4,2961 la 4,3179 lei. Evoluția pozitivă a dolarului vine în contextul în care piața muncii americane a în iunie 147.000 de noi slujbe, iar şomajul a scăzut uşor la 4,1%, ceea ce va permite Fed să mențină dobânda de referință în culoarul 4,25 – 4,50%. Situația s-ar putea modifica în următoarele două zile, în funcție de acordurile tarifare care vor fi încheiate de SUA cu alte țări, în acest caz specific, cu Uniunea Europeană. Media francului elvețian a fost stabilită lunea aceasta la 5,4146 lei, sub cea de la începutul săptămânii trecute de 5,4517 lei. Cursul lirei sterline a fost calculat la 5,8692 lei, față de 5,9329 lei, lunea trecută. Prețul gramului de aur a scăzut de la 460,7924 lei la 459,5007 lei, evoluție la care a contribuit deprecierea metalului galben la 3.295 – 3.344 dolari/uncie, pierderea din ultima lună fiind de circa 5%.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
Odată depășit momentul alegerilor prezidențiale vor reveni în prim plan problemele cu care se confruntă economia românească, care necesită măsuri drastice, pentru a evita intrarea în recesiune. În opinia analiștilor, este de așteptat ca BNR să elibereze presiunile din piața valutară și să permită atingerea pragului psihologic de 5 lei/euro. Pentru a limita deprecierea, se anticipează că banca centrala va opera o singură tăiere a ratei de referință de la 6,50 la 6,25%, în condițiile în care inflația s-a menținut în martie în jurul valorii de 5% (5,1% conform Eurostat, 4,86% conform INS) Din partea guvernului se solicită o majorare a TVA la 21%, începând cu a doua jumătate a anului, în condițiile în care deficitul bugetar din 2024 se ridică, conform Eurostat, la 9,28% din PIB mai mult cu circa un procent față de estimarea Executivului, ceea ce ar putea retrograda ratingul de țară la categoria „junk” (nerecomandabil investițiilor). În minuta ședinței de politică monetară a BNR, care s-a desfășurat în 7 aprilie, s-a precizat că „riscurile la adresa comportamentului cursului de schimb al leului sunt în creștere, au susținut membrii Consiliului, evocând în mai multe rânduri deficitele gemene mari și incertitudinile asociate procesului de consolidare fiscală, precum și măsurile de politică comercială ale administrației SUA, de natură să sporească volatilitatea pe piața financiară internațională și să afecteze percepția de risc a investitorilor față de regiune, dar și să influențeze conduita politicii monetare a băncilor centrale majore.” Depășirea pragului de 5 lei va oferi Finanțelor o gură de oxigen prin majorarea încasărilor, în condițiile în care bugetul de stat a fost construit pe un curs mediu anual de 5,05 lei. Până la jumătatea lui mai cursul nu va trece probabil de 4,9775 lei, maximul atins de la începutul anului, și care a fost stabilit miercurea aceasta, iar tranzacțiile din piață se realizau în culoarul 4,977 – 4,9778 lei. Atacul lui Donald Trump la adresa lui Jerome Powell, președintele Rezervei Federale americane, cel care a avertizat recent asupra faptului că politicile tarifare vor ridica inflația, a alimentat temerile privind viitorul celei mai mari economii din lume, iar moneda americană a atins cel mai scăzut nivel de la sfârşitul anului 2023 de 1,1574 dolari/euro. Marți, sub presiunea piețelor, Trump a bătut în retragere și a afirmat că „nu am nicio intenţie de a-l demite”, pe șeful Fed. Afirmația a înviorat investitorii, iar euro s-a retras la 1,1308 – 1,1440 dolari, în condițiile în care șeful de la Casa Albă s-a arătat optimist în ceea ce privește un acord comercial cu China ce ar putea reduce „substanţial” tarifele. În piața locală, cursul dolarului a urcat de la 5,3291 la 5,3576 lei. De la începutul anului, aurul a crescut cu până la 33%, dar a făcut miercuri un pas înapoi la 3.291,90 – 3.387,70 dolari/uncie, la o zi după ce a atins recordul de 3.499,70 dolari/uncie. Aceasta a făcut ca prețul gramului de aur să coboare de la maximul istoric de 480,8399 lei la 465,6930 lei. Reducerea aversiunii față de risc a coborât media francului elvețian de la 5,3406 la 5,2994 lei. În schimb, lira sterlină s-a apreciat la 5,8057 lei. Criptomonedele au profitat de optimismul din piață. Bitcoin a urcat la 92.649 – 94.458 dolari iar ethereum la 1.746 – 1.814 dolari.

Citeste pe larg

By:
On:
In: actualizare pensii

Operatiuinea s-ar numi actualizarea pensiilor militare, nu recalcularea lor.

https://abc-news.ro/singura-categorie-de-pensionari-din-romania-ale-caror-pensii-vor-creste-incepand-cu-1-martie-2025/

Conform celor mai recente anunțuri oficiale, **pensionarii militari** vor fi singura categorie din România care va beneficia de o majorare a pensiilor începând cu 1 martie 2025. Această măsură face parte dintr-o serie de ajustări propuse pentru a alinia pensiile militare la nivelurile prevăzute de noile reglementări legislative.

Modificările vin ca urmare a unui cadru legal stabilit anterior, care prevede recalcularea și actualizarea pensiilor militare într-un anumit interval de timp. Guvernul a explicat că această creștere este necesară pentru a reflecta atât creșterea costurilor de trai, cât și pentru a asigura un tratament echitabil în raport cu salariile celor care au fost în activitate în structurile de apărare, ordine publică și siguranță națională.

Astfel, începând cu 1 martie 2025, pensiile militare vor fi ajustate, în funcție de grad, vechime și alte criterii stabilite de lege. Reprezentanții instituțiilor responsabile au declarat că acest pas este parte a unui proces mai amplu de reformă a sistemului de pensii, dar momentan, pensionarii militari rămân singura categorie care va beneficia de o majorare concretă în acest termen.

Începând cu 1 martie 2025, pensionarii militari din România vor fi singurii care vor beneficia de o majorare a pensiilor, conform noilor prevederi legislative. Această decizie face parte dintr-un proces mai amplu de ajustare a sistemului de pensii pentru personalul militar, adaptând cuantumul pensiilor la condițiile economice actuale și la schimbările din legislația în vigoare.

Motivul principal al acestei creșteri se regăsește în cadrul legal care prevede recalcularea periodică a pensiilor militare. Guvernul a explicat că acest mecanism este necesar pentru a reflecta realitățile economice și sociale, având în vedere că, în ultimii ani, salariile și alte beneficii pentru personalul activ din domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale au fost ajustate. Astfel, pentru a menține o anumită coerență între veniturile actuale ale personalului activ și pensiile militarilor în rezervă, s-a luat această măsură de creștere a pensiilor.

În acest context, majorarea pensiilor militare vizează mai multe categorii de foști angajați ai structurilor de apărare, ordine publică și securitate națională, incluzând cadrele militare în rezervă, polițiștii și angajații serviciilor de informații. Valoarea concretă a majorării variază în funcție de factori precum gradul militar deținut la momentul pensionării, numărul de ani de vechime în serviciu și condițiile speciale în care s-a desfășurat activitatea. De asemenea, recalcularea va ține cont de ajustările care au fost aplicate în ultimii ani salariilor personalului activ, precum și de creșterile aduse unor indemnizații sau sporuri care, conform legii, influențează și pensiile celor ieșiți la pensie.

Această majorare a pensiilor militare survine într-un moment în care multe alte categorii de pensionari nu vor beneficia de ajustări similare în același termen. Guvernul a justificat acest lucru prin faptul că pensiile militare sunt reglementate de legi speciale care stabilesc un anumit calendar de recalculare și creștere, în timp ce sistemul public de pensii funcționează pe alte principii și în funcție de alte criterii. Astfel, în timp ce pensiile civile vor rămâne, cel puțin pentru moment, la nivelul actual, pensionarii militari vor primi această ajustare suplimentară începând cu martie 2025.

Această măsură a fost întâmpinată cu reacții mixte. În timp ce reprezentanții pensionarilor militari și ai asociațiilor din domeniu au salutat decizia, considerând-o un pas necesar pentru a asigura un trai decent celor care au servit țara, au existat și voci critice din rândul altor categorii de pensionari care se simt nedreptățite. Aceștia susțin că orice majorare a pensiilor ar trebui să se aplice uniform sau cel puțin să fie extinsă treptat și asupra altor categorii, nu doar asupra pensionarilor militari.

Pe de altă parte, guvernul a argumentat că diferențierea este justificată de specificul activităților desfășurate de militari, polițiști și alte cadre din domeniul siguranței naționale. Aceste categorii au fost expuse, de-a lungul carierei, unor riscuri semnificative și unor condiții de muncă speciale, ceea ce justifică un tratament diferit în ceea ce privește pensiile. De asemenea, recalculările periodice sunt prevăzute de legislație, iar majorarea din martie 2025 este o etapă firească în acest proces.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Actualitate, Social

România se pregătește să treacă la ora de vară, moment în care ceasurile vor fi ajustate cu o oră înainte. În ultima perioadă, zilele au devenit tot mai lungi, iar acest fenomen va continua în lunile ce urmează. Modificarea orei are loc anual în diverse părți ale lumii, inclusiv în România, însă unele state au […]

Articolul Cât timp mai este până când vom trece la ora de vară în 2025 apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
„Ţara trebuie să treacă printr-o anumită dietă”, a declarat luni guvernatorul BNR, în cadrul unei conferințe de presă, considerând că „opt la sută este deja un deficit extern foarte mare (…) nu avem cum să trăim în perioada următoare fără tensiuni economice şi financiare puternice, care se duc şi în plan social şi politic” Afirmația făcută de guvernatorul BNR vine în contextul în care deficitul extern al României a urcat la 8% din PIB iar rata anuală a inflaţiei a urcat, în octombrie, la 4,67%, conform INS, de la 4,62% în septembrie. Această evoluție, la care s-a adăugat creșterea plasamentelor în dolari, ceea ce a provocat ieșiri de pe activele considerate riscante, a apreciat cursul euro de la 4,9749 la 4,9761 lei, în timp ce cotațiile la care efectuau tranzacții au urcat la 4,976 – 4,977 lei, față de 4,974 – 4,975 lei, în ședința de luni. Piața monetară a fost calmă, iar indicii ROBOR s-au menținut la valorile de la începutul lui septembrie, după ce BNR a decis la sfârșitul săptămânii trecute să mențină dobânda de politică monetară la 6,5% și pe cea pentru facilitatea de depozit la 5,5%, care a devenit principala rată directoare pentru dealerii bancari. În schimb, se observă o creștere a dobânzilor pe care trebuie să le plătească Ministerul de Finanțe pentru a se împrumuta, care se vor ridica pâna la sfârșitul anului, conform analiștilor, până la 3% din PIB, urmând a crește în 2025 la circa 3,5%. Spectrul războiului comercial dintre Statele Unite și Europa, după obținerea de către Donald Trump a celui de-al doilea mandat de președinte, și criza politică din Germania, unde sunt așteptate alegeri anticipate în ianuarie, au depreciat euro la 1,0606 – 1,0663 dolari. Cursul monedei americane a crescut de la 4,6601 la 4,6867 lei. Media francului elvețian a urcat la 5,3098 lei iar cea a lirei sterline a scăzut la 6,0072 lei. Scăderea metalului galben la 2.558,80 – 2.627,10 dolari/uncie, nu a compensat aprecierea cursului monedei americane, astfel că prețul gramului de aur a scăzut de la 399,7964 la 391,1865 lei. Media monedelor din regiune se deprecia la 409,87 forinți/euro, respectiv la 4,3570 zloți/euro. Raliul apreciativ început de bitcoin, imediat după anunțarea victoriei lui Donald Trump, a continuat marți, când a fost atins un nou record de 89.598 dolari, după care s-a retras spre 86.000 dolari. La rândul său, ethereum a urcat până la 3.439 dolari. Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Citeste pe larg

By:
On:
In: Actualitate

Începând de astăzi, în fiecare an, prima săptămână a lunii octombrie va fi dedicată #prevenției gripei și toate autoritățile, centrale sau locale, precum și asociațiile profesionale și organizațiile non-guvernamentale pot organiza evenimente care să ajute la creșterea gradului de #conștientizare asupra gripei și a complicațiilor ei. Gripa nu este o banală răceală care “trece” după […]

Articolul Deputatul Cristina Elena Dinu:„Gripa nu este o banală răceală care “trece” după câteva zile” apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
Leul a început ultima săptămână din iulie pe depreciere, în condițiile unui nivel mai ridicat al aversiunii față de risc provocat de posibilitatea declanșării unui război între Israel și Hezbollah, ce ar putea provoca intervenția Turciei, așa cum a declarat președintele Erdogan. O intervenție a statului turc survine într-un moment în care președintele său dorește să devină liderul lumii musulmane și să submineze astfel locul pe care îl ocupă Iranul. Revenind la piața locală, cursul euro a crescut de la 4,97 la 4,9720 lei, într-o ședință în care transferurile se realizau în culoarul 4,9710 – 4,9730 lei Lunea aceasta a fost publicat sondajul realizat în luna iunie în rândul membrilor CFA România. Participanții au anticipat deprecierea leului în următoarele 12 luni. Valoarea medie a anticipațiilor pentru orizontul de șase luni (decembrie 2024) este de 5,0133 lei/euro iar pentru jumătatea anului viitor se prognozează o valoare medie a cursului este de 5,0722 lei. O bună parte din presiunea pusă pe cursul leului, principalul instrument folosit de BNR pentru a controla inflația, vine din partea deficitului bugetului general consolidat. Acesta a crescut în primele șase luni la 63,67 de miliarde de lei (3,6% din PIB) față de 37,21 de miliarde de lei (2,32% din PIB) în perioada similară din 2023. Pentru a putea regla politicile populiste ale PSDNL, Finanțele se împrumută constant atât din piața locală cât și cea externă. Lunea aceasta a fost redeschisă o emisiune de titluri de stat cu scadența în iunie 2025 prin intermediul căreia Trezoreria a atras 713 milioane lei, pentru care cumpărătorii primesc un randament mediu anual de 5,85%. Luni, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a revenit de la 5,80 la 5,81%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,85% iar cel la 12 luni la 5,90%. Cursul monedei americane a crescut la începutul săptămânii de la 4,5781 la 4,5874 lei, ca urmare a creșterii tensiunilor din Orientul Mijlociu, astfel că euro se tranzacționa între 1,0826 și 1,0870 dolari. Marți și miercuri se va desfășura ședința de politică monetară a Rezervei Federale americane. Investitorii nu anticipează o reducere a ratei de referință care se află la 5,25 – 5,50%, cel mai ridicat nivel începând cu 2001, dar văd o primă tăiere de un sfert de punct procentual în septembrie. Media francului elvețian a crescut marginal la 5,1870 lei iar cea a lirei sterline la 5,8851 lei. Prețul gramului de aur a crescut luni la 352,6919 lei, în timp ce metalul galben fluctua între 2.385,20 și 2.403,20 dolari/uncie. În regiune, media monedei maghiare s-a întărit marginal la 391,27 forinți/euro iar a celei poloneze s-a depreciat la 4,2847 zloți/euro. Declarațiile făcute de Donald Trump, candidatul republican la președinția SUA, conform căruia guvernul federal nu ar trebui să lichideze deţinerile sale de bitcoin și nu ar trebui să permită Chinei să devină forța dominantă în domeniul criptomonedelor, au influențat evoluția acestora. După scăderile de la sfârșitul săptămânii, bitcoin a crescut luni la 68.177 – 69.992 iar ethereum la 3.267 – 3.397 dolari. Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Citeste pe larg