By:
On:
In: Actualitate

Deși Tribunalul Giurgiu a decis  să invalideze alegerea în funcţia de primar a lui Dumitru Preda totuși acesta  participă  din nou la alegeri în calitate de candidat. Contracandidații acestuia  au făcut  contestații, însă fără niciun rezultat Motivul controversatei candidaturi și a preluării mandatului constă în faptul că Agenţia Naţională de Integritate (ANI) l-a declarat pe […]

Articolul Deși Tribunalul Giurgiu a decis, sa invalideze alegerea în funcția de primar al comunei Buturugeni, a lui Dumitru Preda, totuși acesta participă din nou la alegeri! apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Actualitate, Politica

Deși Tribunalul Giurgiu a decis  să invalideze alegerea în funcţia de primar a lui Dumitru Preda totuși acesta  participă  din nou la alegeri în calitate de candidat. Contracandidații acestuia  au făcut  contestații, însă fără niciun rezultat Motivul controversatei candidaturi și a preluării mandatului constă în faptul că Agenţia Naţională de Integritate (ANI) l-a declarat pe […]

Articolul Deși Tribunalul Giurgiu a decis, să invalideze alegerea în funcţia de primar al comunei Buturugeni, a lui Dumitru Preda, totuși acesta participă  din nou la alegeri! apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Actualitate, alegeri parlamentare, AUR Giurgiu, BEJ Giurgiu, Dezvaluiri, Politica, Tribunalul Giurgiu
Tribunalul Giurgiu a admis astăzi, 21 octombrie, contestaţia depusă de către AUR Giurgiu la decizia BEJ Giurgiu prin care erau respinse listele de candidaţi ale partidului pentru alegerile parlamentare din data de 1 decembrie 2024. BEJ Giurgiu a repins, săptămâna trecută, listele AUR motivând că documentele erau semnate doar de către președintele formațiunii, George Simion, […]

Citeste pe larg

By:
On:
In: Actualitate, Eveniment

În urma deciziei Tribunalului Giurgiu emisă astăzi, 5 octombrie 2024, privind invalidarea mandatului de primar (2024-2028) al domnului Preda Dumitru, primar al comunei Buturugeni, obţinut în urma alegerilor din 9 iunie a.c., organizaţia PNL Giurgiu emite următorul                              COMUNICAT DE PRESĂ Primarul […]

Articolul Tribunalul Giurgiu a invalidat mandatul primarului comunei Buturugeni, Preda Dumitru, după ce el a fost validat de Judecătoria din Bolintin Vale. Primarul Preda este decis să apeleze la toate căile de atac legale, pentru a apăra votul cetăţenilor – așa cum a fost el exprimat în 9 iunie 2024! apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Actualitate

În conformitate cu dispozițiilor art. 18 alin. 2 Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea l, nr. 650 din12 septembrie 201 1 , cu modificările și completările ulterioare, Președintele Tribunalului Giurgiu aduce la cunoștință următoarele: În data de 13 septembrie 2024, ora 15.00, va avea loc ședința publică […]

Articolul Vineri, 13 septembrie, la Tribunalul Giurgiu, are loc desemnarea, prin tragere la sorți, a celor 3 judecători ce vor face parte din BEJ Giurgiu, nr. 19, pentru alegerea Președintelui României! apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.

Citeste pe larg

By:
On:
In: impozit pe pensii, pensii magistrati

Toate sunt logice in solutia instantei, numai ca la dosar nu sunt probe care sa ateste ca judecatorul indeplineste conditiile din art. 213 alin(4) din Legea nr. 303/2022, respectiv daca indeplineste si condițiile de varsta pentru acordarea unei pensii pentru limita de varsta  in sistemul public.

Art. 213

(4) La data îndeplinirii condițiilor prevăzute de lege, casa de pensii competentă stabilește, din oficiu, pensia pentru limită de vârstă care face parte din pensia de serviciu. 


Hotarâre nr. 5663/2024 din 28.08.2024 pronunțată de Tribunalul București, cod RJ 729647893 (https://www.rejust.ro/juris/729647893)

   
Cod ECLI:RO:TBBUC:2024:006.######
Dosar nr. ####/3/2024

#######
TRIBUNALUL BUCUREŞTI
SECŢIA A VIII-A CONFLICTE DE MUNCĂ ŞI ASIGURĂRI SOCIALE

SENTINŢA NR. ####
Şedinţă publică din: 28.08.2024
Tribunalul constituit din:
Preşedinte: ######## #### #######
Asistent Judiciar: ###### ########
Asistent Judiciar: #### ###### ########
Grefier: ####### ####### ########

Pe rol soluționarea cererii formulată de reclamanta ######## #########, în contradictoriu cu pârâta #### DE PENSII A MUNICIPIULUI BUCUREŞTI, având ca obiect pretenţii.
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în şedinţa publică din 21.08.2024, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta, când instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera, în conformitate cu dispoziţiile prevăzute de art. 396 din Codul de procedură civilă, a amânat pronunţarea pentru data de 28.08.2024, când a hotărât următoarele:

TRIBUNALUL,

Deliberând asupra cauzei, constată:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 13.02.2024, sub nr. de dosar ####/3/2024, reclamanta ######## #########, în contradictoriu cu pârâta #### DE PENSII A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI a solicitat următoarele:
– obligarea pârâtei la calcularea în mod legal a impozitului aferent pensiei prin aplicarea prevederilor art. 101 alin. (2) lit. b) din Codul Fiscal, având în vedere că pensia sa are o parte contributivă;
– dacă pârâta nu dorește să ia în calcul partea contributivă, obligarea acesteia la calculul componente i contributive în sensul emiterii unei decizii care să cuprindă componenta contributivă și cea necontributivă, urmând ca apoi să calculeze în mod legal impozitul aferent pensiei cu aplicarea corectă a art. 101 alin. (2) lit. b) din Codul Fiscal;
– obligarea pârâtei la restituirea diferențelor de pensie reținute nelegal cu titlu de impozit, actualizate cu indicele de inflație și cu aplicarea dobânzii legale penalizatoare, începând cu luna ianuarie 2024 și până la data plății efective.
În motivare, a arătat că a în luna ianuarie 2024 a primit pensia și cuponul de pensie, observând că impozitul a fost de 4.076 lei, ce a fost calculat prin aplicarea dispozițiilor art. 101 alin. (2) lit. c) din Codul Fiscal. #### de această situație a formulat o cerere adresată pârâtei, solicitând aplicarea dispozițiilor art. 101 alin. (2) lit. b) din Codul Fiscal și restituirea sumelor, însă răspunsul pârâtei a fost că impozitul a fost calculat corect. Reclamanta a subliniat că pensia sa are două componente, una contributivă și una necontributivă, astfel că i-au fost reținute în mod nelegal sume de bani, întrucât impozitul datorat în urma aplicării dispozițiilor art. 101 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal este în cuantum de 3.0001 lei, conform calculelor pe care le-a detaliat.
În drept, s-au invocat art. 194 și următoarele din Codul de procedură civilă, art. 108, art. 153 și art. 15411 din Legea nr. 263/2010, art. 1.531 alin. (1) și (2), art. 1.535 din Codul civil, art. 213 alin. (4), art. 82 alin. (2) și (8) din Legea nr. 303/2004, art. 211 alin. (1) și (7) din Legea nr. 303/2022,
În probațiune, s-a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.

La data de 10.04.2024, pârâta a depus întâmpinare (fila 37 vol. I), prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată și a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a Casei de Pensii a Municipiului București, având în vedere că reținerea sumelor cu titlu de impozit progresiv s-a realizat în baza art. 101 din Codul Fiscal, conform adresei nr. A70615/I/A765 din 30.10.2023 a Casei Naționale de Pensii Publice.
În drept, a invocat art. 205 și următoarele din Codul de procedură civilă, precum și Legea nr. 341/2004.
În probațiune, a depus în copie dosarul administrativ de pensie al reclamantei.

La data de 27.05.2024, reclamata a depus răspuns la întâmpinare (fila 43 vol. I).

La termenul din data de 29.05.2024 (fila 3 vol. I), instanţa a unit cu fondul excepţia lipsei calității procesuale pasive a pârâtei #### de Pensii a Municipiului București, invocată din aceasta prin întâmpinare, iar sub aspectul probatoriului a încuviinţat proba cu înscrisurile depuse la dosar.

Analizând probele, Tribunalul reține:
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei #### de Pensii a Municipiului București, instanța reține că este neîntemeiată.
Obiectul acțiunii de față derivă dintr-un raport juridic specific, și anume, raportul juridic de pensie, astfel că subiectele acestui raport sunt persoana care beneficiază de o pensie și organul care are competențe în stabilirea și plata pensiei.
##### în vedere că potrivit art. 104 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 263/2010, pensiile se stabilesc prin decizie a casei teritoriale de pensii, emisă în condiţiile prevăzute de prezenta lege, şi se acordă de la data înregistrării cererii, precum și că potrivit art. 131 alin. (4) din același act normativ, #### de pensii a municipiului București şi casele judeţene de pensii sunt servicii publice, învestite cu personalitate juridică, tribunalul reține că pârâta #### de Pensii a Municipiului București are competența de stabilire și plată a pensiei de care beneficiază reclamanta.
Prin urmare, subiectul pasiv al raportului juridic litigios, astfel cum a fost dedus judecății, este #### de Pensii a Municipiului București..
În condițiile în care există identitate între acest subiect și persoana chemată în judecată rezultă că pârâta are calitate procesuală pasivă în proces.
Toate aserțiunile pârâtei referitoare la destinatarul sumei reținută cu titlul de impozit sunt irelevante sub aspectul calității procesuale pasive, întrucât reclamanta nu a solicitat restituirea impozitelor în considerarea vreunei neconstituționalități a textelor legislative prin care s-a stabilit impozitarea pensiilor, ci a învederat că pârâta nu a aplicat în mod corect dispozițiile legale care reglementează această impozitare.
Invocând această aplicare eronată a normelor legale reclamanta a susținut că pârâta i-a reținut un impozit mai mare decât cel datorat și, prin urmare, i-a plătit pensia netă într-un cuantum mai mic decât cel cuvenit.
Or, în acest context, sumele a căror restituire o solicită reclamanta au natura juridică de diferențe de pensie, iar nu de impozit și, prin urmare, pentru aceste diferențe de pensii pretinse pârâta are calitate procesuală pasivă.
Pe fondul cauzei, în fapt, Tribunalul reține că reclamanta beneficiază de pensie de serviciu, conform art. 82 din Legea nr. 303/2004, începând cu data de 15.09.2009, prin Decizia nr. ######/01.10.2009.
La data de 05.02.2024, reclamanta s-a adresat Casei de Pensii Sector 4 București cu solicitarea de calculare în mod legal a impozitului aferent pensiei sale, prin aplicarea prevederilor art. 101 alin. (2) lit. b) din Codul Fiscal (fila 16 vol. I), răspunsul pârâtei fiind în sensul că având în vedere venitul lunar din pensiei al reclamantei are doar componentă necontributivă, regimul de impozitare aplicabil este cel reglementat la art. 101 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal (fila 19 vol. I).
În prezenta cauza, reclamanta susține în esență pârâta a procedat la calcularea şi reţinerea impozitului progresiv asupra pensiei sale de serviciu ale reclamanţilor, făcând aplicarea dispoziţiilor art. 101 alin 2 lit. c) din Cod fiscal, astfel cum a fost modificat Legea nr. 282/2023, aşadar fără a determina, în prealabil, cota contributivă din pensiile acestora.
În drept, potrivit art. 107 din Legea nr. 263/2010, „(1) În situaţia în care, ulterior stabilirii şi/sau plăţii drepturilor de pensie, se constată diferențe între sumele stabilite şi/sau plătite şi cele legal cuvenite, casa teritorială de pensii operează, din oficiu sau la solicitarea pensionarului, modificările ce se impun, prin decizie de revizuire.”, iar potrivit art. 101 din Codul Fiscal, astfel cum a fost modificat legea nr. 282/2023:
(1) Orice plătitor de venituri din pensii are obligaţia de a calcula lunar impozitul, potrivit prevederilor prezentului articol, la data efectuării plăţii pensiei, de a-l reţine şi de a-l plăti la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se face plata pensiei. Impozitul reţinut este impozit final.
(2) Impozitul lunar se determină de fiecare plătitor de venit din pensii, astfel:
a) pentru venitul lunar din pensii determinat ca urmare a aplicării principiului contributivităţii, indiferent de nivelul acestuia, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, se aplică o cotă de impunere de 10%;
b) pentru venitul lunar din pensii care are atât componentă contributivă, cât şi componentă necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, pentru partea contributivă se aplică dispoziţiile lit. a), respectiv o cotă de impunere de 10%, iar pentru partea necontributivă se aplică progresiv următoarele cote de impunere:
(i) 10%, pentru partea mai mică decât nivelul câştigului salarial mediu net sau egală cu acesta;
(ii) 15%, pentru partea cuprinsă între nivelul câştigului salarial mediu net şi nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat sau egală cu acesta;
(iii) 20%, pentru partea ce depăşeşte nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat;
c) pentru venitul lunar din pensii care are doar componentă necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, se aplică progresiv următoarele cote de impunere:
(i) 10%, pentru partea mai mică decât nivelul câştigului salarial mediu net sau egală cu acesta;
(ii) 15%, pentru partea cuprinsă între nivelul câştigului salarial mediu net şi nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat sau egală cu acesta;
(iii) 20%, pentru partea ce depăşeşte nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.
(3) Determinarea câştigului salarial mediu net prevăzut în prezentul articol se stabileşte prin deducerea din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat a contribuţiilor sociale obligatorii prevăzute la art. 2 alin. (2) lit. a) şi b) şi a impozitului pe venit.
Din analiza înscrisurilor depuse de pârâtă (filele 67-68 vol. I), dar și din răspunsul administrativ comunicat de către pârâtă reclamantei în luna februarie 2024 (filele 18-19 vol. I), tribunalul constată că pârâta a calculat cotele de impozit progresiv cu aplicarea dispoziţiilor art. 101 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal, aşadar, fără a calcula cota contributivă din pensia reclamantei.
În ce priveşte magistraţii, tribunalul observă că aceştia contribuie pe întreaga durată a carierei lor la bugetul asigurărilor sociale de stat, astfel că sub acest aspect stabilirea componentei contributive din pensie este posibilă, nefiind incidente dispoziţiile art. 101 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal.
De asemenea, tribunalul observă că dispoziţiile Legii nr. 304/2004 sunt suficient de clare pentru a se putea determina cota contributivă din pensie.
Astfel, potrivit art. 94 din Legea nr. 263/2010: „Cuantumul pensiei se determină prin înmulţirea punctajului mediu anual realizat de asigurat cu valoarea unui punct de pensie”, iar potrivit art. 95 alin. (1) din acelaşi act normativ: „Punctajul mediu anual realizat de asigurat se determină prin împărţirea numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale ale asiguratului la numărul de ani corespunzător stagiului complet de cotizare”
În plus, potrivit dispoziţiilor art. 96 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 263/2010: „(1) Punctajul anual al asiguratului se determină prin împărţirea la 12 a sumei punctajelor lunare realizate în anul calendaristic respectiv. (2) Punctajul lunar se calculează prin raportarea câştigului salarial brut sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul al contribuţiei de asigurări sociale, la câştigul salarial mediu brut din luna respectivă, comunicat de Institutul Naţional de Statistică”
Totodată, Tribunalul reţine că potrivit dispoziţiilor art. 82 alin. (8) din Legea nr. 304/2004, sub imperiul căreia s-au deschis drepturile de pensie ale reclamantei, „Pensia prevăzută de prezentul articol are regimul juridic al unei pensii pentru limită de vârstă.”, precum și că dispoziţii identice se regăsesc şi în cuprinsul art. 211 alin. (7) din Legea nr. 303/2022.
Astfel, împrejurarea că pensia stabilită în favoarea reclamantei în baza art. 82 din Legea nr. 303/2004 are regimul juridic al unei pensii pentru limită de vârstă nu poate avea altă semnificaţie decât aceea că, la data acordării acesteia, aceasta îndeplinea atât condiţiile de vârstă, cât şi pe cele de stagiu de cotizare pentru a beneficia de pensie.
Drept urmare, se observă că dispoziţiile legale incidente în cauză cuprind toate elementele necesare determinării componentei contributive a pensiei de serviciu a reclamantei, singurul element cu relevanţă sub acest aspect fiind stagiul complet de cotizare, care în cazul magistraţilor este de 25 de ani.
###### de pensionare nu are absolut nicio incidenţă în calcularea punctajului mediu anual, aceasta reprezentând doar o condiţie de pensionare, condiţie pe care reclamanta a îndeplinit-o la data deschiderii drepturilor de pensie.
Pentru aceste motive, tribunalul constată că reclamantei i se aplică regimul de impozitare stipulat de legiuitor la art. 101 alin. (2) lit. b) din Codul Fiscal, precum și că prin necalcularea cotei contributive din pensie şi aplicarea impozitului progresiv în aceste condiţii legale, pârâta i-a creat reclamantei o situaţie nefavorabilă atât faţă de pensionarii din sistemul public (a căror pensie contributivă este impozitată cu cota de impozitare prevăzută la art. 101 alin. (2) lit. a) din Codul Fiscal), cât şi faţă de alţi pensionari beneficiari ai unor pensii stabilite prin legi speciale.
Cu titlu de exemplu, tribunalul precizează că în cazul personalului navigant profesionist, ale cărui drepturi de pensie se deschid în baza Legii nr. 223/2007, act normativ care cuprinde condiţii derogatorii de vârstă şi stagiu complet de cotizare, modul de calcul al pensiei de serviciu este prevăzut de art. 424 din lege, ale cărui dispoziţii relevante prevăd: „Odată cu stabilirea cuantumului pensiei de serviciu se stabileşte şi pensia pentru limită de vârstă din sistemul public, acordată personalului aeronautic civil navigant profesionist potrivit legislaţiei în vigoare privind sistemul de pensii publice, considerându-se îndeplinite condiţiile necesare deschiderii dreptului de pensie.”
Împrejurarea că nici Legea nr. 303/2004 (şi nici Legea nr. 303/2022) nu cuprinde astfel de menţiuni nu poate conduce la concluzia că nu poate fi calculată pensia contributivă în cazul magistraţilor, câtă vreme potrivit actelor normative cu caracter special aplicabile aceştia îndeplinesc condiţiile necesare deschiderii dreptului la pensie.
Prin necalcularea pensiei contributive în cazul reclamantei, pârâta a procedat la calcularea cotelor de impozit datorate în cuantum majorat, inclusiv asupra sumelor ce ar reprezenta partea contributivă de pensie, ceea ce constituie un tratament diferenţiat nejustificat aplicat în considerarea criteriului apartenenţei la o anumită categorie profesională, lucru ce nu poate fi admis.
Pentru toate aceste motive, instanța va admite cererea și va dispune obligarea pârâtei să calculeze pensia reclamantei cu determinarea în concret a componentei contributive a acestora, precum și să procedeze la calcularea şi reţinerea impozitului aferent pensiei reclamantei cu aplicarea dispoziţiilor art. 101 alin. (2) lit. b) din Codul Fiscal, începând cu data de 01.01.2024.
##### în vedere că pârâta a calculat şi plătit reclamantei drepturi de pensie în cuantum mai mic decât cel cuvenit, provocând în patrimoniul său un prejudiciu, se impune repararea acestuia.
Prin urmare, instanța constată că este întemeiat şi capătul de cerere privind obligarea pârâtei la plata către reclamantă a diferențelor dintre pensia cuvenită conform prezentei hotărâri şi cea efectiv încasată începând cu data de 01.01.2024 până la data recalculării corespunzătoare a cotelor de impozit conform art. 101 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal.
Tribunalul reține că este întemeiată și cererea ce vizează actualizarea creanței cu indicele de inflație și acordarea dobânzii legale. Codul civil „reglementează raporturile patrimoniale și nepatrimoniale dintre persoane, ca subiecte de drept civil” și „este alcătuit dintr-un ansamblu de reguli care constituie dreptul comun pentru toate domeniile la care se referă litera sau spiritul dispozițiilor sale” (art. 2).
Prin urmare, dispozițiile Codului civil din cuprinsul capitolului „Executarea obligațiilor” sunt aplicabile oricăror categorii de obligații, indiferent de sursa acestora, raporturi contractuale, contravenționale, de familie, de asigurări sociale, etc., tocmai pentru a nu fi necesar ca fiecare lege care reglementează astfel de raporturi să cuprindă dispoziții repetitive în legătură cu executarea obligațiilor decurgând din acestea.
Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice este o lege specială în raport de Codul civil și are aplicabilitate în materia executării obligațiilor născute din aplicarea acesteia doar atunci când cuprinde norme derogatorii de la dreptul comun.
În materia executării cu întârziere a obligațiilor derivând din drepturile de pensie nu există norme derogatorii, astfel încât sunt aplicabile dispozițiile dreptului comun, în speță cele din Codul civil. Potrivit art. 1.531 din Codul civil, creditorul are dreptul la repararea integrală a prejudiciului pe care l-a suferit din faptul neexecutării, prejudiciul cuprinzând atât pierderea efectiv suferită de creditor, cât şi beneficiul de care acesta este lipsit. De asemenea, potrivit art. 1.535 din Codul civil, în cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadenţă, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadenţă până în momentul plăţii, în cuantumul convenit de părţi sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege, fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu. În acest caz, debitorul nu are dreptul să facă dovada că prejudiciul suferit de creditor ca urmare a întârzierii plăţii ar fi mai mic.
În conformitate cu art. 1.381 alin. (3) din Codul civil, în cazul executării cu întârziere a obligaţiei de plată a unei sume de bani, indiferent de izvorul contractual ori delictual al obligaţiei, daunele-interese sub forma dobânzii legale se datorează, fără a se face dovada unui prejudiciu şi fără ca principiul reparării integrale a prejudiciului să poată fi nesocotit.
Pentru acoperirea integrală a prejudiciului determinat de neplata acestor drepturi, pârâta va fi obligată la actualizarea drepturilor salariale cuvenite reclamantei, cu indicele de inflaţie de la data plăţii efective. Tribunalul punctează şi faptul că dobânda reprezintă o sancţiune cu daune moratorii pentru neexecutarea sau executarea cu întârziere a obligaţiei de plată, în timp ce actualizarea cu indicele de inflaţie reprezintă valoarea reală a obligaţiei băneşti la data efectuării plăţii – daune compensatorii.
#### de motivele mai sus expuse, acest capăt de cerere va fi admis conform dispozitivului.

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRÂȘTE

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei #### de Pensii a Municipiului Bucureşti, invocată de pârâtă prin întâmpinare.
Admite cererea formulată de reclamanta ######## #########, CNP #############, domiciliată în Bucureşti, #### ###### ########### ### ##, sector 4, cu domiciliul procesual ales la Cab. av. ######## ######, în Bucureşti, #### ###### ######### #######, ####, ### #, ### ##, sector 4, în contradictoriu cu pârâta #### DE PENSII A MUNICIPIULUI BUCUREŞTI, ### ########, cu sediul în Bucureşti, ##### ##### nr. 6, sector 3.
Dispune obligarea pârâtei să calculeze pensia reclamantei cu determinarea în concret a componentei contributive a acesteia, precum şi să procedeze la calcularea şi reţinerea impozitului aferent pensiei reclamantei cu aplicarea dispoziţiilor art. 101 alin. (2) lit. b) din Codul Fiscal, începând cu data de 01.01.2024.
Dispune obligarea pârâtei să plătească reclamantei diferenţele dintre pensia cuvenită conform prezentei hotărâri şi cea efectiv încasată începând cu data de 01.01.2024 până la data recalculării corespunzătoare a cotelor de impozit conform art. 101 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal, diferenţe ce vor fi actualizate cu indicele de inflaţie la data plăţii efective şi la care se va aplica dobânda legală penalizatoare de la data scadenţei până la data plăţii efective.
Cu drept de apel în 30 zile de la comunicare, ce se va depune la Tribunalul Bucureşti – Secţia a VIII-a Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale.
Pronunţată astăzi, 28.08.2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei

Citeste pe larg

By:
On:
In: impozit pe pensii

 

PEGLAU SORIN Reclamant
CASA DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE Pârât


Şedinţe

19.07.2024
Ora estimata: 09:00
Complet: C10
Tip solutie: Admite cererea
Solutia pe scurt: Admite cererea. Obligă pârâta să calculeze, începând cu data de 01.01.2024, impozitul aferent venitului din pensie al reclamantului, conform art.101(2) lit.”c” Cod fiscal, respectiv prin calcularea cotelor de impozit progresiv exclusiv asupra părţii din pensie ce depăşeşte plafonul de venit neimpozabil lunar de 2000 lei. Obligă pârâta la plata către reclamant a diferenţelor de impozit, dintre suma cu titlu de impozit reţinută şi cea recalculată conform prezentei hotărâri, de la data de 01.01.2024 şi până la data recalculării efective, sume ce vor fi actualizate cu rata indicelui de inflaţie la data plăţii, şi la care se va adăuga dobânda legală penalizatoare, calculată de la data efectuării reţinerilor până la data restituirii efective a acestora. Cu apel în 30 zile de la comunicare, care se va depune la Tribunalul Bucuresti – Sectia a VIII-a. Pronunţată astăzi 19.07.2024, cu punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.
Document: Hotarâre  5482/2024  19.07.2024

STATE DĂNUŢ VIRGILIU Reclamant
CASA DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE Pârât


Şedinţe

19.07.2024
Ora estimata: 09:00
Complet: C10
Tip solutie: Admite cererea
Solutia pe scurt: Admite cererea. Obligă pârâta să calculeze, începând cu data de 01.01.2024, impozitul aferent venitului din pensie al reclamantului, conform art.101(2) lit.”c” Cod fiscal, respectiv prin calcularea cotelor de impozit progresiv exclusiv asupra părţii din pensie ce depăşeşte plafonul de venit neimpozabil lunar de 2000 lei. Obligă pârâta la plata către reclamant a diferenţelor de impozit, dintre suma cu titlu de impozit reţinută şi cea recalculată conform prezentei hotărâri, de la data de 01.01.2024 şi până la data recalculării efective, sume ce vor fi actualizate cu rata indicelui de inflaţie la data plăţii, şi la care se va adăuga dobânda legală penalizatoare, calculată de la data efectuării reţinerilor până la data restituirii efective a acestora. Cu apel în 30 zile de la comunicare, care se va depune la Tribunalul Bucuresti – Sectia a VIII-a. Pronunţată astăzi 19.07.2024, cu punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.
Document: Hotarâre  5508/2024  19.07.2024

GOLIŢĂ SĂNDEL Reclamant
CASA DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE Pârât


Şedinţe

19.07.2024
Ora estimata: 09:00
Complet: C10
Tip solutie: Admite cererea
Solutia pe scurt: Admite cererea. Obligă pârâta să calculeze, începând cu data de 01.01.2024, impozitul aferent venitului din pensie al reclamantului, conform art.101(2) lit.”c” Cod fiscal, respectiv prin calcularea cotelor de impozit progresiv exclusiv asupra părţii din pensie ce depăşeşte plafonul de venit neimpozabil lunar de 2000 lei. Obligă pârâta la plata către reclamant a diferenţelor de impozit, dintre suma cu titlu de impozit reţinută şi cea recalculată conform prezentei hotărâri, de la data de 01.01.2024 şi până la data recalculării efective, sume ce vor fi actualizate cu rata indicelui de inflaţie la data plăţii, şi la care se va adăuga dobânda legală penalizatoare, calculată de la data efectuării reţinerilor până la data restituirii efective a acestora. Cu apel în 30 zile de la comunicare, care se va depune la Tribunalul Bucuresti – Sectia a VIII-a. Pronunţată astăzi 19.07.2024, cu punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.
Document: Hotarâre  5495/2024  19.07.2024

GRECU DAN FLORIN Reclamant
MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE Pârât
CASA DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI APĂRĂRII NAŢIONALE Pârât


Şedinţe

19.07.2024
Ora estimata: 09:00
Complet: C35
Tip solutie: Suspendat
Solutia pe scurt: Suspendă judecarea cauzei potrivit art. 2 alin 3 din OUG nr. 62/2024 până la soluţionarea sesizării de către Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Pronun?ată azi, 19.07.2024, prin punerea solu?iei la dispozi?ia păr?ilor prin intermediul grefei instan?ei
Document: Încheiere – Suspendare    19.07.2024

Motivarea Sentintei nr. 5495/19 07 2024 de admitere a restituirii impozitului calculat gresit de CPS a MAI in actiunea formulata de Golita Sandel, motivare asemanatoare cu celelalte 2 pronuntate de Completul C10

Hotarâre nr. 5495/2024 din 19.07.2024 pronunțată de Tribunalul București, cod RJ 863e82777 (https://www.rejust.ro/juris/863e82777)
DOSAR NR. #####/3/2024
#######
TRIBUNALUL BUCUREŞTI
SECŢIA A-VIII-A CONFLICTE DE MUNCĂ ŞI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINŢA CIVILĂ NR. ####
ŞEDINŢA ####### DIN DATA DE 19.07.2024

Pe rol judecarea cauzei privind pe reclamantul ###### ###### în contradictoriu cu pârâta #### DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE, având ca obiect „pretenţii impozit”.
Dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc în şedinţa publică din 11.06.2024 fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea pentru data de 25.06.2024, iar ulterior pentru data de 09.07.2024, respectiv pentru data de 19.07.2024, când:
TRIBUNALUL
Deliberând, asupra cauzei de faţă, instanţa reţine următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr.#####/3/2024 reclamantul ###### ######, în contradictoriu cu pârâta #### DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE, a solicitat obligarea pârâtei la calcularea pensiei prin impozitarea progresivă a masei impozabile rămase după deducerea/scăderea sumei de 2000 lei; la restituirea diferenţelor de impozit rezultate din recalculare, actualizate cu indicele de inflaţie, şi la plata dobânzii legale penalizatoare aferentă acestora, până la data plăţii efective; cu cheltuieli de judecată.
În motivare, în esenţă, reclamantul a arătat că pârâta a determinat eronat cota de impozit, ceea ce a dus la reţinerea unei cote mai mari decât cea datorată, din dreptul său de pensie, începând cu data de 01.01.2024.
Pârâta a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia necompetenţei materiale şi excepţia netimbrării, excepţii soluţionate de instanţă, în sensul respingerii acestora.
Pe fond, a arătat că a făcut aplicarea dispoziţiilor art.101 alin. 2 Cod fiscal, şi a relevat modalitatea de calcul a impozitului reţinut din dreptul de pensie al reclamantului.
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri.
Deliberând asupra cererii de chemare în judecată formulate, prin prisma materialului probator administrat şi prin raportare la dispoziţiile legale criticate, tribunalul reţine următoarele:
Dreptul de pensie al reclamantului este reglementat de Legea nr.223/2015, iar în conformitate cu prevederile art.101 C.fiscal, astfel cum a fost modificat prin art. VIII din Legea 303/2004, pârâta a procedat la calcularea şi reţinerea impozitului progresiv asupra pensiei de serviciu, făcând aplicarea dispoziţiilor art.101 alin 2 lit. „c” C.fiscal.
Tribunalul urmează a verifica în ce măsură pârâta a aplicat corect dispoziţiile legale incidente.
Astfel, potrivit dispoziţiilor art.102 alin 2 lit. „c” C.fiscal: “pentru venitul lunar din pensii care are doar componentă necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, se aplică progresiv următoarele cote de impunere: (i) 10%, pentru partea mai mică decât nivelul câştigului salarial mediu net sau egală cu acesta; (ii) 15%, pentru partea cuprinsă între nivelul câştigului salarial mediu net şi nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat sau egală cu acesta; (iii) 20%, pentru partea ce depăşeşte nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat”.
Rezultă, aşadar, că aplicarea corectă a prevederilor legale sus-citate presupune ca prim pas deducerea din cuantumul pensiei de serviciu a plafonului de venit neimpozabil lunar de 2000 lei. Ulterior, asupra cuantumului rezultat, se aplică tranşele de impozit progresiv prevăzute de pct. (i) – (iii) ale art. 101 alin 2 lit. „c” C.fiscal.
Astfel, în situaţia reclamantului, care beneficiază de o pensie militară de serviciu de 9052 lei cu începere de la 01.01.2024, conform talonului de pensie anexat la fila 10 dosar, tribunalul reţine că tranşele de impozit progresiv se aplică, după deducerea plafonului neimpozabil de 2000 lei, asupra sumei de 7052 lei, după cum urmează (având în vedere că salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2024 este 7.567 lei iar salariul mediu net corespunzător acestuia este de 4.426 lei): ØAsupra sumei de 4.426 lei se aplică un impozit de 10%, rezultând un impozit de 442,6 lei ; -Asupra sumei de 7.052 – 4.426 = 2.626 lei se aplică un impozit de 15%, rezultând un impozit de 393,9 lei.
Rezultă aşadar că impozitul total datorat asupra pensiei reclamantului este de 836,5 lei.
Or din datele prezentate de pârâtă şi menţiunile din cuponul de pensie, reiese că reclamantului i s-a reţinut un impozit în cuantum de 1011 lei, prin deducerea plafonului neimpozabil de 2000 lei din suma echivalentă cu salariul mediu net utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2024, de 4.426 lei, şi nu din cuantumul brut al pensiei acestuia.
Un asemenea mod de calcul însă nu îşi găseşte susţinere în reglementările legale incidente, câtă vreme dispoziţiile art. 101 alin 2 lit. „c” C.fiscal prevăd în mod expres că impozitul se aplică exclusiv asupra părţii din pensie care depăşeşte 2000 lei, ceea ce înseamnă că plafonul neimpozabil se deduce din întreg cuantumul pensiei iar nu doar din partea mai mică decât venitul salarial mediu net.
Că este aşa o dovedeşte modul de exprimare folosit de legiuitor care arată că „pentru venitul lunar din pensii care are doar componenta necontributiva, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, se aplica progresiv următoarele cote de impunere…”, fiind evident că din suma brută de pensie, se scade suma fixă de 2000 lei, iar cu privire la diferenţă se procedează la calcularea impozitului progresiv.
Pe cale de consecinţă, Tribunalul urmează a admite cererea şi a obliga pârâta să calculeze, începând cu data de 01.01.2024, impozitul aferent venitului din pensie al reclamantului, conform art.101(2) lit.”c” Cod fiscal, respectiv prin calcularea cotelor de impozit progresiv exclusiv asupra părţii din pensie ce depăşeşte plafonul de venit neimpozabil lunar de 2000 lei.
Cum prin modalitatea de calcul eronată a produs în patrimoniul reclamantului un prejudiciu ce se impune a fi reparat, va obliga pârâta la plata către reclamant a diferenţelor de impozit, dintre suma cu titlu de impozit reţinută şi cea recalculată conform prezentei hotărâri, de la data de 01.01.2024 şi până la data recalculării efective, sume ce vor fi actualizate cu rata indicelui de inflaţie la data plăţii, şi la care se va adăuga dobânda legală penalizatoare, calculată de la data efectuării reţinerilor până la data restituirii efective a acestora.
Conform art. 1.535(1,2) Cod Civil in cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadenţă, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadenţă până în momentul plăţii, în cuantumul convenit de părţi sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege, fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu. În lipsa unei convenţii daunele moratorii pentru neexecutare nu pot cuprinde decât dobânda legală aferentă.
În ceea ce priveşte dobânda legală, în sensul art.1 alin.(3) din O.G. nr.13/2011, aceasta este datorată pentru neîndeplinirea obligaţiei băneşti la scadenţă, si are funcţie penalizatoare, preluată şi în denumire. Ordonanța este aplicabilă nu pentru a extrage efectul propriu-zis al curgerii dobânzilor, stabilit pe baza prevederilor Codului civil, ci doar pentru a sancţiona modul de calcul al cuantumului acestui accesoriu, ale cărui determinări trebuie să fie conforme legii în vigoare în intervalul pentru care se calculează.
În consecință, a obligat pârâta să plătească reclamantului dobânda legala penalizatoare, aferentă sumelor acordate prin prezenta hotărâre, de la data scadenţei, respectiv data efectuării reţinerilor, până la data plăţii efective.
Conform art.1531(2) Cod Civil prejudiciul cuprinde pierderea efectiv suferită de creditor şi beneficiul de care acesta este lipsit. La stabilirea întinderii prejudiciului se ţine seama şi de cheltuielile pe care creditorul le-a făcut, într-o limită rezonabilă, pentru evitarea sau limitarea prejudiciului. Indicele de inflaţie reprezintă un calcul matematic aplicabil in cazul unui fenomen specific economiei de piaţă şi prin intermediul căruia se măsoară gradul de depreciere a valorii banilor aflaţi in circulaţie si care trebuie sa fie astfel aduşi la actuala lor putere de cumpărare.
În atare situaţie, faţa de dispoziţiile enunţate mai sus, instanţa a obligat parata la actualizarea diferentelor de pensie acordate prin prezenta hotarare, cu indicele de inflatie de la data scadentei, respectiv data efectuării reţinerilor, până la data plăţii efective.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂŞTE:
Admite cererea formulată de reclamantul ###### ###### – CNP #############, cu domiciliul în str. Bulevardul ########## ########### nr. 13, ### ## #, ### #, ### #, ### ##, Sector 4 şi cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor în ###### ############# ##-38, sector 1, Bucureşti în contradictoriu cu pârâta #### DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE – cu sediul în ###### ###### ######### ### #, sector 4.
Obligă pârâta să calculeze, începând cu data de 01.01.2024, impozitul aferent venitului din pensie al reclamantului, conform art.101(2) lit.”c” Cod fiscal, respectiv prin calcularea cotelor de impozit progresiv exclusiv asupra părţii din pensie ce depăşeşte plafonul de venit neimpozabil lunar de 2000 lei.
Obligă pârâta la plata către reclamant a diferenţelor de impozit, dintre suma cu titlu de impozit reţinută şi cea recalculată conform prezentei hotărâri, de la data de 01.01.2024 şi până la data recalculării efective, sume ce vor fi actualizate cu rata indicelui de inflaţie la data plăţii, şi la care se va adăuga dobânda legală penalizatoare, calculată de la data efectuării reţinerilor până la data restituirii efective a acestora.
Cu apel în 30 zile de la comunicare, care se va depune la Tribunalul Bucuresti – Sectia a VIII-a.
Pronunţată astăzi 19.07.2024, cu punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

Președinte,

Citeste pe larg

By:
On:
In: impozit pe pensii

 

Decizie proaspata, din 19 iulie. Trei luni a durat de la introducerea actiuni pana la pronuntare. Cand apare Motivarea o voi publica zilele urmatoare, cand apare.

In ultima luna au fost inregistrate la Tribunalul Bucuresti mai mult de 20 de dosare pentru restituirea impozitului retinut ilegal de Casele de Pensii Sectoriale… dar si de Casa Municipala de Pensii. Sunt raritati dosarele in care se mai reclama neconstitutionalitatea supraimpozitarii pensiilor speciale.

Citeste pe larg

By:
On:
In: impozit pe pensii

Costinesti, dupa festivalul pustilor. Rai pentru cautatorii de sticle returnabile.

Sa analizam 2 dosare judecate in luna mai de Tribunalul Bucuresti, actiunile de sesizare fiind asemanatoare, bazate pe invocarea discriminarii pensionarilor militari in privinta impozitarii progresive. Petentii nu si-au motivat actiunea invocand  aplicarea gresita a  articolelor 100 si 101 ci au tinut-o langa cu discriminarea pensionarilor militari.

Completul a admis sesizarea Curtii Constitutionale, dar au respins cerere de suspendare a cauzei pana se pronunta CCR si au trecut la judecarea pe fond a pretentiei de restituire a intregului impozit suplimentar calculat de CPS a MAI. O pretentie care nu putea fi acceptata de tribunal. E drept ca, in lipsa unor cereri exprese, nici instanta nu s-a straduit sa cerceteze daca s-a aplicat impozitul progresiv pe intreg cuantumul pensiei sau numai pe venitul impozabil, rezultat din scaderea sumei de 2000 lei din cuantumul brut al pensiei militare.

Completul nu a aflat ca Decizia CCR din 2020 care garanta numai pensiile din sistemul public, a fost contrazisa de alta decizie a CCR Enache, potrivit careia si suplimentul financiar acordat, peste componenta contributiva , pensionarilor speciali este garantat.

Cele 2 dosare pot fi gasite pe Portalul Tribunaluliui Bucuresti.

 6646/3/2024    pretentii impozit

5811/3/2024
pretentii impozit

Voi prezenta numai Motivarea din unul din cele 2 dosare, cel in care petenta a si formulat Apel la Curtea de Apel Bucuresti. 

Hotarâre nr. 3822/2024 din 22.05.2024 pronunțată de Tribunalul București, cod RJ 59e98362e (https://www.rejust.ro/juris/59e98362e)

Cod ECLI ECLI:RO:TBBUC:2024:006.######
Dosar nr. ####/3/2024
R O M Â N I A

TRIBUNALUL BUCUREŞTI
SECŢIA A-VIII-A CONFLICTE DE MUNCĂ ŞI ASIGURĂRI SOCIALE

SENTINŢA CIVILĂ Nr. ####/2024
Şedinţa publică de la 22 Mai 2024

Pe rol judecarea cauzei Asigurări sociale privind pe reclamant ##### ###### şi pe pârât #### DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE, pârât MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE, pârât CONSILIUL NATIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, având ca obiect pretenții impozit
La apelul nominal făcut în şedinţa publică nu au răspuns părţile
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că este primul termen de judecată, acţiune scutită de taxă timbru, s-a solicitat soluţionarea cauzei în lipsă, după care:
În temeiul art. 119 alin 4 din Regulamentul de Ordine interioară al Instanţelor Judecătoreşti tribunalul dispune lăsarea cauzei la o nouă strigare, la ordine, la sfârşitul intervalului fixat.
La apelul repetat al cauzei nu au răspuns părţile
Tribunalul ia act că s-a solicitat soluţionarea cauzei în lipsă şi verificându-şi din oficiu competenţa în temeiul art. 131 alin1 C.pr.civ rap. la art. 99 din legea ######## pune în discuţia părţilor excepţia de necompetenţă materială a secţiei a VIII-a LMAS pe care, după del8iberări, o apreciază ca nefondată şi o respinge, reţinând că acţiunea de faţă nu vizează realizarea unei creanţe fiscale ci restituirea unor sume reţinute pretins fără drept din pensia reclamantei. Drept urmare obiectul cauzei se circumscrie litigiilor de asigurări sociale, competenţa revenind instanţelor specializate în acest sens. #### de aceste considerente tribunalul constată că este competent general, material şi teritorial să soluţioneze prezenta cauză.
Tribunalul pune în discuţia părţilor excepţia lipsei calităţii procesual pasive a MAI, excepţie pe care, după deliberări, o apreciază ca fondată şi o admite, reţinând că această instituţie nu are nici un fel de atribuţii în stabilirea şi plata pensiilor, astfel că nu există identitate în titularul obligaţiei deduse judecăţii şi persoana chemată în judecată sub acest aspect.
Tribunalul pune în discuţia părţilor excepţia netimbrării acţiunii, excepţie pe care, după deliberări, o apreciază ca nefondată şi o respinge, reţinând că aşa cum s-a arătat este vorba despre un litigiu de asigurări sociale, privind plata pensiei, litigiu scutit de taxă de timbru potrivit art. 29 lit. a din OUG 80/2013.
Tribunalul pune în discuţia părţilor cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cerere pe care, după deliberări, o apreciază ca fondată şi o admite, reţinând că sunt întrunite condiţiile prevăzute de art. 29 din legea 47/1992 respectiv dispoziţiile legale criticate sunt în vigoare, au legătură cu soluţionarea cauzei şi nu au fost anterior declarate neconstituţionale.
Sesizarea Curţii Constituţionale se va dispune prin încheiere separată care va cuprinde punctele de vedere ale părţilor faţă de excepţia invocată şi punctul de vedere al instanţei
Tribunalul pune în discuţia părţilor cererea de suspendare a cauzei până la soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate, cerere pe care, după deliberări, o apreciază ca nefondată şi o respinge, în măsura în care excepţia ar fi admisă reclamanta având posibilitatea de a formula cerere de revizuire în temeiul art. 509 pct. 11 C.pr.civ
În temeiul art. 255-257 C.pr.civ tribunalul încuviinţează pentru ambele părţi proba cu înscrisuri, cele deja depuse la dosar, constată proba administrată, cercetarea procesului încheiată şi, faţă de actele şi lucrările dosarului, reţine cauza spre deliberare şi soluţionare.

INSTANŢA

Asupra cauzei de faţă :
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr. ####/3/2024 la 1.03.2024 reclamanta ##### ###### a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii #### Sectorială de Pensii a MAI şi Ministerul Afacerilor Interne pronunţarea unei hotărâri prin care să fie obligată pârâta la restituirea sumelor reţinute din pensia sa cu titlu de impozit, reţineri efectuate începând cu luna ianuarie 2024 în baza art. 101 C.fiscal aşa cum acesta a fost modificat prin legea 282/2023.
Solicită şi sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 C.fiscal astfel cum aceasta a fost modificată prin legea 282/2023
##### în esenţă în motivarea acţiunii că are calitatea de pensionar militar iar începând cu una ianuarie 2024 venitul său a fost redus substanţial prin aplicarea unor cote de impunere suplimentare potrivit art. 101 C.fiscal, astfel cum acesta a fost modificat prin legea 282/2023
Apreciază că prin aplicarea acestei cote progresive de impozitare este discriminată faţă de pensionarii din sistemul public dar şi faţă de ceilalţi beneficiari de pensii de serviciu.
În ce priveşte discriminarea faţă de pensionarii din sistemul public arată că pensionarii militari sunt sancţionaţi suplimentar prin aplicarea acestui impozit progresiv, criteriul de diferenţiere fiind statutul profesional. Că fapta discriminatorie nu are o justificare obiectivă iar mijloacele de realizare nu sunt adecvate şi necesare
Că de altfel legea p0eniilor militare nu distinge o parte contributivă şi una necontributivă însă nici nu afirmă undeva că pensiile militare sunt necontributive.
Că de altfel Legea ######## dispune în mod expres că la art. 31 că militarilor şi poliţiştilor li se reţine lunar din soldă/salariu o cotă de contribuţie de asigurări sociale egală cu contribuţia individuală la bugetul asigurărilor sociale. Diferenţa este că militarilor li se reţine o contribuţie la bugetul de stat iar nu la bugetul asigurărilor sociale de stat
Solicită şi suspendarea cauzei până la soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate.
##### că anexează punct de vedere asupra obiecţiei de neconstituţionalitate însă acesta nu se regăseşte anexat la dosar.
Depune în dovedire înscrisuri.
Pârâtul Ministerul Afacerilor Interne a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia lipsei calităţii sale procesual pasive faţă de dispoziţiile art. 61 alin 6 din legea ######## care reglementează în mod explicit că stabilirea şi plata pensiilor reprezintă atributul exclusiv al caselor de pensii sectoriale.
Pârâta #### Sectorială de Pensii MAI a formulat întâmpinare prin care a invocat, în principal, excepţia necompetenţei material procesuale a secţiei de litigii de muncă şi asigurări sociale a tribunalului, arătând că sumele solicitate constituie, în fapt, o creanţă fiscală.
A invocat pârâta şi excepţia netimbrării acţiunii faţă de dispoziţiile art. 148alin 6 C.pr.civ şi art. 17 alin 2 din Legea ######## rap. La art. 16 lit. b din OUG 80/2013
Pe fondul cauzei a solicitat respingerea acţiunii ca nefondată
…..
PE EXCEPŢIA DE NECOMPETENŢĂ MATERIALĂ a secţiei a VIII-a LMAS – d.r, acţiunea de faţă nu vizează realizarea unei creanţe fiscale ci restituirea unor sume reţinute pret8ins fără drept din pensia reclamantei. Drept urmare obiectul cauzei se circumscrie litigiilor de asigurări sociale, competenţa revenind instanţelor specializate în acest sens.
Pe excepţia lipsei calităţii procesual pasive a MAI – d. a, această instituţie nu are nici un fel de atribuţii înb stabilirea şi plata pensiilor, astfel că nu există identitate în titularul obligaţiei deduse judecăţii şi persoana chemată în judecată sub acest aspect.
PE EXCEPŢIA netimbrării acţiunii – d.r, aşa cum s-a arătat este vorba despre un litigiu de asigurări sociale, privind plata pensiei, litigiu scutit de taxă de timbru potrivit art. 29 lit. a din OUG 80/2013.
PE CEREREA de sesizare a Curţii Constituţionale – d.a, sunt întrunite condiţiile prevăzute de art. 29 din legea 47/1992 respectiv dispoziţiile legale criticate au legătură cu soluţionarea cauzei şi nu au fost anterior declarate neconstituţionale.
Sesizarea Curţii Constituţionale se va dispune prin încheiere separată care va cuprinde punctele de vedere ale părţilor faţă de excepţia invocată şi punctul de vedere al instanţei
Pe cererea de suspendare a cauzei – d.r, în măsura în care excepţia ar fi admisă reclamanta având posibilitatea de a formula cerered # revizuire în temeiul art. 509 pct. 11 C.pr.civ

La termenul din 22.05.2024 tribunalul a admis cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 C.fiscal astfel cum au fost modificate prin Legea ######## şi a dispus, prin încheiere separată, sesizarea Curţii Constituţionale.
La acelaşi termen, tribunalul a respins cererea de suspendare a cauzei până la pronunțarea Curţii Constituţionale asupra excepţiei de neconstituționalitate, cu motivarea cuprinsă în încheierea de şedinţă de la acea dată.
Excepţia lipsei calităţii procesual pasive a pârâtului Ministerul Afacerilor Interne a fost soluţionată în sensul admiterii, cu motivarea cuprinsă în încheierea de şedinţă de la 22.05.2024
Deliberând asupra cererii de chemare în judecată formulate, prin prisma materialului probator administrat şi prin raportare la dispoziţiile legale criticate, tribunalul reţine următoarele:
Reclamanta este pensionar militar, drepturile sale de pensie fiind deschise la 27.04.2011 şi recalculate în baza legii ######## începând cu 30.06.2017.
În conformitate cu prevederile art. 101 C.fiscal astfel cum a fost modificat prin art. VIII din Legea ######## pârâta a procedat la calcularea şi reţinerea impozitului progresiv asupra pensiei de serviciu a reclamantei, făcând aplicarea dispoziţiilor art. 101 alin 2 lit. c C.fiscal,
În ce priveşte critica referitoare la nelegalitatea şi caracterul discriminatoriu al aplicării impozitului progresiv tribunalul reţine că acest impozit este prevăzut de dispoziţiile art. 101 alin 2 C.fiscal, astfel cum acesta a fost modificat prin legea 282/2023.
Tribunalul reţine, sub acest aspect, că prin decizia ######## Curtea Constituţională a reţinut că acordarea suplimentului suportat din bugetul de stat [în privința pensiilor de serviciu] ţine de politica statului în domeniul asigurărilor sociale şi nu cade în sfera de protecţie constituţională a dreptului la pensie şi a dreptului de proprietate, astfel că legiuitorul este liber să acorde, să modifice sau să suprime componenta suplimentară a pensiei de serviciu, în funcţie de posibilităţile financiare ale statului.
Curtea a constatat că marja de apreciere a legiuitorului cu privire la valoarea componentei necontributive a pensiei de serviciu sau a pensiei militare, stabilită în mod direct sau indirect (ca rezultat al aplicării unei sarcini fiscale), este foarte largă [Decizia nr.### din 15 decembrie 2020, paragraful 136].
A reţinut Curtea că “Întrucât componenta contributivă a pensiei de serviciu nu constituie bază de impunere a sarcinii fiscale, cuantumul pensiei din sistemul public stabilite în baza principiului contributivităţii nu este afectat, astfel că instanţa constituţională nu poate reţine critica potrivit căreia, reconfigurând sistemul de impunere, legiuitorul a creat o discriminare între contribuabilii persoane fizice beneficiare de pensii obţinute în baza unor legi sau statute speciale şi contribuabilii persoane fizice care realizează venituri din pensii şi/sau indemnizaţii pentru limită de vârstă primite în sistemul public de pensii [Decizia nr.### din 15 decembrie 2020, paragraful 139]”.
Opţiunea legiuitorului în sensul impunerii unei sarcini fiscale asupra unui venit, acordat cu titlu de compensaţie, cu privire la care are libertatea de a-l modifica sau chiar elimina, în funcţie de politica statului în domeniul asigurărilor sociale, se plasează în marja proprie de apreciere, atât timp cât impunerea fiscală vizează toate categoriile de pensii de serviciu şi de pensii militare. Astfel, persoanelor aflate în aceeaşi situaţie juridică, respectiv beneficiarii de venituri din pensii şi/sau indemnizaţii pentru limită de vârstă acordate în baza unor legi sau statute speciale, li se aplică acelaşi tratament juridic sub aspectul modului de fiscalizare a venitului, cu respectarea dispoziţiilor art.56 alin.(2) din Constituţie referitoare la justa aşezare a sarcinilor fiscale.

Preşedinte,

Nu mai puţin, tribunalul constată că modalitatea de impozitare progresivă avută în vedere de legiuitor este aplicabilă tuturor categoriilor de pensii stabilite prin legi speciale, aşadar nu doar pensiilor militare, situaţie în care nu poate fi reţinută vreo discriminare sub acest aspect.

În ce priveşte eventuala discriminare a reclamantei faţă de pensionarii din sistemul public, tribunalul apreciază că nici faţă de aceştia reclamanta nu se află într-o situaţie identică sau măcar comparabilă, pensiile din sistemul public fiind stabilite în baza principiului contributivităţii şi având în vedere contribuţia pe care aceste persoane au achitat-o, de-a lungul carierei, la bugetul asigurărilor sociale de stat.

Nu poate fi reţinută nici existenţa vreunei situaţii discriminatorii în care s-ar afla reclamanta faţă de alţi beneficiari ai unor pensii de serviciu, câtă vreme dispoziţiile legale incidente se aplică tuturor categoriilor de pensii de serviciu nu doar pensiilor militare
Trebuie precizat, în acest context, că pensiile militare stabilite de legea ######## şi respectiv legea ######## erau complet independente de vreo formă de contribuţie la sistemul de pensii.
Cu alte cuvinte, aceasta categorie socială beneficia de pensie militară de stat fără însă a contribui pe durata desfăşurării activităţii, în nici un fel, la sistemul de pensii sau la bugetul de stat.
Ulterior datei de 1.01.2011 şi până în anul 2016, militarii, poliţiştii şi personalul asimilat acestora au contribuit la sistemul public de pensii, în care erau integraţi conform legii ######## pentru ca ulterior datei de 1.01.2016 (data intrării în vigoare a legii 223/2015) beneficiarii pensiilor militare să achite la bugetul de stat o cotă de contribuţie individuală, egală cu cota de contribuţie de asigurări sociale prevăzută la art. 138 lit. a) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare (art. 31 din Legea 223/2015).
Drept urmare tribunalul remarcă faptul că reclamanta, beneficiară a unei pensii militare stabilite în baza legii ######## (fără a fi contribuit vreodată la bugetul de pensii) se află într-o situaţie complet diferită de beneficiarii de pensii din sistemul public, neputându-se aşadar reţine vreun tratament discriminatoriu sub acest aspect.
Din analiza actelor aflate la dispoziţia sa tribunalul reţine că pârâta a calculat cotele de impozit progresiv cu aplicarea dispoziţiilor art. 101 alin 2 lit. c C.fiscal, calcularea cotei contributive din pensia reclamantei fiind obiectiv imposibilă, câtă vreme această pensie a fost stabilită independent de achitarea vreunei contribuţii de la bugetul de stat.
Sub acest aspect tribunalul reţine că, în practica sa constantă, Curtea Constituţională a reiterat că statul este liber să decidă cu privire la aplicarea oricărui regim de securitate socială sau să aleagă tipul sau cuantumul beneficiilor pe care le acordă în oricare dintre aceste regimuri. Singura condiţie impusă statului este aceea de a respecta principiul nediscriminării, fiind absolut necesar ca măsura de reformare a regimului fiscal privind pensiile obţinute în baza unor legi sau statute speciale să fie aplicabilă tuturor categoriilor de beneficiari ai unor astfel de pensii, fără distincţie [Decizia nr.### din 15 decembrie 2020, paragraful 140].
Analizând Decizia nr.### din 15 decembrie 2020, rezultă că partea necontributivă a pensiilor de serviciu poate face obiectul unei impozitări distincte față de partea sa contributivă condiționat de aplicarea acesteia tuturor categoriilor de beneficiari ai pensiilor de serviciu, fără distincție.
Tribunalul reţine, suplimentar, că prin Decizia nr.### din 16 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.792 din 30 octombrie 2014, Curtea Constituţională a invocat jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, care, prin Decizia din 15 mai 2012, pronunțată în Cauza ########## ####### şi alţii împotriva României, a statuat că diminuarea pensiilor militare de stat din ####### (prin Legea 119/2010, n.n) a reprezentat o modalitate de a integra aceste pensii în sistemul general prevăzut prin Legea nr.263/2010 şi a arătat că motivele invocate pentru adoptarea acestei legi nu pot fi considerate drept nerezonabile sau disproporţionate (paragraful 16). De asemenea, Curtea Europeană a subliniat faptul că reforma sistemelor de pensii a fost fundamentată pe raţiuni obiective, şi anume contextul economic şi corectarea inegalităţilor existente între diferitele sisteme de pensii (paragraful 15). ##### în vedere aceste considerente, Curtea de la Strasbourg a considerat că măsurile criticate de reclamanţi nu i-au determinat pe aceştia să suporte o sarcină disproporţionată şi excesivă, incompatibilă cu dreptul de proprietate, şi nu au fost în mod nejustificat discriminaţi în raport cu alţi pensionari (paragraful 20).
De asemenea, prin decizia ###/2020, Curtea Constituţională a apreciat că dispoziţiile art.53 din Constituție „sunt lipsite de relevanţă, întrucât dreptul la pensie vizează pensia obţinută în sistemul general de pensionare, neexistând un drept constituţional la pensie specială, deci la suplimentul financiar acordat de stat”
Aşa stând lucrurile, având în vedere că pârâta a aplicat în mod corect dispoziţiile legale incidente, tribunalul urmează a respinge acţiunea ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE

Respinge acţiunea formulată în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL AFACERILOR INTERNE cu sediul în Bucureşti, Piaţa Revoluţiei nr. 1A, sect. 1 ca fiind îndreptată în contra unei persoane lipsite de calitate procesual pasivă
Respinge acţiunea formulată de reclamanta ##### ###### (CNP #############) cu domiciliul în Bucureşti, #### ##### ######## ### ##, ### ###, ### #, etj. 5, apt. 80, sect. 5 în contradictoriu cu pârâta #### DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE cu sediul în Bucureşti, #### ###### ######### ####, sect. 4, expert CONSILIUL NATIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII cu sediul în Bucureşti, #### ###### ########### ### #-3, sect. 1 ca nefondată.
Cu apel în 30 zile de la comunicare, cererea de apel urmând a fi depusă la Tribunalul Bucureşti – Secţia a VIII-a Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale.
Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei conform art. 402 C.pr.civ, astăzi, 22.05.2024

Citeste pe larg

By:
On:
In: impozit pe pensii

 

PEGLAU SORIN Reclamant
CASA DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE Pârât


Şedinţe

19.07.2024
Ora estimata: 09:00
Complet: C10
Tip solutie: Admite cererea
Solutia pe scurt: Admite cererea. Obligă pârâta să calculeze, începând cu data de 01.01.2024, impozitul aferent venitului din pensie al reclamantului, conform art.101(2) lit.”c” Cod fiscal, respectiv prin calcularea cotelor de impozit progresiv exclusiv asupra părţii din pensie ce depăşeşte plafonul de venit neimpozabil lunar de 2000 lei. Obligă pârâta la plata către reclamant a diferenţelor de impozit, dintre suma cu titlu de impozit reţinută şi cea recalculată conform prezentei hotărâri, de la data de 01.01.2024 şi până la data recalculării efective, sume ce vor fi actualizate cu rata indicelui de inflaţie la data plăţii, şi la care se va adăuga dobânda legală penalizatoare, calculată de la data efectuării reţinerilor până la data restituirii efective a acestora. Cu apel în 30 zile de la comunicare, care se va depune la Tribunalul Bucuresti – Sectia a VIII-a. Pronunţată astăzi 19.07.2024, cu punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.
Document: Hotarâre  5482/2024  19.07.2024

STATE DĂNUŢ VIRGILIU Reclamant
CASA DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE Pârât


Şedinţe

19.07.2024
Ora estimata: 09:00
Complet: C10
Tip solutie: Admite cererea
Solutia pe scurt: Admite cererea. Obligă pârâta să calculeze, începând cu data de 01.01.2024, impozitul aferent venitului din pensie al reclamantului, conform art.101(2) lit.”c” Cod fiscal, respectiv prin calcularea cotelor de impozit progresiv exclusiv asupra părţii din pensie ce depăşeşte plafonul de venit neimpozabil lunar de 2000 lei. Obligă pârâta la plata către reclamant a diferenţelor de impozit, dintre suma cu titlu de impozit reţinută şi cea recalculată conform prezentei hotărâri, de la data de 01.01.2024 şi până la data recalculării efective, sume ce vor fi actualizate cu rata indicelui de inflaţie la data plăţii, şi la care se va adăuga dobânda legală penalizatoare, calculată de la data efectuării reţinerilor până la data restituirii efective a acestora. Cu apel în 30 zile de la comunicare, care se va depune la Tribunalul Bucuresti – Sectia a VIII-a. Pronunţată astăzi 19.07.2024, cu punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.
Document: Hotarâre  5508/2024  19.07.2024

GOLIŢĂ SĂNDEL Reclamant
CASA DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE Pârât


Şedinţe

19.07.2024
Ora estimata: 09:00
Complet: C10
Tip solutie: Admite cererea
Solutia pe scurt: Admite cererea. Obligă pârâta să calculeze, începând cu data de 01.01.2024, impozitul aferent venitului din pensie al reclamantului, conform art.101(2) lit.”c” Cod fiscal, respectiv prin calcularea cotelor de impozit progresiv exclusiv asupra părţii din pensie ce depăşeşte plafonul de venit neimpozabil lunar de 2000 lei. Obligă pârâta la plata către reclamant a diferenţelor de impozit, dintre suma cu titlu de impozit reţinută şi cea recalculată conform prezentei hotărâri, de la data de 01.01.2024 şi până la data recalculării efective, sume ce vor fi actualizate cu rata indicelui de inflaţie la data plăţii, şi la care se va adăuga dobânda legală penalizatoare, calculată de la data efectuării reţinerilor până la data restituirii efective a acestora. Cu apel în 30 zile de la comunicare, care se va depune la Tribunalul Bucuresti – Sectia a VIII-a. Pronunţată astăzi 19.07.2024, cu punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.
Document: Hotarâre  5495/2024  19.07.2024

GRECU DAN FLORIN Reclamant
MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE Pârât
CASA DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI APĂRĂRII NAŢIONALE Pârât


Şedinţe

19.07.2024
Ora estimata: 09:00
Complet: C35
Tip solutie: Suspendat
Solutia pe scurt: Suspendă judecarea cauzei potrivit art. 2 alin 3 din OUG nr. 62/2024 până la soluţionarea sesizării de către Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Pronun?ată azi, 19.07.2024, prin punerea solu?iei la dispozi?ia păr?ilor prin intermediul grefei instan?ei
Document: Încheiere – Suspendare    19.07.2024

Motivarea Sentintei nr. 5495/19 07 2024 de admitere a restituirii impozitului calculat gresit de CPS a MAI in actiunea formulata de Golita Sandel, motivare asemanatoare cu celelalte 2 pronuntate de Completul C10

Hotarâre nr. 5495/2024 din 19.07.2024 pronunțată de Tribunalul București, cod RJ 863e82777 (https://www.rejust.ro/juris/863e82777)
DOSAR NR. #####/3/2024
#######
TRIBUNALUL BUCUREŞTI
SECŢIA A-VIII-A CONFLICTE DE MUNCĂ ŞI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINŢA CIVILĂ NR. ####
ŞEDINŢA ####### DIN DATA DE 19.07.2024

Pe rol judecarea cauzei privind pe reclamantul ###### ###### în contradictoriu cu pârâta #### DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE, având ca obiect „pretenţii impozit”.
Dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc în şedinţa publică din 11.06.2024 fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea pentru data de 25.06.2024, iar ulterior pentru data de 09.07.2024, respectiv pentru data de 19.07.2024, când:
TRIBUNALUL
Deliberând, asupra cauzei de faţă, instanţa reţine următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr.#####/3/2024 reclamantul ###### ######, în contradictoriu cu pârâta #### DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE, a solicitat obligarea pârâtei la calcularea pensiei prin impozitarea progresivă a masei impozabile rămase după deducerea/scăderea sumei de 2000 lei; la restituirea diferenţelor de impozit rezultate din recalculare, actualizate cu indicele de inflaţie, şi la plata dobânzii legale penalizatoare aferentă acestora, până la data plăţii efective; cu cheltuieli de judecată.
În motivare, în esenţă, reclamantul a arătat că pârâta a determinat eronat cota de impozit, ceea ce a dus la reţinerea unei cote mai mari decât cea datorată, din dreptul său de pensie, începând cu data de 01.01.2024.
Pârâta a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia necompetenţei materiale şi excepţia netimbrării, excepţii soluţionate de instanţă, în sensul respingerii acestora.
Pe fond, a arătat că a făcut aplicarea dispoziţiilor art.101 alin. 2 Cod fiscal, şi a relevat modalitatea de calcul a impozitului reţinut din dreptul de pensie al reclamantului.
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri.
Deliberând asupra cererii de chemare în judecată formulate, prin prisma materialului probator administrat şi prin raportare la dispoziţiile legale criticate, tribunalul reţine următoarele:
Dreptul de pensie al reclamantului este reglementat de Legea nr.223/2015, iar în conformitate cu prevederile art.101 C.fiscal, astfel cum a fost modificat prin art. VIII din Legea 303/2004, pârâta a procedat la calcularea şi reţinerea impozitului progresiv asupra pensiei de serviciu, făcând aplicarea dispoziţiilor art.101 alin 2 lit. „c” C.fiscal.
Tribunalul urmează a verifica în ce măsură pârâta a aplicat corect dispoziţiile legale incidente.
Astfel, potrivit dispoziţiilor art.102 alin 2 lit. „c” C.fiscal: “pentru venitul lunar din pensii care are doar componentă necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, se aplică progresiv următoarele cote de impunere: (i) 10%, pentru partea mai mică decât nivelul câştigului salarial mediu net sau egală cu acesta; (ii) 15%, pentru partea cuprinsă între nivelul câştigului salarial mediu net şi nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat sau egală cu acesta; (iii) 20%, pentru partea ce depăşeşte nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat”.
Rezultă, aşadar, că aplicarea corectă a prevederilor legale sus-citate presupune ca prim pas deducerea din cuantumul pensiei de serviciu a plafonului de venit neimpozabil lunar de 2000 lei. Ulterior, asupra cuantumului rezultat, se aplică tranşele de impozit progresiv prevăzute de pct. (i) – (iii) ale art. 101 alin 2 lit. „c” C.fiscal.
Astfel, în situaţia reclamantului, care beneficiază de o pensie militară de serviciu de 9052 lei cu începere de la 01.01.2024, conform talonului de pensie anexat la fila 10 dosar, tribunalul reţine că tranşele de impozit progresiv se aplică, după deducerea plafonului neimpozabil de 2000 lei, asupra sumei de 7052 lei, după cum urmează (având în vedere că salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2024 este 7.567 lei iar salariul mediu net corespunzător acestuia este de 4.426 lei): ØAsupra sumei de 4.426 lei se aplică un impozit de 10%, rezultând un impozit de 442,6 lei ; -Asupra sumei de 7.052 – 4.426 = 2.626 lei se aplică un impozit de 15%, rezultând un impozit de 393,9 lei.
Rezultă aşadar că impozitul total datorat asupra pensiei reclamantului este de 836,5 lei.
Or din datele prezentate de pârâtă şi menţiunile din cuponul de pensie, reiese că reclamantului i s-a reţinut un impozit în cuantum de 1011 lei, prin deducerea plafonului neimpozabil de 2000 lei din suma echivalentă cu salariul mediu net utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2024, de 4.426 lei, şi nu din cuantumul brut al pensiei acestuia.
Un asemenea mod de calcul însă nu îşi găseşte susţinere în reglementările legale incidente, câtă vreme dispoziţiile art. 101 alin 2 lit. „c” C.fiscal prevăd în mod expres că impozitul se aplică exclusiv asupra părţii din pensie care depăşeşte 2000 lei, ceea ce înseamnă că plafonul neimpozabil se deduce din întreg cuantumul pensiei iar nu doar din partea mai mică decât venitul salarial mediu net.
Că este aşa o dovedeşte modul de exprimare folosit de legiuitor care arată că „pentru venitul lunar din pensii care are doar componenta necontributiva, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, se aplica progresiv următoarele cote de impunere…”, fiind evident că din suma brută de pensie, se scade suma fixă de 2000 lei, iar cu privire la diferenţă se procedează la calcularea impozitului progresiv.
Pe cale de consecinţă, Tribunalul urmează a admite cererea şi a obliga pârâta să calculeze, începând cu data de 01.01.2024, impozitul aferent venitului din pensie al reclamantului, conform art.101(2) lit.”c” Cod fiscal, respectiv prin calcularea cotelor de impozit progresiv exclusiv asupra părţii din pensie ce depăşeşte plafonul de venit neimpozabil lunar de 2000 lei.
Cum prin modalitatea de calcul eronată a produs în patrimoniul reclamantului un prejudiciu ce se impune a fi reparat, va obliga pârâta la plata către reclamant a diferenţelor de impozit, dintre suma cu titlu de impozit reţinută şi cea recalculată conform prezentei hotărâri, de la data de 01.01.2024 şi până la data recalculării efective, sume ce vor fi actualizate cu rata indicelui de inflaţie la data plăţii, şi la care se va adăuga dobânda legală penalizatoare, calculată de la data efectuării reţinerilor până la data restituirii efective a acestora.
Conform art. 1.535(1,2) Cod Civil in cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadenţă, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadenţă până în momentul plăţii, în cuantumul convenit de părţi sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege, fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu. În lipsa unei convenţii daunele moratorii pentru neexecutare nu pot cuprinde decât dobânda legală aferentă.
În ceea ce priveşte dobânda legală, în sensul art.1 alin.(3) din O.G. nr.13/2011, aceasta este datorată pentru neîndeplinirea obligaţiei băneşti la scadenţă, si are funcţie penalizatoare, preluată şi în denumire. Ordonanța este aplicabilă nu pentru a extrage efectul propriu-zis al curgerii dobânzilor, stabilit pe baza prevederilor Codului civil, ci doar pentru a sancţiona modul de calcul al cuantumului acestui accesoriu, ale cărui determinări trebuie să fie conforme legii în vigoare în intervalul pentru care se calculează.
În consecință, a obligat pârâta să plătească reclamantului dobânda legala penalizatoare, aferentă sumelor acordate prin prezenta hotărâre, de la data scadenţei, respectiv data efectuării reţinerilor, până la data plăţii efective.
Conform art.1531(2) Cod Civil prejudiciul cuprinde pierderea efectiv suferită de creditor şi beneficiul de care acesta este lipsit. La stabilirea întinderii prejudiciului se ţine seama şi de cheltuielile pe care creditorul le-a făcut, într-o limită rezonabilă, pentru evitarea sau limitarea prejudiciului. Indicele de inflaţie reprezintă un calcul matematic aplicabil in cazul unui fenomen specific economiei de piaţă şi prin intermediul căruia se măsoară gradul de depreciere a valorii banilor aflaţi in circulaţie si care trebuie sa fie astfel aduşi la actuala lor putere de cumpărare.
În atare situaţie, faţa de dispoziţiile enunţate mai sus, instanţa a obligat parata la actualizarea diferentelor de pensie acordate prin prezenta hotarare, cu indicele de inflatie de la data scadentei, respectiv data efectuării reţinerilor, până la data plăţii efective.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂŞTE:
Admite cererea formulată de reclamantul ###### ###### – CNP #############, cu domiciliul în str. Bulevardul ########## ########### nr. 13, ### ## #, ### #, ### #, ### ##, Sector 4 şi cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor în ###### ############# ##-38, sector 1, Bucureşti în contradictoriu cu pârâta #### DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE – cu sediul în ###### ###### ######### ### #, sector 4.
Obligă pârâta să calculeze, începând cu data de 01.01.2024, impozitul aferent venitului din pensie al reclamantului, conform art.101(2) lit.”c” Cod fiscal, respectiv prin calcularea cotelor de impozit progresiv exclusiv asupra părţii din pensie ce depăşeşte plafonul de venit neimpozabil lunar de 2000 lei.
Obligă pârâta la plata către reclamant a diferenţelor de impozit, dintre suma cu titlu de impozit reţinută şi cea recalculată conform prezentei hotărâri, de la data de 01.01.2024 şi până la data recalculării efective, sume ce vor fi actualizate cu rata indicelui de inflaţie la data plăţii, şi la care se va adăuga dobânda legală penalizatoare, calculată de la data efectuării reţinerilor până la data restituirii efective a acestora.
Cu apel în 30 zile de la comunicare, care se va depune la Tribunalul Bucuresti – Sectia a VIII-a.
Pronunţată astăzi 19.07.2024, cu punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

Președinte,

Citeste pe larg

By:
On:
In: impozit pe pensii

 

Decizie proaspata, din 19 iulie. Trei luni a durat de la introducerea actiuni pana la pronuntare. Cand apare Motivarea o voi publica zilele urmatoare, cand apare.

In ultima luna au fost inregistrate la Tribunalul Bucuresti mai mult de 20 de dosare pentru restituirea impozitului retinut ilegal de Casele de Pensii Sectoriale… dar si de Casa Municipala de Pensii. Sunt raritati dosarele in care se mai reclama neconstitutionalitatea supraimpozitarii pensiilor speciale.

Citeste pe larg

By:
On:
In: impozit pe pensii

Sa analizam 2 dosare judecate in luna mai de Tribunalul Bucuresti, actiunile de sesizare fiind asemanatoare, bazate pe invocarea discriminarii pensionarilor militari in privinta impozitarii progresive. Petentii nu si-au motivat actiunea invocand  aplicarea gresita a  articolelor 100 si 101 ci au tinut-o langa cu discriminarea pensionarilor militari.

Completul a admis sesizarea Curtii Constitutionale, dar au respins cerere de suspendare a cauzei pana se pronunta CCR si au trecut la judecarea pe fond a pretentiei de restituire a intregului impozit suplimentar calculat de CPS a MAI. O pretentie care nu putea fi acceptata de tribunal. E drept ca, in lipsa unor cereri exprese, nici instanta nu s-a straduit sa cerceteze daca s-a aplicat impozitul progresiv pe intreg cuantumul pensiei sau numai pe venitul impozabil, rezultat din scaderea sumei de 2000 lei din cuantumul brut al pensiei militare.

Completul nu a aflat ca Decizia CCR din 2020 care garanta numai pensiile din sistemul public, a fost contrazisa de alta decizie a CCR Enache, potrivit careia si suplimentul financiar acordat, peste componenta contributiva , pensionarilor speciali este garantat.

Cele 2 dosare pot fi gasite pe Portalul Tribunaluliui Bucuresti.

 6646/3/2024    pretentii impozit

5811/3/2024
pretentii impozit

Voi prezenta numai Motivarea din unul din cele 2 dosare, cel in care petenta a si formulat Apel la Curtea de Apel Bucuresti. 

Hotarâre nr. 3822/2024 din 22.05.2024 pronunțată de Tribunalul București, cod RJ 59e98362e (https://www.rejust.ro/juris/59e98362e)

Cod ECLI ECLI:RO:TBBUC:2024:006.######
Dosar nr. ####/3/2024
R O M Â N I A

TRIBUNALUL BUCUREŞTI
SECŢIA A-VIII-A CONFLICTE DE MUNCĂ ŞI ASIGURĂRI SOCIALE

SENTINŢA CIVILĂ Nr. ####/2024
Şedinţa publică de la 22 Mai 2024

Pe rol judecarea cauzei Asigurări sociale privind pe reclamant ##### ###### şi pe pârât #### DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE, pârât MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE, pârât CONSILIUL NATIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, având ca obiect pretenții impozit
La apelul nominal făcut în şedinţa publică nu au răspuns părţile
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că este primul termen de judecată, acţiune scutită de taxă timbru, s-a solicitat soluţionarea cauzei în lipsă, după care:
În temeiul art. 119 alin 4 din Regulamentul de Ordine interioară al Instanţelor Judecătoreşti tribunalul dispune lăsarea cauzei la o nouă strigare, la ordine, la sfârşitul intervalului fixat.
La apelul repetat al cauzei nu au răspuns părţile
Tribunalul ia act că s-a solicitat soluţionarea cauzei în lipsă şi verificându-şi din oficiu competenţa în temeiul art. 131 alin1 C.pr.civ rap. la art. 99 din legea ######## pune în discuţia părţilor excepţia de necompetenţă materială a secţiei a VIII-a LMAS pe care, după del8iberări, o apreciază ca nefondată şi o respinge, reţinând că acţiunea de faţă nu vizează realizarea unei creanţe fiscale ci restituirea unor sume reţinute pretins fără drept din pensia reclamantei. Drept urmare obiectul cauzei se circumscrie litigiilor de asigurări sociale, competenţa revenind instanţelor specializate în acest sens. #### de aceste considerente tribunalul constată că este competent general, material şi teritorial să soluţioneze prezenta cauză.
Tribunalul pune în discuţia părţilor excepţia lipsei calităţii procesual pasive a MAI, excepţie pe care, după deliberări, o apreciază ca fondată şi o admite, reţinând că această instituţie nu are nici un fel de atribuţii în stabilirea şi plata pensiilor, astfel că nu există identitate în titularul obligaţiei deduse judecăţii şi persoana chemată în judecată sub acest aspect.
Tribunalul pune în discuţia părţilor excepţia netimbrării acţiunii, excepţie pe care, după deliberări, o apreciază ca nefondată şi o respinge, reţinând că aşa cum s-a arătat este vorba despre un litigiu de asigurări sociale, privind plata pensiei, litigiu scutit de taxă de timbru potrivit art. 29 lit. a din OUG 80/2013.
Tribunalul pune în discuţia părţilor cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cerere pe care, după deliberări, o apreciază ca fondată şi o admite, reţinând că sunt întrunite condiţiile prevăzute de art. 29 din legea 47/1992 respectiv dispoziţiile legale criticate sunt în vigoare, au legătură cu soluţionarea cauzei şi nu au fost anterior declarate neconstituţionale.
Sesizarea Curţii Constituţionale se va dispune prin încheiere separată care va cuprinde punctele de vedere ale părţilor faţă de excepţia invocată şi punctul de vedere al instanţei
Tribunalul pune în discuţia părţilor cererea de suspendare a cauzei până la soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate, cerere pe care, după deliberări, o apreciază ca nefondată şi o respinge, în măsura în care excepţia ar fi admisă reclamanta având posibilitatea de a formula cerere de revizuire în temeiul art. 509 pct. 11 C.pr.civ
În temeiul art. 255-257 C.pr.civ tribunalul încuviinţează pentru ambele părţi proba cu înscrisuri, cele deja depuse la dosar, constată proba administrată, cercetarea procesului încheiată şi, faţă de actele şi lucrările dosarului, reţine cauza spre deliberare şi soluţionare.

INSTANŢA

Asupra cauzei de faţă :
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr. ####/3/2024 la 1.03.2024 reclamanta ##### ###### a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii #### Sectorială de Pensii a MAI şi Ministerul Afacerilor Interne pronunţarea unei hotărâri prin care să fie obligată pârâta la restituirea sumelor reţinute din pensia sa cu titlu de impozit, reţineri efectuate începând cu luna ianuarie 2024 în baza art. 101 C.fiscal aşa cum acesta a fost modificat prin legea 282/2023.
Solicită şi sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 C.fiscal astfel cum aceasta a fost modificată prin legea 282/2023
##### în esenţă în motivarea acţiunii că are calitatea de pensionar militar iar începând cu una ianuarie 2024 venitul său a fost redus substanţial prin aplicarea unor cote de impunere suplimentare potrivit art. 101 C.fiscal, astfel cum acesta a fost modificat prin legea 282/2023
Apreciază că prin aplicarea acestei cote progresive de impozitare este discriminată faţă de pensionarii din sistemul public dar şi faţă de ceilalţi beneficiari de pensii de serviciu.
În ce priveşte discriminarea faţă de pensionarii din sistemul public arată că pensionarii militari sunt sancţionaţi suplimentar prin aplicarea acestui impozit progresiv, criteriul de diferenţiere fiind statutul profesional. Că fapta discriminatorie nu are o justificare obiectivă iar mijloacele de realizare nu sunt adecvate şi necesare
Că de altfel legea p0eniilor militare nu distinge o parte contributivă şi una necontributivă însă nici nu afirmă undeva că pensiile militare sunt necontributive.
Că de altfel Legea ######## dispune în mod expres că la art. 31 că militarilor şi poliţiştilor li se reţine lunar din soldă/salariu o cotă de contribuţie de asigurări sociale egală cu contribuţia individuală la bugetul asigurărilor sociale. Diferenţa este că militarilor li se reţine o contribuţie la bugetul de stat iar nu la bugetul asigurărilor sociale de stat
Solicită şi suspendarea cauzei până la soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate.
##### că anexează punct de vedere asupra obiecţiei de neconstituţionalitate însă acesta nu se regăseşte anexat la dosar.
Depune în dovedire înscrisuri.
Pârâtul Ministerul Afacerilor Interne a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia lipsei calităţii sale procesual pasive faţă de dispoziţiile art. 61 alin 6 din legea ######## care reglementează în mod explicit că stabilirea şi plata pensiilor reprezintă atributul exclusiv al caselor de pensii sectoriale.
Pârâta #### Sectorială de Pensii MAI a formulat întâmpinare prin care a invocat, în principal, excepţia necompetenţei material procesuale a secţiei de litigii de muncă şi asigurări sociale a tribunalului, arătând că sumele solicitate constituie, în fapt, o creanţă fiscală.
A invocat pârâta şi excepţia netimbrării acţiunii faţă de dispoziţiile art. 148alin 6 C.pr.civ şi art. 17 alin 2 din Legea ######## rap. La art. 16 lit. b din OUG 80/2013
Pe fondul cauzei a solicitat respingerea acţiunii ca nefondată
…..
PE EXCEPŢIA DE NECOMPETENŢĂ MATERIALĂ a secţiei a VIII-a LMAS – d.r, acţiunea de faţă nu vizează realizarea unei creanţe fiscale ci restituirea unor sume reţinute pret8ins fără drept din pensia reclamantei. Drept urmare obiectul cauzei se circumscrie litigiilor de asigurări sociale, competenţa revenind instanţelor specializate în acest sens.
Pe excepţia lipsei calităţii procesual pasive a MAI – d. a, această instituţie nu are nici un fel de atribuţii înb stabilirea şi plata pensiilor, astfel că nu există identitate în titularul obligaţiei deduse judecăţii şi persoana chemată în judecată sub acest aspect.
PE EXCEPŢIA netimbrării acţiunii – d.r, aşa cum s-a arătat este vorba despre un litigiu de asigurări sociale, privind plata pensiei, litigiu scutit de taxă de timbru potrivit art. 29 lit. a din OUG 80/2013.
PE CEREREA de sesizare a Curţii Constituţionale – d.a, sunt întrunite condiţiile prevăzute de art. 29 din legea 47/1992 respectiv dispoziţiile legale criticate au legătură cu soluţionarea cauzei şi nu au fost anterior declarate neconstituţionale.
Sesizarea Curţii Constituţionale se va dispune prin încheiere separată care va cuprinde punctele de vedere ale părţilor faţă de excepţia invocată şi punctul de vedere al instanţei
Pe cererea de suspendare a cauzei – d.r, în măsura în care excepţia ar fi admisă reclamanta având posibilitatea de a formula cerered # revizuire în temeiul art. 509 pct. 11 C.pr.civ

La termenul din 22.05.2024 tribunalul a admis cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 C.fiscal astfel cum au fost modificate prin Legea ######## şi a dispus, prin încheiere separată, sesizarea Curţii Constituţionale.
La acelaşi termen, tribunalul a respins cererea de suspendare a cauzei până la pronunțarea Curţii Constituţionale asupra excepţiei de neconstituționalitate, cu motivarea cuprinsă în încheierea de şedinţă de la acea dată.
Excepţia lipsei calităţii procesual pasive a pârâtului Ministerul Afacerilor Interne a fost soluţionată în sensul admiterii, cu motivarea cuprinsă în încheierea de şedinţă de la 22.05.2024
Deliberând asupra cererii de chemare în judecată formulate, prin prisma materialului probator administrat şi prin raportare la dispoziţiile legale criticate, tribunalul reţine următoarele:
Reclamanta este pensionar militar, drepturile sale de pensie fiind deschise la 27.04.2011 şi recalculate în baza legii ######## începând cu 30.06.2017.
În conformitate cu prevederile art. 101 C.fiscal astfel cum a fost modificat prin art. VIII din Legea ######## pârâta a procedat la calcularea şi reţinerea impozitului progresiv asupra pensiei de serviciu a reclamantei, făcând aplicarea dispoziţiilor art. 101 alin 2 lit. c C.fiscal,
În ce priveşte critica referitoare la nelegalitatea şi caracterul discriminatoriu al aplicării impozitului progresiv tribunalul reţine că acest impozit este prevăzut de dispoziţiile art. 101 alin 2 C.fiscal, astfel cum acesta a fost modificat prin legea 282/2023.
Tribunalul reţine, sub acest aspect, că prin decizia ######## Curtea Constituţională a reţinut că acordarea suplimentului suportat din bugetul de stat [în privința pensiilor de serviciu] ţine de politica statului în domeniul asigurărilor sociale şi nu cade în sfera de protecţie constituţională a dreptului la pensie şi a dreptului de proprietate, astfel că legiuitorul este liber să acorde, să modifice sau să suprime componenta suplimentară a pensiei de serviciu, în funcţie de posibilităţile financiare ale statului.
Curtea a constatat că marja de apreciere a legiuitorului cu privire la valoarea componentei necontributive a pensiei de serviciu sau a pensiei militare, stabilită în mod direct sau indirect (ca rezultat al aplicării unei sarcini fiscale), este foarte largă [Decizia nr.### din 15 decembrie 2020, paragraful 136].
A reţinut Curtea că “Întrucât componenta contributivă a pensiei de serviciu nu constituie bază de impunere a sarcinii fiscale, cuantumul pensiei din sistemul public stabilite în baza principiului contributivităţii nu este afectat, astfel că instanţa constituţională nu poate reţine critica potrivit căreia, reconfigurând sistemul de impunere, legiuitorul a creat o discriminare între contribuabilii persoane fizice beneficiare de pensii obţinute în baza unor legi sau statute speciale şi contribuabilii persoane fizice care realizează venituri din pensii şi/sau indemnizaţii pentru limită de vârstă primite în sistemul public de pensii [Decizia nr.### din 15 decembrie 2020, paragraful 139]”.
Opţiunea legiuitorului în sensul impunerii unei sarcini fiscale asupra unui venit, acordat cu titlu de compensaţie, cu privire la care are libertatea de a-l modifica sau chiar elimina, în funcţie de politica statului în domeniul asigurărilor sociale, se plasează în marja proprie de apreciere, atât timp cât impunerea fiscală vizează toate categoriile de pensii de serviciu şi de pensii militare. Astfel, persoanelor aflate în aceeaşi situaţie juridică, respectiv beneficiarii de venituri din pensii şi/sau indemnizaţii pentru limită de vârstă acordate în baza unor legi sau statute speciale, li se aplică acelaşi tratament juridic sub aspectul modului de fiscalizare a venitului, cu respectarea dispoziţiilor art.56 alin.(2) din Constituţie referitoare la justa aşezare a sarcinilor fiscale.

Preşedinte,

Nu mai puţin, tribunalul constată că modalitatea de impozitare progresivă avută în vedere de legiuitor este aplicabilă tuturor categoriilor de pensii stabilite prin legi speciale, aşadar nu doar pensiilor militare, situaţie în care nu poate fi reţinută vreo discriminare sub acest aspect.

În ce priveşte eventuala discriminare a reclamantei faţă de pensionarii din sistemul public, tribunalul apreciază că nici faţă de aceştia reclamanta nu se află într-o situaţie identică sau măcar comparabilă, pensiile din sistemul public fiind stabilite în baza principiului contributivităţii şi având în vedere contribuţia pe care aceste persoane au achitat-o, de-a lungul carierei, la bugetul asigurărilor sociale de stat.

Nu poate fi reţinută nici existenţa vreunei situaţii discriminatorii în care s-ar afla reclamanta faţă de alţi beneficiari ai unor pensii de serviciu, câtă vreme dispoziţiile legale incidente se aplică tuturor categoriilor de pensii de serviciu nu doar pensiilor militare
Trebuie precizat, în acest context, că pensiile militare stabilite de legea ######## şi respectiv legea ######## erau complet independente de vreo formă de contribuţie la sistemul de pensii.
Cu alte cuvinte, aceasta categorie socială beneficia de pensie militară de stat fără însă a contribui pe durata desfăşurării activităţii, în nici un fel, la sistemul de pensii sau la bugetul de stat.
Ulterior datei de 1.01.2011 şi până în anul 2016, militarii, poliţiştii şi personalul asimilat acestora au contribuit la sistemul public de pensii, în care erau integraţi conform legii ######## pentru ca ulterior datei de 1.01.2016 (data intrării în vigoare a legii 223/2015) beneficiarii pensiilor militare să achite la bugetul de stat o cotă de contribuţie individuală, egală cu cota de contribuţie de asigurări sociale prevăzută la art. 138 lit. a) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare (art. 31 din Legea 223/2015).
Drept urmare tribunalul remarcă faptul că reclamanta, beneficiară a unei pensii militare stabilite în baza legii ######## (fără a fi contribuit vreodată la bugetul de pensii) se află într-o situaţie complet diferită de beneficiarii de pensii din sistemul public, neputându-se aşadar reţine vreun tratament discriminatoriu sub acest aspect.
Din analiza actelor aflate la dispoziţia sa tribunalul reţine că pârâta a calculat cotele de impozit progresiv cu aplicarea dispoziţiilor art. 101 alin 2 lit. c C.fiscal, calcularea cotei contributive din pensia reclamantei fiind obiectiv imposibilă, câtă vreme această pensie a fost stabilită independent de achitarea vreunei contribuţii de la bugetul de stat.
Sub acest aspect tribunalul reţine că, în practica sa constantă, Curtea Constituţională a reiterat că statul este liber să decidă cu privire la aplicarea oricărui regim de securitate socială sau să aleagă tipul sau cuantumul beneficiilor pe care le acordă în oricare dintre aceste regimuri. Singura condiţie impusă statului este aceea de a respecta principiul nediscriminării, fiind absolut necesar ca măsura de reformare a regimului fiscal privind pensiile obţinute în baza unor legi sau statute speciale să fie aplicabilă tuturor categoriilor de beneficiari ai unor astfel de pensii, fără distincţie [Decizia nr.### din 15 decembrie 2020, paragraful 140].
Analizând Decizia nr.### din 15 decembrie 2020, rezultă că partea necontributivă a pensiilor de serviciu poate face obiectul unei impozitări distincte față de partea sa contributivă condiționat de aplicarea acesteia tuturor categoriilor de beneficiari ai pensiilor de serviciu, fără distincție.
Tribunalul reţine, suplimentar, că prin Decizia nr.### din 16 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.792 din 30 octombrie 2014, Curtea Constituţională a invocat jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, care, prin Decizia din 15 mai 2012, pronunțată în Cauza ########## ####### şi alţii împotriva României, a statuat că diminuarea pensiilor militare de stat din ####### (prin Legea 119/2010, n.n) a reprezentat o modalitate de a integra aceste pensii în sistemul general prevăzut prin Legea nr.263/2010 şi a arătat că motivele invocate pentru adoptarea acestei legi nu pot fi considerate drept nerezonabile sau disproporţionate (paragraful 16). De asemenea, Curtea Europeană a subliniat faptul că reforma sistemelor de pensii a fost fundamentată pe raţiuni obiective, şi anume contextul economic şi corectarea inegalităţilor existente între diferitele sisteme de pensii (paragraful 15). ##### în vedere aceste considerente, Curtea de la Strasbourg a considerat că măsurile criticate de reclamanţi nu i-au determinat pe aceştia să suporte o sarcină disproporţionată şi excesivă, incompatibilă cu dreptul de proprietate, şi nu au fost în mod nejustificat discriminaţi în raport cu alţi pensionari (paragraful 20).
De asemenea, prin decizia ###/2020, Curtea Constituţională a apreciat că dispoziţiile art.53 din Constituție „sunt lipsite de relevanţă, întrucât dreptul la pensie vizează pensia obţinută în sistemul general de pensionare, neexistând un drept constituţional la pensie specială, deci la suplimentul financiar acordat de stat”
Aşa stând lucrurile, având în vedere că pârâta a aplicat în mod corect dispoziţiile legale incidente, tribunalul urmează a respinge acţiunea ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE

Respinge acţiunea formulată în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL AFACERILOR INTERNE cu sediul în Bucureşti, Piaţa Revoluţiei nr. 1A, sect. 1 ca fiind îndreptată în contra unei persoane lipsite de calitate procesual pasivă
Respinge acţiunea formulată de reclamanta ##### ###### (CNP #############) cu domiciliul în Bucureşti, #### ##### ######## ### ##, ### ###, ### #, etj. 5, apt. 80, sect. 5 în contradictoriu cu pârâta #### DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE cu sediul în Bucureşti, #### ###### ######### ####, sect. 4, expert CONSILIUL NATIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII cu sediul în Bucureşti, #### ###### ########### ### #-3, sect. 1 ca nefondată.
Cu apel în 30 zile de la comunicare, cererea de apel urmând a fi depusă la Tribunalul Bucureşti – Secţia a VIII-a Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale.
Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei conform art. 402 C.pr.civ, astăzi, 22.05.2024

Citeste pe larg

By:
On:
In: impozit pe pensii

 In lipsa unui act normativ care sa reglementeze aplicarea impozitarii progresive  a pensiilor de serviciu, pentru a se evita zeci de mii de procese, CNPP si Casele de Pensii Sectoriale trebuie sa emita noi comunicate privind procedura de impozitare progresiva a pensiilor de serviciu si restituirea din oficiu a diferentelor de impozit retinute in plus,  in aplicarea articolelor nr. 100 si 101 din Codul Fiscal.

Citeste pe larg