🙏😇 O nouă viață, începută în mâinile paramedicilor SMURD!
👨🚒 A fost o zi de neuitat, atât pentru echipajul nostru, cât și pentru colegii de la SAJ, iar împreună am arătat, încă o dată, că suntem o echipă cu același obiectiv: siguranța celor care au nevoie de ajutor.
#SMURD #SAJ #ISU_GIURGIU #Ambulanța #Garda_de_Intervenție_Roata_de_Jos
Ministerul Afacerilor Interne, Romania
– Vă deplasați de urgență la Mârșa! Se pare că o femeie a născut acasă și nu este asistată. Sunteți cei mai aproape și e vorba de timp! Este foarte important să… ajungeți cât mai repede!
Așa a sunat apelul de la dispecerat către echipajul SMURD din Comuna Roata de Jos din jud. Giurgiu.
Imediat Andrei, Marius și Gabriel au plecat spre locul indicat.
Emoțiile erau foarte mari și cumva firești.
Împreună au foarte multe intervenții la activ de la incendii până la accidente rutiere sau cazuri medicale, dar cu așa situație nu se mai întâlniseră.
Pe drum, asistentul coordonator i-a apelat prin stație.
– Știți ce aveți de făcut?
– Teoretic da… acum aplicăm și practic.
– Rămânem în legătură. Orice problemă se ivește, vă rog să-mi spuneți.
– Sigur! Aproape am ajuns. Rămânem în contact!
Primul a intrat Andrei. Mama și copilul nou-născut erau în pat. Femeia părea emoționată și îngrijorată.
– Ajutați-mă!
– Imediat tăiem cordonul ombilical. Stați liniștită, suntem aici cu dumneavoastră!
Deși erau la prima intervenție de acest gen, cei trei salvatori au acționat ca o adevărată echipă.
Au verificat starea mamei, s-au asigurat că cel mic respiră bine și, în numai câteva minute, mama își ținea copilul în brațe, era liniștită și se bucura de primele momente împreună cu acesta.
– Acum trebuie să mergem la spital, o să vă ducem la București, la Universitar!
– Merg unde ziceți voi, am încredere!
– Dar de ce nu ați mers mai devreme? De ce ați riscat să nașteți neasistată?
– Credeam că mai am ceva timp până nasc. Aveam dureri, dar nu am crezut că a venit momentul.
Abia după ce s-au asigurat că mama și nou-născutul sunt pe mâinile medicilor de la Spitalul Universitar, cei trei pompieri au răsuflat ușurați.
– Mie îmi cam tremură picioarele de emoție, le-a zis Andrei celor doi colegi!
– Și mie, a recunoscut Marius!
– Aceeași senzație o am și eu, a completat Gabriel, atât de mic și de fragil părea… și era cu totul în mâinile noastre. Cred că am făcut treabă bună! Felicitări nouă!
FELICITĂRI VOUĂ, spunem și noi! Chiar le meritați!