Guvernatoarea Guamului Lou Leon Guerrero se declară sigură că ”aceste decizii sunt conforme celor mai bune interese ale populaţiei noastre”. Joe Biden a ordonat în aprilie retragerea celor 2.500 de militari staţionaţi în Afganistan, până la 11 septembrie, ziua marcării a 20 de ani de a atentatele teroriste care au condus la invazia Afganistanului.
Însă ar putea fi necesari doi ani în vederea atribuirii unor vize unui număr de 18.000 de aliaţi afgani şi familiilor lor, pe care Washingtonul vrea să-i ajute.
Unii dintre ei se tem de represalii,dacă rămân în Afganistan.
Organizaţii de apărarea drepturilor omului îndeamnă Washingtonul să evacueze aceste persoane mai întâi în Guam.
”Vă asigur că administraţia mea este pregătită să ofere asistenţă în vederea punerii în aplicare a planurilor dumneavoastră în cazul în care este ales Guamul”, scrie Lou Leon Guerrero.
”Dacă se ia această decizie, cer foarte respectuos să fiu inclusă în discuţii capitale cu privire la rolul Guamului”, cere ea.
”Având în vedere gravitatea urgenţei acestei probleme, aş vea să mă întâlnesc cu dumneavostră în curând”, mai cere ea.
Pe insulă, această idee este primită împărţit de către populaţie.
Guamul a primit deja, în 1975, un număr de refugiaţi vietnamezi care îşi aşteptau documentele pentru a se duce în Statele Unite.
”Nu înţeleg de ce să-i aducă în Guam. Este o insuliţă”, denunţă Joseph Meyers, un locuitor în vârstă de 49 de ani. ”Despre câţi afgani e vorba? Dacă sunt zeci, poate că nu va fi grav, dar dacă e vorba despre mii, atunci nu cred că suntem capabili”, apreciază el.
Însă Nadia Holm, în vârstă de 40 de ani, consideră că Statele Unite au responsabilitatea să-i apere pe cei care au ajutat forţele americane. ”Ei au fost loiali Statelor Unite. Viaţa le este în pericol şi trebuie să-i protejăm”, subliniază ea.
Armata americană pregăteşte evacuarea translatorilor afgani care se tem pentru vieţile lor, în timp ce retragerea forţelor americane din Afganistan are „un uşor avans” faţă de calendarul prevăzut, potrivit unor înalţi responsabili ai Pentagonului, informează AFP.
„Recunoaştem că există un număr important de afgani care au susţinut SUA şi coaliţia, şi că ei ar putea fi în pericol”, a declarat miercuri, în faţa câtorva jurnalişti, şeful statului-major american, generalul Mark Milley. „Recunoaştem că este foarte important ca noi să le rămânem fideli şi ca noi să facem tot ce este necesar pentru a asigura protecţia lor şi, dacă este necesar, pentru a-i evacua dacă asta îşi doresc ei”, a continuat generalul american, ale cărui declaraţii au fost făcute publice joi.
„Există planuri care sunt elaborate foarte, foarte repede, nu doar pentru translatori, ci şi pentru mulţi alţii care au cooperat cu SUA”, a adăugat el, subliniind că Pentagonul nu a primit încă ordin din partea executivului pentru evacuarea acestora.
În urmă cu zece zile, mai mulţi parlamentari americani au cerut ca retragerea trupelor din Afganistan să includă miile de aliaţi afgani care se tem că vor deveni victime ale răzbunării din partea talibanilor după retragerea militarilor SUA. „Nu putem permite transformarea Kabulului într-un nou Saigon”, a afirmat Mike McCaul, membru republican al Comisiei pentru Afaceri Externe din Camera Reprezentanţilor, cu referire la operaţiunile haotice de evacuare cu elicopterul după căderea capitalei Vietnamului de Sud în 1975.
El a evocat de asemenea posibilitatea ca aliaţii afgani care au făcut cerere de viză pentru SUA să fie trimişi într-o ţară terţă, precum Bahrain, Kuweit sau Emiratele Arabe Unite, în timpul examinării dosarului lor.
Mii de foşti translatori afgani aşteaptă un răspuns la cererea lor pentru viză în SUA. Pentagonul este în discuţii cu Departamentul de Stat, care este însărcinat cu acest dosar, pentru a face să avanseze lucrurile.
Potrivit presei americane, întârzierea în atribuirea vizelor este una importantă, astfel că aceşti candidaţi la emigrare ar putea fi relocaţi în ţări terţe în aşteptarea deciziei autorităţilor consulare. Teritoriul Guam a fost de asemenea invocat ca o soluţie provizorie.
Între timp, ministrul american al apărării, Lloyd Austin, a declarat joi în Congres că retragerea forţelor americane din Afganistan se derulează într-un „ritm susţinut, chiar cu un uşor avans” faţă de calendarul prevăzut.
„Bugetul nostru va ajuta la dezvoltarea capacităţilor aeriene de care avem nevoie pentru a ne asigura că atacuri teroriste împotriva ţării noastre nu vor veni niciodată din această ţară” (din Afganistan), a adăugat şeful Pentagonului, care a susţinut cererile bugetare ale Ministerului Apărării în faţa parlamentarilor din Camera Reprezentanţilor.
„Vom trece deja la o noi relaţii bilaterale cu partenerii noştri afgani”, a continuat el. O relaţie „ce va continua să-i ajute să-şi îndeplinească datoriile faţă de cetăţenii lor, însă una care nu va necesita decât o prezenţă militară suficientă pentru a ne proteja diplomaţii”, a spus Lloyd Austin.
Preşedintele american Joe Biden a ordonat ca cei 2.500 de soldaţi încă prezenţi în această ţară să fie retraşi până la 11 septembrie, când se vor marca 20 de ani de la atentatele care au provocat invazia americană în Afganistan.
Retragerea a avansat la nivelul de 16-25%, potrivit unei estimări săptămânale a Pentagonului, publicată marţi de Comandamentul central al armatei americane (Centcom).
Negocierile de pace între guvernul afgan şi insurgenţii talibani se află într-un punct mort, iar violenţele au escaladat recent în Afganistan.
Protejarea aliaţilor afgani ai armatei americane face obiectul unui consens în Congres.
Între 150-200 de afgani, foşti angajaţi ca traducători şi interpreţi pentru armata americană, s-au adunat săptămâna trecută într-un gimnaziu din Kabul pentru a trage un semnal de alarmă, în contextul în care trupele americane părăsesc treptat Afganistanul şi, cel mai probabil, ţara va cădea din nou sub stăpânirea talibanilor. Retragerea totală a soldaţilor americani se anunţă pentru iulie în loc de septembrie, termenul stabilit iniţial.
Asociaţia afganilor părăsiţi (ALBA), care numără aproape 500 de membri, solicită Statelor Unite evacuarea foştilor interpreţi şi angajaţi ai forţelor americane din Afganistan, de teama represaliilor din partea talibanilor. Aceştia din urmă au comunicat recent într-o declaraţie că nu le vor face niciun rău celor care au fost în serviciul SUA ”dacă se pocăiesc”. O declaraţie în care foştii interpreţi ai armatelor străine din Afganistan nu au încredere.
„Joe Biden ajută-ne”, „Băieţi, noi v-am ajutat, este rândul vostru”. Unii foşti interpreţi şi-au ascuns feţele cu ochelari de soare sau eşarfe. Toţi au lucrat pentru armata americană, dar cererile lor de viză pentru SUA au fost respinse.
„Odată ce trupele SUA şi NATO vor părăsi Afganistanul, sunt sigur că guvernul va cădea în faţa talibanilor”, mărturiseşte Omid Mahmoodi. ”Solicităm guvernului SUA să iniţieze un plan de evacuare cât mai repede posibil. Trebuie să ne trimită cel puţin într-o ţară terţă. Cerem să fim în siguranţă, să fim protejaţi”.
Omid Mahmoodi este unul dintre membrii Asociaţiei Afganilor Abandonaţi la originea mobilizării şi fost interpret pentru armata americană din Kandahar, fieful talibanilor: „Pentru talibani, suntem trădători, trădători ai Islamului. Talibanii ne numesc „necredincioşi”. Spun că suntem spioni, că interpreţii au fost ochii şi urechile armatei SUA. De aceea vin după noi.”
Abdul Rashid a fost traducător timp de 5 ani pentru SEALS, principala forţă specială a Marinei Statelor Unite. Contractul său a fost întrerupt, acesta fiind şi motivul respingerii cererii sale de viză.
„Cea mai mare problemă a apărut când am fost concediaţi”, spune el. ”Din momentul când am început să solicităm viză, aceasta este respinsă în mod sistematic. Cerem ca guvernul, Congresul SUA, să reacţioneze şi să ne scoată de aici, să nu ne lase în urmă. „
Ambasada SUA la Kabul declară că a primit aproape 18.000 de cereri de viză, inclusiv sute care au fost depuse de foşti angajaţi afgani de la bazele SUA.
Joi, 10 iunie a.c., Şeful Statului Major al Apărării Mark Milley a declarat: „Vă pot asigura că guvernul SUA va face ceea ce este necesar pentru a asigura siguranţa şi protecţia celor care au cooperat cu noi de două decenii”. Cel mai înalt ofiţer american a fost audiat la Congres cu privire la această „datorie morală” a Statelor Unite faţă de aceşti interpreţi afgani.
Read More
Reflectorul de Sud