Cercetătorii clujeni de la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterină (USAMV) au făcut primul pas în descoperirea modalităţii prin care virusul pătrunde în fermele de porci în care sunt luate măsuri de biosecuritate draconice.
Dacă e să facem o comparaţie cu coronavirusul, „singura veste bună în ceea ce priveşte pesta porcină africană este că nu se transmite la om”, precizează medicul veterinar Alexandru Supeanu, responsabil din partea Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor în proiectul de cercetare finanţat de Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară (EFSA).
Proiectul este implementat, în calitate de coordonator, de Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV) din Cluj-Napoca, în colaborare cu Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală (IDSA) şi Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA).
„Dacă ne referim la gravitatea virusului, rata de mortalitate este 98-99%. Din punct de vedere economic este un dezastru, nu există vaccin, nu există tratament eficient, este un virus foarte rezistent în mediu, îl iei pe haine, pe talpa pantofului şi-l duci mai departe. Trăieşte chiar şi în alimentele care nu sunt preparate termic. Dacă afumi carne infestată cu virus, nu omori virusul. Ajungi să consumi acea carne şi ce rămâne dai porcului, acesta se va îmbolnăvi”, precizează Supeanu.
În plus de aceasta, atunci când apare un focar, de regulă, sunt sacrificaţi toţi porcii.
„Dacă la o fermă de porci apare un caz, se omoară toţi porcii, ca măsură preventivă. Dacă halele unde sunt ţinuţi porcii sunt la o anumită distanţă, dacă sunt respectate toate normele de bio-securitate, e posibil să se facă o depopulare parţială. S-a încercat asta la nivel european şi internaţional, dar fără succes”, explică specialistul.
Din 2017, de când a apărut primul caz de pestă porcină în România, pagubele produse sunt de circa 1 miliard de euro, spune Supeanu: „Sunt cifre neoficiale. Oficial putem calcula despăgubirile plătite proprietarilor, dar am avea un rezultat subevaluat”.
Foarte complicat este şi să elimini cadavrele porcilor morţi. „Dacă nu ai un sistem de incinerare, trebuie îngropaţi în pământ. Gândiţi-vă ce înseamnă să îngropi 30.000 de porci dintr-o fermă. E nevoie de mai multe straturi, unele impermeabile pentru a se evita contaminarea pânzei freatice”, spune specialistul.
Pagube de 1 miliard de euro
Supeanu crede că România, ca stat, nu a reuşit să controleze pesta porcină. Conform site-ului ANSVSA, în data de 15 aprilie, în România erau active un număr de 397 de focare de pestă porcină africană, fiind afectate un număr de 112.920 de porcine.
Specialistul susţine că există totuşi o oarecare evoluţie pozitivă: „Se poate observa o scădere a numărului de cazuri, de la foarte foarte rău, până la rău spre aşa şi aşa.”
Acesta crede că problema principală a fost că întreaga pandemie a fost lăsată în cârca medicilor veterinari.
„Este greşit, foarte greşit. Dovada este şi estimările neoficiale conform cărora s-au înregistrat pagube materiale de peste un miliard de euro. Repet, nu este o cifră cuantificată matematic oficial”.
El face o comparaţie cu pandemia de COVID-19: „Cum era dacă erau lăsate doar autorităţile medicale să facă faţă pandemiei? E nevoie şi la pesta porcină de un efort din partea mai multor autorităţi. Noi ca medici veterinari de exemplu nu avem voie să intrăm în gospodăriile oamenilor fără acceptul acestora. S-a demarat un proiect de ordonanţă de urgenţă care prevede că pesta va fi gestionată de un comitet format ANSVSA, Ministerul Mediului, Ministerul Agriculturii şi MAI. Astfel unele dintre responsabilităţi urmează a fi transferate şi sunt sigur că gestionarea pestei porcine va fi mult mai eficientă. O altă problemă este reticenţa oamenilor de a respecta regulile”, spune medicul veterinar.
Astfel, pe de o parte despăgubirile date crescătorilor sunt considerate mici de aceştia, comparativ cu investiţia făcută, astfel că unii nu anunţă autorităţile şi preferă să taie porcul şi să-l valorifice. În plus, sunt oferite despăgubiri doar pentru animalele luate în evidenţă şi crotaliate de medicul veterinar.
Este foarte important să respectăm câteva reguli simple în ceea ce priveşte economia acestei boli: să ne schimbăm hainele şi încălţările când intrăm în adăpostul porcilor; să nu permitem contactul porcilor cu alţi porci străini sau cu mistreţi; să evităm hrănirea porcilor cu lături, din moment ce virusul PPA rezistă în carnea congelată, afumată şi sărată; să nu încurajăm transportul ilegal de animale şi, nu în ultimul rând, este foarte important să anunţăm medicul veterinar despre orice suspiciune de boală a animalelor.”Alexandru Supeanu, responsabil al proiectului din partea ANSVSA şi punct de contact (Focal point) EFSA în România
Pesta porcină africană, transmisă prin insecte?
Pesta porcină africană este originară din Africa şi afectează în primul rând facocerii, o specie de porc mistreţ. „La facoceri, virusul trăieşte în echilibru cu gazda, însă când ajunge într-o gazdă nenaturală precum porcii face ravagii. Boala se manifestă prin hemoragii care duc la deces, similar, să zic cu ebola la om” explică coordonatorul proiectului, profesorul Andrei Mihalca, de la Departamentul Parazitologie şi Boli Parazitare al Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV) Cluj.
„În Africa şi în sudul Europei, pesta porcină este transmisă de un tip de căpuşe pe care noi nu le avem în România. Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară a observat că cele mai multe cazuri de pestă apar vara, la porci domestici. De ce? S-a avansat ipoteza conform căreia anumite insecte ar transmite virusul”, explică Mihalca.
Cercetătorii de la USAMV au testat această ipoteză şi au găsit ADN-ul virusului în anumite insecte care trăiesc în preajma fermelor de porci. „Asta nu înseamnă că virusul era viu şi infecţios sau că insectele pot să transmită mai departe. Există o posibilitate destul de mare să se poată transmite astfel virusul, dar pentru a demonstra asta ştiinţific e nevoie de studii experimentale. Ceea ce am făcut noi a fost un prim pas, am deschis drumul altor cercetări, am deschis un fel de cutie a Pandorei”, detaliază clujeanul.
Dilema pestei porcine: cum pătrunde virusul în „citadelele de bio-securitate”
Timp de 11 luni, în perioada martie 2020-ianuarie 2021, echipa de cercetători s-a deplasat în 30 de ferme din toate colţurile României unde s-au descoperit focare de pestă. În cele 30 de deplasări, doctoranda Oana Maria Balmoş a recoltat mii şi mii de insecte care trăiau în zona fermelor. Au urmat apoi sute de ore de muncă în laborator pentru identificarea acestora, iar apoi, în cadrul Laboratorului Naţional de Referinţă, au fost testate pentru identificarea ADN-ului viral.
„S-a descoperit ADN de virus la culicoizi (culicoidez), insecte asemănătoare ţânţarilor, dar mai mici, care se hrănesc cu sânge şi transmit şi boala limbii albastre, dar şi la aşa-numitele muşte de grajd – Stomoxys”, precizează Mihalca.
Cercetarea clujenilor ar putea fi primul pas spre rezolvarea uneia dintre marile dileme privind transmiterea pestei. „În general, în fermele de porci există condiţii de biosecuritate draconice, sunt adevărat citadele de biosecuritate. Nu pătrunde nimic din exterior. Oamenii care intră trebuie să facă duş înainte, sunt filtre peste filtre, se schimbă hainele, se face dezinfecţie, nu ai voie să duci mâncare de acasă. Noi nu putem merge cu studenţii să le arătăm fermele de porci, atât este de stric. Şi atunci se pune întrebarea, cum ajunge totuşi peste în astfel de locuri. Un posibil răspuns ar fi, prin aceste insecte”, concluzionează Mihalca.
El mai susţine că în gospodăriile unde se ţin porci, principalul mod de transmitere sunt oamenii, care duc pe haine virusul.
Vă mai recomandăm
Read More
Reflectorul de Sud