Hotărârea de condamnare la moarte a lui Ceaușescu nu putea fi pusă în executare decât dacă expira termenul de 10 zile de declarare a apelului, adică după  04 01 1990. 

Executarea abuzivă a soților Ceaușescu, fără o hotărâre judecătorească executorie,  a fost actul care a marcat compromiterea justiției postrevoluționare.

Este neadevărată și penibilă afirmația procurorului Dan Voinea că hotărârea a devenit executorie după ce „avocații” lui Ceaușescu au refuzat să declare apel.

Dacă Voinea a putut să-l acuze pe Ceaușescu, cine putea să-l împiedice să prevină crima din 25 decembrie 1989?

Dispozițiile Codului de Procedură Penală din anul 1968 în baza cărora a fost judecat și trebuia executat Ceaușescu. 

Art. 416. 

Hotărârile primei instanţe rămân definitive:

1. la data pronunţării, când hotărârea nu este supusă apelului şi nici recursului;

2. la data expirării termenului de apel:

a) când nu s-a declarat apel în termen;

b) când apelul declarat a fost retras înăuntrul termenului;

3. la data retragerii apelului, dacă aceasta s-a produs după expirarea termenului de apel;

4. la data expirării termenului de recurs în cazul hotărârilor nesupuse apelului sau dacă apelul a fost respins:

a) când nu s-a declarat recurs în termen;

b) când recursul declarat a fost retras înăuntrul termenului;

5. la data retragerii recursului declarat împotriva hotărârilor menţionate la pct. 4, dacă aceasta s-a produs după expirarea termenului de recurs;

6. la data pronunţării hotărârii prin care s-a respins recursul declarat împotriva hotărârilor menţionate la pct. 4.

Citeste pe larg

După precedentul deja creat cu art. 71 indice 1 din Legea nr. 223/2015, potrivit căruia nu beneficiază de pensie de serviciu cei care au fost condamnați definitiv pentru infracțiuni contra umanității, USR propune extinderea deposedării de pensie militară și a securiștilor care au Decizii ale Curții de Apel București de constatare, la cererea CNSAS,  că au desfășurat activități în sensul OUG nr. 24/2008 de deconspirare a vechii securități.
Proiectul lui Drulă, Pl-x nr. 792/2022nu spune, dar  foștii lucrători ai securității care au decizii CNSAS, confirmate de Curtea de Apel București, ar urma, potrivit actualului art. 71 indice 1, să devină pensionari în sistemul public de pensii, vechimea în serviciu recunoscută pentru stabilirea pensiei militare  constituind stagiu de cotizare în sistemul public de pensii.  
S-ar putea ca multor securiști să le convină bascularea useristă în sistemul public de pensii… după ce sistemul militar i-a blocat, ca vechi pensionari militari, la pensii actualizate doar până în anul 2017.
Olguța Vasilescu spunea pe 19 12 2022, în emisiunea lui Ciutacu, la  RTv, că, după intrarea în vigoare a Legii nr. 127/2019, sistemul public de pensii va deveni atât de atractiv pentru cei care au avut venituri mari încât nici nu mai este nevoie de pensii speciale.
Cei care au suma punctajelor anuale mai mare de 100 puncte vor beneficia în sistemul public de pensii de majorarea actualelor pensii militare.

 

Citeste pe larg

 Avizul pozitiv dat de CSM proiectului de lege vizând calcularea/recalcularea pensiilor magistraților, dar mai ales considerentele de ordin juridic și constituțional care au însoțit avizul fac proba că s-a modificat ceva în statutul moral al magistraților. 

Magistrații, în special judecătorii, au acceptat recalcularea pensiilor în plată tocmai pentru a nu se crea mai multe categorii de pensionari magistrați și pentru a stăvili cererile de pensionare. Cei care s-au pensionat cred că regretă.

Unii dintre vorbitori au promis că potrivit acestor considerente vor judeca în viitor eventualele litigii deduse spre soluționare instanțelor.

Găsiți mai jos motivări corecte care îi vor enerva pe câțiva dintre cititori, care se dau mai specialiști decât magistrații în calificarea pensiilor de serviciu, a retroactivității, a drepturilor câștigate etc.

Ciucanii din sitemul de apărare nu sunt de acord cu recalcularea pensiilor militare. Rămâne de văzut cât timp se mai pot opune. 

Citeste pe larg

 

Comunicatul informează  că „magistrații  pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul, însă cuantumul pensiei nete nu poate fi mai mare decât 100% din media veniturilor nete aferente bazei de calcul.”

„În ceea ce privește pensiile militare de stat, la stabilirea acestora, baza de calcul folosită este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 12 luni consecutive, la alegere, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, fără a include sporuri, diurne sau alte drepturi de acest fel.”

Câte dezinformări prin omisiune cuprinde fraza din comunicat despre pensiile militare?

De ieri până azi a fost corectată greșeala de redactare cu „ultimele 12 luni consecutive din ultimii cinci ani”
Textul proiectului publicat în transparență poate fi citit AICI

UPDATE 26 12 2022
In forma actuală, fără recalcularea pensiilor militare în plată,  proiectul încurajează ieșirea anticipată la pensie… înainte de intrarea în vigoare a noii legi, deși proiectul nu modifică condițiile de vârstă și vechime pentru acordarea dreptului de pensie; umblă numai la cuantumul pensiei militare.

Citeste pe larg

Lumea Justiției a publicat un nou draft al proiectului Legii pensiilor speciale AICI, dar partea care privește legea pensiilor militare nu îndreaptă,  la modificările rămase,  nici greșelile de redactare din primul draft.

Draftul anterior îl aveți pe prima pagină a blogului în partea dreaptă sus.

In esență, proiectul reglementează pentru pensiile militare viitoare calcularea cuantumului  dintr-o nouă bază de calcul, lărgită la 12 luni alese din ultimii 5 ani. 

Noul draft elimină abrogările anterioare care vizau stabilirea procentului de pensie, ceea ce duce la concluzia că respectivele articole 29 și 30 vor rămâne în vigoare. Rămân, de asemenea, în vigoare articolele 59 și 60, așa cum au fost modificate prin OUG 59/2017 și 114/2018.

Lucrul cel mai important și mai grav este că proiectul lasă la discreția instituțiilor militare să reglementeze inevitabilele recalculări/actualizări viitoare prin acte normative de grad inferior de aplicare a noii legi.Vedeți cum este redactat articolul X. 

Puteți să comparați și cu câte detalii este redactată partea care privește pensiile magistraților. Sunt stabilite termenele de recalculare a pensiilor în plată și momentul de la care se plătește noul cuantum recalculat.

Nu-i nimic, Normele Metodologice sunt mai ușor de atacat în contencios administrativ. Cam așa a pățit și Guvernul Boc cu HG 735/2010 de aplicare a L 119/2010.

Pe măsură ce ne apropiem de termenul scadent al Jalonului 215 al PNRR, se conturează tot mai mult intenția sistemului militar de a păstra actualele inechități generate tot de el în aplicarea legii pensiilor militare.

In loc de două categorii de pensionari militari, vom avea, după aplicarea așa zisei reforme, trei categorii de pensionari, categorii diferențiate de modul de stabilire a cuantumului pensiei militare.

Prima categorie este cea a vechilor pensionari, cu pensii stabilite/recalculate/actualizate până la 15 septembrie 2017, pensii al căror cuantum poate  să ajungă la 102% dintr-o bază de calcul înghețată la nivelul anului 2017, bază stabilită  din media soldelor brute a 6 luni consecutive alese din ultimii 5 ani de activitate, solde actualizate la nivelul anului 2017.

A doua categorie este cea a pensionarilor care au ieșit la pensie după 15 09 2017, potrivit modificărilor aduse articolului 60 din lege prin OUG nr. 59/2017, cu un cuantum net care nu poate fi mai mare de 58,5% din media a 6 solde brute alese din ultimii cinci ani de activitate, solde actualizate la momentul deschiderii dreptului. de pensie.

A treia categorie va fi cea căreia îi vor fi  stabilite  drepturile de pensie după intrarea în vigoare a legii Jalonului 215, cu pensii nete care nu vor putea fi mai mari de 58,5% din media a 12 solde lunare  brute alese din ultimii 5 ani de activitate, solde actualizate la momentul deschiderii dreptului de pensie.

Cu cât ne depărtăm de anul 2017, baza de calcul crește în  măsura creșterii valorii soldelor de grad și funcție potrivit Legii 153/2017.

Citeste pe larg

Unde altundeva dacă nu la RTV ?

Zice că în luna ianuarie vor fi câteva zile de întârziere în plata pensiilor.

Despre proiectul legii pensiilor speciale zice că se află la Banca Mondială până mîine dimineață… pentru ultimele modelări înainte de a fi prezentat CE.

Citeste pe larg

 Dincolo de fastul ceremonial de la Cotroceni cu care Iohannis și-a primit oaspeții din Azerbaidjan, Georgia și Ungaria, de importanța acordului pentru securitatea energetică a Europei.. ca alternativă la dependența de Rusia, este interesant de urmărit limbajul trupului oficialilor participanți, în special al premierului Viktor Orban.

Citeste pe larg

 NOTA

-Proiectul de lege pentru aprobarea OUG nr. 130/2021, Pl x nr.52/2002 este încă în dezbatere la Camera Deputaților, camera decizională,

-Pentru cei care se entuziasmează, decizia CCR este valabilă numai în viitor. 

-Fiind contestat in contencios administrativ art. XXIV din OUG,  Curtea de Apel București urmează să decidă acordarea petentului drepturile afectate încă de la intrarea în vigoare a ordonanței.

-De la data publicării Deciziei CCR în Monitorul Oficial, aplicarea textelor de lege declarate neconstituționale se suspendă.

-Parlamentul poate să decidă prin lege aceleași măsuri fiscale, dar ele vor fi aplicate numai  după intrarea în vigoare a legii.

-Cei care doresc să invoce această decizie într-o actiune de contencios administrativ o pot face în termen de un an de la publicarea deciziei în MO, potrivit art. 9 alin.(4).

-potrivit paginii CCR cu Sedinta din 15 12 2022, excepțiile sunt ridicate de câteva zeci de doamne din Alba Iulia, Timișoara, Tg. Mureș și București, rar apar și niște domni. Par a fi judecători, procurori și avocați. 

Să le felicităm pe doamnele care au contestat OUG 130/2021 în contenncios administrativ și au reușit să convingă CCR că stabilirea CASS pe pensii prin ordonanță de urgență este neconstituțională.

CCR

Comunicat de presă,15 decembrie 2022


2. Cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că sunt neconstituționale dispozițiile art.XXIV 

-pct.11 [cu referire la art.153 alin.(1) lit.f ind.2)], 

-pct.12 [cu referire la art.154 alin.(1) lit.h) sintagma „de până la suma de 4.000 lei lunar inclusiv”], 

-pct.13 [cu referire la art.155 alin.(1) pct.a ind.1)], 

-pct.14 [cu referire la sintagma „venituri din pensii” din cuprinsul titlului secţiunii a 3-a capitolul III al titlului V „Contribuții sociale obligatorii”], 

-pct.16 [cu referire la art.157 ind.3], 

-pct.17 [cu referire la sintagma „precum și al veniturilor din pensii” din cuprinsul titlului secțiunii a 4-a capitolul III al titlului V „Contribuții sociale obligatorii”], 

-pct.18 [cu referire la art.168 alin.(1) în privința trimiterii la art.153 alin.(1) lit.f ind.2), alin.(5) în privința trimiterii la art.157 ind.3 și alin.(7) ind.1] și

 -pct.19 [cu referire la alin.(1) lit.a) în privința trimiterii la art.153 alin.(1) lit.f ind.2)] și art.XXV alin.(1) lit.c) [cu referire la pct.12, 13, 16, 18 în privința alineatelor (1) și (5) ale art.168 și pct.19] din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

În esență, Curtea a reținut că Ordonanța de urgență a Guvernului nr.130/2021  a diminuat cuantumul pensiei prin instituirea unei contribuții la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate. Or, prin  ordonanță de urgență nu se poate diminua cuantumul pensiei, nici prin instituirea de impozite, nici prin instituirea de alte contribuții, pentru că o asemenea măsură conduce la o afectare a dreptului la pensie prevăzut de art.47 alin.(2) din Constituție, fiind, astfel, contrară art.115 alin.(6) din Constituție, care interzice afectarea drepturilor și libertăților fundamentale prin ordonanțe de urgență.

De reținut preambulul încheierii prin care Curtea de Apel București a sesizat CCR cu excepția de neconstituționalitate, la cererea unui contestator al dispozițiilor din OUG nr. 130/2021 care a chemat Guvernul în contencios administrativ.

Curtea de apel Bucuresti

Incheiere….

Deliberând asupra prezentei cauze, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București sub numărul …/2/2022, reclamantul …, a solicitat în contradictoriu cu pârâtul GUVERNUL ROMÂNIEI anularea art. XXIV pct. 13 din OUG 130/2021 cu privire la introducerea literei al) in cuprinsul art. 155 alin. (l) din Legea 227/2015 privind Codul Fiscal cu privire plata contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru contribuabilii ce obțin venituri din pensii ”pentru partea care depășește suma lunara de 4.000 lei”.

Zilele trecute am prezentat excepții similare ridicate de  @userul Mircea cu privire la anularea actualizării pensiilor militare prin OUG nr. 59/2017. Vezi https://www.huhurez.com/2022/12/material-care-poate-fi-folosit-de.html

Citeste pe larg