Ciolacu la Ciutacu, despre revolta sefilor bugetari peste posturi vacante
La concurenta cu meciurile televizate din Conference Leaque, incomodul Victor Ciutacu se lauda ca a facut record de audienta prin prezenta directa in studio-ul RTV a premierului Marcel Ciolacu, tocmai cand birocratii din finante il alergau prin sediu pe ministrul Bolos, speriati de frica unei viitoare Ordonante de reforma a sistemului bugetar.
Odata cu desfiintarea a 200 000 posturi vacante, dispar o multime de functii de conducere din sistemul bugetar.
Stadionul Steaua va trece in sistem real de administrare.
O varianta de lucru pentru punerea in acord a Pl x 244/2023 cu Decizia nr. 467/2023 a CCR
Tabelul cu amendamentele de punere in acord a Plx 244/2023 cu Decizia nr. 467/2023 a CCR nu este asumat oficial dar, din informatiile site-ului Lumea Justitiei, cel care publica documentul, se stie ca este lucrat in Comisia de munca a Camerei Dputatilor.
S-ar merge pe varianta eliminarii impozitarii suplimentare a pensiilor de serviciu. Sa vedem ce zice Guvernul Ciolacu!
UPDATE
Adrian Solomon, presedintele Comisiei de munca. a CD a. dat urmatorul COMUNICAT:
In ultimele zile au aparut in spatiul public si in mass-media diverse tabele cu amendamente la proiectul de Lege pentru modificarea si completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu si a Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal – PLx 244/2023, cu precizarea ca acestea ori au fost elaborate la nivelul Comisiei pentru munca si protectie sociala (mentionându-se si numele unor angajati), ori chiar au fost insusite de aceasta comisie, urmând a fi aprobate la reluarea dezbaterilor proiectului mai sus mentionat, ca urmare a deciziei Curtii Constitutionale.
Pe aceasta cale facem precizarea ca la nivelul Comisiei pentru munca si protectie sociala a Camerei Deputatilor nu s-au elaborat asemenea amendamente/tabele de lucru si nici nu au avut loc discutii asupra formei pe care ar trebui sa o aiba textul legii ca urmare a declararii unor texte ca fiind neconstitutionale.
De asemenea, ne delimitam de orice text aparut in spatiul public si in mass-media care contine modificari/propuneri cu referire la pensiile de serviciu si care nu a fost elaborat la nivelul comisiei noastre si nu a fost adus la cunostinta membrilor comisiei”.
.png)
Motivarea Deciziei CCR nr. 467 /2023 priveste si neconstitutionalitatea impozitariii suplimentare a unor pensii de serviciu.
Impozitarea diferentiata a componentei necontributive a pensiilor de serviciu poate fi constitutionala daca se aplica tuturor pensiilor de serviciu si militare, a stabilit CCR prin Decizia nr. 467/2023. Componenta necontributiva poate fi stabilita direct sau indirect, ca rezultat al aplicarii unei sarcini fiscale, a mai concluzionat CCR la paragraful 160.
Toate pensiile de serviciu platite prin Casa Nationala de Pensii-cca 10 000-, au calculata componenta contributiva a pensiei de serviciu, componenta care se plateste de la Fondul de Pensii dupa ce pensionarul ajunge la varsta standard de pensionare in sistemul public de pensii, componenta care nu se impoziteaza suplimentar.
Pensiile de serviciu reglementate de Legea nr. 223/2015, platite prin Casele de Pensii. Sectoriale MApN,MAI si SRI, sunt calculate numai in componenta necontributiva, astfel ca acestea ar fi impozitate suplimentar pentru cuantumul care depaseste salariul mediu net si in situatia in care cuantumul contributiv al pensiei militarului este mai mare decat salariul mediu net pe economie.
Daca nu se impoziteza suplimentar pensiile din sistemul public de pensii, este constitutional sa nu se impoziteze suplimentar nici componenta contributiva a tuturor pensiilor de serviciu. Or, in cazul pensiilor militare care pot avea o componenta contributiva mai mare decat netul salariului mediu pe economie, articolul XV declarat neconstitutional impunea o impozitare suplimentara pe o buna parte din componenta contributiva. Nu exista scuza ca pensiile militare nu sunt calculate si in componenta contributiva!
Din cauza ca pensiile militare nu sunt impozitate cu 15% din partea care depăseste componenta contributiva, la fel cum sunt impozitate toate celelalte pensii de serviciu, CCR motiveaza prin paragrafele 158-169 din Decizia nr. 467/2023 de ce este neconstitutuonal art. XV din legea care modifica articolele din Codul Fiscal referitoare la impozitarea pensiilor.
La reexaminarea legii in Parlament, neconstitutionalitatea articolului XV poate fi acoperita prin punerea lui in concordanta cu considerentele din decizia CCR.
04 august 1919, Armata Romana defila in Budapesta(video)
Era inlaturat regimul sovietic al lui Bella Kun.
Calcularea componentei contributive a pensiilor militare echivaleaza cu o recalculare constitutionala
 |
Urmeaza sa fie publicata in MO motivarea deciziei prin care CCR a admis partial, in procedura premergatoare promulgarii, neconstitutionalitatea Proiectului PLx-244/2023, adoptat de Parlament privind modificarea legilor care reglamenteaza pensiile de serviciu, in special dispozițiile care au modificat legea privind statutul magistratilor, legea privind statutul personalului auxiliar din instante si cele privind modificarea impozitarii pensiilor de serviciu.
CCR a salvat cuantumul pensiilor in plata pentru magistrati si grefieri, dar nu a putut face nimic pentru cei care se vor pensiona dupa intrarea in vigoare a noii legi. Pensiile viitorilor pensionari din randul magistratilor si grefierilor vor fi plafonate la netul bazei de calcul, disparand posibilitatea, pentru ei si pentru toti pensionarii speciali, ca timp de cinci ani sa beneficieze de modul actual de calcul al pensiiilor. Au fost declarate definitiv neconstitutionale alin. (5) si(6) din art. XIII.
Art. XIII din lege, in forma care a trecut de CCR, lipseste de continut, numai pentru viitor, previzibila decizie CCR de declarare ca neconstitutionala a OUG nr. 59/2017.
In privinta impozitarii suplimentare a componentei necontributive a pensiilor de serviciu, CCR lasa posibilitatea Parlamentului de a pune in acord Art. XV cu decizia CCR, adica sa stabildeasca cu claritate baza de calcul a impozitarii, astfel incat aceasta să se aplice uniform la toate pensiile de serviciu. In reglementarea care a fost adoptata de Parlament sunt excluse de la regula impozitării suplimentare a cel mult a componentei care depaseste partea contributiva a pensii de serviciu pensiile care nu au determinata componenta contributiva. Este evident ca in aceasta situatie se afla numai pensiile militare. Legea nr. 223/2015, spre deosebire de toate celelalte legi care reglementeaza pensii de serviciu, nu reglementeaza si calculul contributiv al pensiei militare la momentul cand pensionarul militar ajunge la varsta standard de pensionare in sistemul public.
Guvernul are varianta sa propuna Parlamentului, la momentul reexaminarii legii, eliminarea in intregime a Art. 15, adica sa renunte la impozitarea suplimentara a pensiilor de serviciu. In actuala foame de venituri bugetare, este putin probabil sa se renunte la impozitarea suplimentara.
Ca sa mentina impozitarea suplimentara pentru toate pensiile de serviciu, in conditiile admise de CCR, Guvernul are posibilitatea sa propuna un amendament de completare a Legii nr. 223/2015, in care sa prevada ca la momentul atingerii varstei standard de pensionare din sistemul public, pensiile militare se calculeaza si in varianta contributiva din sistemul public de pensii, in plata ramanand cuantumul mai mare dintre cel contributiv si cel procentual din baza de calcul.
In acest fel toate pensiile de serviciu vor avea o baza de impozitare suplimentara stabilita uniform din cuantumul care depaseste salariul mediu net pe economie, pana la varsta standard de pensionare in sistemul public, si componenta necontributiva dupa varsta standard din sistemul public.
Aceasta reglementare ii va stimula pe cei care au acumulat suficiente stagii anuale, astfel incat pensia calculata in sistem contributiv sa fie mai mare decat pensia calculata procentual din baza de calcul.
Ar fi si o masura reparatorie pentru vechii pensionari, trecuti deja de varsta standard de pensionare din sistemul public, de a-si mari pensiile plafonate după eliminarea actualizarii pensiilor prin OUG nr. 59/2017. Pe langa majorarea cuantumului pensiei la nivelul calculului contributiv, vor beneficia si de reducerea bazei de impozitare suplimentară.
Leul s-a apreciat la redeschiderea pieței
Supraimpozitarea pensiilor de serviciu, conditionata de CCR de stabilirea componentei contributive si pentru pensiile militare
In dezbaterile CCR cu privire la constitutionalitatea Pl x 244/2023 de modificare a legilor care reglementeaza pensiile de serviciu si a Codului Fiscal, Raportul prezentat de Marian Enache a suscitat opozitie serioasa cu privire la admiterea/respingerea excepțiilor extrinseci. Pana la urma, excepțiile extrinseci au fost respinse, dar cu majoritate de voturi.
In privinta supraimpozitării, fata de raportul preliminar, in care s-a admis exceptia privind neclaritatea definirii bazei de impozitare, solutia finala da posibilitate Parlamentului sa clarifice, la reexaminarea legii, exact ce anume vrea sa supraimpoziteze. Mai mult, CCR precizeaza ca ar fi constitutionala impozitarea diferentiata a componentei necontributive a pensiilor de serviciu cu conditia ca masura sa fie aplicata tuturor pensiilor de serviciu, fara distinctie.
Stim ca toate pensiile de serviciu au calculata componenta contributiva, mai putin cele militare.
Art. XV, privind supraimpozitarea, din legea supusa controlului de constitutionalitate se aplica tuturor acestor pensii, nu numai pensiilor magistratilor, cum gresit subliniaza unele publicatii media. Doar pensiile militare nu au calculata componenta contributiva, astfel ca, potivit noii legi, ele nu sunt supraimpozitate prin raportare la componenta contributiva ci la valoarea castigului salarial net pe economie. Asa cum s-a discutat intens pe acest blog, masura era si discriminatorie, pentru ca ii afecta doar pe militarii pensionati inainte de 15 09 2017.
La reexaminare, Parlamentul are doua variante de a inlatura neconstitutionalitatea Art. XV
1. Renunta la supraimpozitare, prin eliminarea Art. XV din lege.
2. Reformuleaza articolul XV astfel încat sa defineasca clar baza de supraimpozitare, dar sa nu mai omita pensiile militare din pensiile de serviciu care sunt supraimpozitate cu 15% peste componenta contributiva.
Iesirea din dilema nu poate fi rezolvata decat prin introducerea unei noi dispozitii in Legea nr. 223/2015 care sa prevada calcul cuantumului pensiei militare si in varianta contributiva.
CCR sterge podelele cu puterea legislativa – Parlamentul României, pentru a apara privilegiile magistratilor
Inca nu au fost publicate documente, dar este citata o declaratie a lui Marian Enache din care rezulta ca „Judecătorii CCR au decis că legea este constituțională în ansamblul ei, dar are și articole care încalcă Constituția. În aceste condiții, legea se va întoarce la Parlament pentru a fi pusă în acord cu decizia CCR.”
”Legea se va întoarce în Parlament pentru a fi adusă în acord cu decizia Curții Constituționale (…) Raționamentele și toate explicațiile acestei decizii vor fi cuprinse în motivarea care va fi publicată în Monitorul Oficial”, a spus președintele CCR, Marian Enache.
Intre timp a aparut si Comunicatul CCR
In Comunicatul CCR avem o referire mascata la pensiile militare:
„Curtea a mai observat că partea necontributivă a pensiei de serviciu poate
face obiectul unei impozitări distincte față de partea sa contributivă condiționat
de aplicarea acesteia tuturor categoriilor de beneficiari ai pensiilor de serviciu,
fără distincție.”
Altfel spus, legea face neconstitutional dinsticție intre pensiile militare si celelalte pensii de serviciu in privinta supraimpozitarii.
De asemenea, se constata ca si pensiile in plata ale magistratilor care se vor pensiona dupa intrarea in vigoare a noii legi vor fi plafonate la netul bazei de calcul, adica la 58,5% din media bruta a bazei de calcul.
Asa va arata Decizia CCR din 2 august a.c. privind constitutionalitatea legii de modificarea a legilor care reglementeaza pensiile speciale.
Echipa redactionala multumeste cititorului A.C. pentru increderea de a pune la dispozitia blogului, „avant la lettre”, acest material asteptat de multi cititori.
Pentru cei care doresc sa aiba contributii asemanatoare, reamintim ca adresa blogului este aceeasi:
huhurez2013@gmail.com
Sunt respinse obiectiile extrinseci de neconstitutionalitate și cad ca neconstututionale articolele I-IV si XV, in intregime, iar din art. XIII numai alin.(5) si (6).
Sunt neconstitutionale si anexele 1-3.
Cum era de asteptat, castigatori sunt doar magistratii care raman cu pensiile calculate/actualizate potrivit statutului lor din anul 2022.
Supraimpozitarea a cazut pentru toate pensiile speciale din cauza neclaritatii definirii bazei de calcul. In privinta supraimpozitarii, in Parlament poate fi corelat textul legii cu Decizia CCR.
Documentul de mai jos este creatia judecatorului-raportor, insusi presedintele CCR. Contine cateva interpretari personale ale dispozitiilor constitutionale pe care nici ceilalti membri ai CCR nu și le vor insusi. Nu este de mirare ca acest Raport nu a fost adoptat ca decizie pe data de 26 iulie 2023.
In anul 2010, CCR a transat definitiv, analizand exceptiile formulate la L 119/2010, ca recalcularea pensiilor speciale nu este retroactiva, daca noul cuantum nu afecteaza prestatiile anterioare recalcularii. Vezi Decizia CCR nr.871/2010. Vine domnul Enache in 2023 si intoarce la 180 de grade decizia din 2010. Dispozitiile Constitutiei sunt aceleasi, si pe vreme buna, si pe vreme de criza.
Legea adoptata de Parlament poate fi citita AICI
De Ziua Imnului National, sa ascultam imnurile oficiale ale Romaniei, incepand de la anul 1862
Bustul lui Anton Pann, in curtea Bisericii Sf. Stelian din Bucuresti, str. Logafatul UDRISTE, unde se afla si mormantul celui care a compus muzica imnului national.
Incepand din anul 1998, Ziua Imnului National este sarbatorita, anual, pe 29 iulie, data la care, in anul 1848, revolutionarii din Rm Valcea au cantat in Parcul Zavoi cantecul „Desteapta-te romane”, pe versurile poemului Un rasunet al lui Andrei Muresan de la Brasov, puse pe note de Anton Pann, stabilit nu demult la Rm-Valcea.
Poemul a fost publicat in “Foaie pentru minte, inimă şi literatură”, XI, 1848, nr. 25 din 21 iunie, p. 200, semnată A.M.-u, în volum: Un răsunet, pentru ca peste o luna sa fie cantat oficial in Parcul Zavoi din Rm Valcea, dirijorul corului fiind insusi AntonPann.
Unele surse sustin ca melodia ar fi fost intonata pentru prima data in Scheii Brasovolui, dar este greu de crezut ca Ocupatia Austriaca ar fi permis intonarea in public a unor asemenea versuri nationaliste care incitau la eliberarea nationala a romanilor.
Din mesajul de astazi al lui. Iohannis rezulta:
„Astăzi, 29 iulie, sărbătorim Ziua Imnului Național, un simbol puternic al identității și unității poporului român.
Anul acesta se împlinesc 175 de ani de la momentul când revoluționarii de la 1848 au intonat pentru prima dată cântecul lui Anton Pann, pe versurile lui Andrei Mureșan.„
Desi este atestat documentar la anul 1848, Desteaptă-te romane a devenit imn national abia după decembrie 1989.
„Prima înregistrare pe disc a cântecului s-a făcut de către solistul Alexandru Pascu în anul 1900 în Statele Unite Ale Americii.
În anul 1910, fanfara Batalionului 2 Pionieri din Bucureşti împreună cu fanfara Regimentului Ştefan cel Mare din Iaşi, a făcut la Bucureşti prima înregistrare instrumentală. Tot în acest an, corul „Ion Vidu”din Lugoj, a înregistrat pe disc, pentru prima dată, varianta corală.”
Datorită mesajului de patriotism şi de libertate pe care îl poartă în el, cantecul a devenit drag românilor, în special soldaţilor, insuflându-le curajul în timpul momentelor cruciale, în timpul Războiului de Independenţă, cât şi în cel al primului şi celui de-al doilea război mondial. Mai ales în timpul crizei după lovitura de stat din 23 august 1944, când România s-a detaşat de alianţa cu Germania hitleristă, alăturându-se Aliaţilor, acest imn a fost cântat în mod spontan de toţi şi emis pe toate staţiile radio.
Cantecul fost interzis in timpul ocupatiei sovietice, pana in anul 1965. In timpul lui Ceausescu melodia era cantata in programele patriotice, dupa anul 1980 circuland in public mai mult in varianta melodica, fara versuri. Versurile sunt destul de greu de retinut (oare numai asta este cauza?), astfel ca si in prezent publicul pe stadioane nu poate intona decat prima strofa.
Primul Imn National a fost adoptat in anul 1862, in timpul domnitorului Cuza, sub denumirea de „Marş triumfal şi primirea steagului şi a Măriei-Sale Prinţul Domnitor”, fara versuri. Melodia este nelipsita si. astazi de la ceremonialul de primire la festivitatile oficiale. O puteti audia in inregistrarea de mai sus.
Acest Imn a fost intonat pana in anul 1884, cand a fost inlocuit cu imnul regal, Traiasca Regele, pe versuri de Vasile Alecsandri. Acest imn a avut cea mai lunga existenta, pana in anul 1948, cand a fost inlocuit de imnul comunist Zdrobite catuse si apoi, din anul 1953, de imnul sovietizat „Te slavim, Romanie” , din 1975 de „E scris pe tricolor Unire” si din 1977 de „Trei culori”
Imnul
Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani!
Acum ori niciodată croieşte-ţi altă soarte,
La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani!
Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman.
Si că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume.
Triumfători în lupte, un nume de Traian!
PRIMĂRIA Giurgiu: Primarul Adrian Anghelescu mulțumește organizatorilor, organelor de ordine și cetățenilor pentru modul în care s-a desfășurat BÂLCIUL de Sfantă Mărie, anul acesta!
La scurt timp după încheierea celor 4 zile de Bâlci la Giurgiu, Primarul municipiului, Adrian Anghelescu a ținut să mulțumească atât organizatorilor, forțelor de ordine implicate în desfășurarea evenimentului prilejuit de sărbătoarea Sfintei Marii și nu în ultimul rând cetățenilor orașului ce au participat cu bucurie, demonstrând nu numai că știu să respecte eforturile municipalității, […]
Articolul PRIMĂRIA Giurgiu: Primarul Adrian Anghelescu mulțumește organizatorilor, organelor de ordine și cetățenilor pentru modul în care s-a desfășurat BÂLCIUL de Sfantă Mărie, anul acesta! apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.
Un Polițist vorbește despre colegi de-ai săi, angajați din „sursă externă”, ce nu sunt capabili să facă diferența dintre ”s-au” și…”sau”!
Răspunzând unor întrebări, pe forumul ”Reddit România”, un polițist a prezentat câteva situații scandaloase în legătură cu unii dintre colegii săi, politiști angajați din „sursă externă”, ce sunt descriși ca niște ”analfabeți funcțional”! „Sunt polițist de stradă – a precizat polițistul – adică acela care vine când ai o problemă și suni la 112 sau […]
Articolul Un Polițist vorbește despre colegi de-ai săi, angajați din „sursă externă”, ce nu sunt capabili să facă diferența dintre ”s-au” și…”sau”! apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.
O bătaie ca-n filme cu jandarmi pe plaja la Costinesti ( Video)
Sursa video : Sindicatul Europol “Haideți băăă c-avem bătaie” – acesta este începutul conflictului iscat pe fondul consumului excesiv de alcool și a teribilismului acestor tineri. Dacă la început s-au bătut între ei, după intervenția polițiștilor și jandarmilor, scandalagii și-au unit forțele și au devenit agresivi și violenți la adresa colegilor. Acum așteptăm “specialiștii Facebook” […]
Articolul O bătaie ca-n filme cu jandarmi pe plaja la Costinesti ( Video) apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.