De la tortul de casă la „mini-nunți” cu DJ și artificii. Cum au ajuns aniversările copiilor să fie un concurs de orgolii între părinți

       Copilăria cu DJ, fum și note de plată amețitoare. 

Pe vremuri, o zi de naștere reușită avea o rețetă simplă: o prăjitură făcută în casă, câțiva colegi de clasă, suc la sticlă, jocuri în fața blocului și râsete care nu aveau nevoie de filtre sau hashtag-uri pentru a fi autentice. Cadourile erau modeste, iar cea mai mare grijă a sărbătoritului era să nu se termine prea repede baloanele.

Astăzi, însă, pentru tot mai multe familii, aniversările copiilor par să fi intrat într-o competiție absurdă, în care miza nu mai este bucuria celui mic, ci impresia lăsată adulților. Cine închiriază localul mai scump? Cine aduce DJ-ul mai celebru? Cine comandă decorul mai spectaculos? Cine va strânge cele mai multe aprecieri pe rețelele sociale?

Fenomenul nu mai este rezervat marilor orașe. A prins rădăcini și în comunitățile mici, unde petrecerile tematice pentru copii ajung să semene izbitor cu nunțile de altădată: restaurante rezervate integral, corturi elegante ridicate în curți, candy-bar-uri sofisticate, animatori costumați, lumini spectaculoase și meniuri care îi fac pe invitați să se întrebe dacă nu cumva au greșit evenimentul.

Iar protagoniștii? Nu adolescenți aflați la majorat, ci copii de clasa a IV-a sau chiar mai mici.

Când o aniversare de clasa a IV-a ajunge să coste cât o vacanță.

În goana după „cea mai tare petrecere”, unii părinți ajung să cheltuiască mii de lei pentru câteva ore de spectacol. Nu de puține ori, zâmbetul sincer al copilului este înlocuit de anxietatea adulților, preocupați de o întrebare care pare să conducă tot mai multe decizii: „Ce vor spune ceilalți dacă nu facem și noi ceva grandios?”.

Și astfel, aniversarea copilului devine o demonstrație de statut social, o paradă a posibilităților financiare și, uneori, o revanșă târzie a unor frustrări din propria copilărie. Pentru că este greu de crezut că un copil de zece ani a visat dintotdeauna la un candy-bar cu șapte sortimente, fum greu la intrare și un DJ care să mixeze de parcă ar deschide un festival.

Mai grav este că, în anumite cazuri, aceste petreceri alunecă într-o zonă deloc potrivită vârstei participanților. Muzica asurzitoare continuă până târziu în noapte, alcoolul curge fără prea multe rețineri printre adulți, iar uneori tentațiile lumii „maturilor” ajung mult prea aproape de cei mici. Țigările apar firesc în buzunarele unor minori, iar comportamentele pe care aceștia le imită ridică serioase semne de întrebare.

Se spune că cei mici nu fac ceea ce li se spune, ci ceea ce văd. Își copiază părinții, rudele sau prietenii apropiați ai familiei. Iar dacă petrecerea înseamnă exces, vulgaritate și lipsa limitelor, atunci aceasta devine, fără să vrem, o lecție de viață predată înainte de vreme.

Până și coloana sonoră a copilăriei pare să se fi schimbat. Manelele comandate la cerere au luat locul jocurilor și cântecelor inocente, iar dansurile se transformă adesea în imitații stângace ale unor ritualuri rezervate, cândva, lumii adulților.

Poate că problema nu este faptul că părinții își doresc să le ofere copiilor momente frumoase. Din contră. Fiecare mamă și fiecare tată își dorește să vadă fericire în ochii propriului copil.

Problema apare atunci când uităm esențialul: copilăria nu are nevoie de artificii pentru a fi memorabilă.

Poate că nu ar strica să-i învățăm din nou pe cei mici și abc-ul petrecerilor. Să descopere eleganța unui vals, emoția unui tango, bucuria unei invitații făcute cu respect și naturalețe. Pare demodat într-o epocă a luminilor stroboscopice și a videoclipurilor de 15 secunde, însă timpul are ironiile lui.

Pentru că, mai devreme sau mai târziu, după ce se sting reflectoarele și se adună confetti de pe jos, aproape toți vom ajunge într-o zi să ne invităm partenerul sau partenera la dans. Iar atunci s-ar putea să constatăm că am investit mii de lei în petreceri grandioase, dar am uitat să-i învățăm pe copiii noștri cei câțiva pași simpli ai bunului-simț, ai măsurii și ai eleganței.

(Florian Tincu)

Articolul De la tortul de casă la „mini-nunți” cu DJ și artificii. Cum au ajuns aniversările copiilor să fie un concurs de orgolii între părinți apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.

       Copilăria cu DJ, fum și note de plată amețitoare.  Pe vremuri, o zi de naștere reușită avea o rețetă simplă: o prăjitură făcută în casă, câțiva colegi de clasă, suc la sticlă, jocuri în fața blocului și râsete care nu aveau nevoie de filtre sau hashtag-uri pentru a fi autentice. Cadourile erau […]

Articolul De la tortul de casă la „mini-nunți” cu DJ și artificii. Cum au ajuns aniversările copiilor să fie un concurs de orgolii între părinți apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.