Biblioteca Judeteana I.A. Bassarabescu
ALECU RUSSO
162 DE ANI DE LA MOARTEA SCRIITORULUI
(n. 17 martie 1819 – d. 5 februarie 1859)
…
Alecu Russo s-a născut în anul 1819, în Basarabia (Chişinău sau Prodăneştii Vechi).
A fost poet, prozator, eseist, memorialist și critic literar român (originar din Basarabia), ideolog al generației de la 1848. Este autorul volumului ,,Cântarea României’’, tipărit anonim. Fără a revendica vreodată explicit această operă, a furnizat unul dintre cele mai cunoscute litigii de paternitate literară din istoria literaturii române.
A participat la Revoluția de la 1848 din Moldova, după care a luat parte la Marea Adunare Națională românească de la Blaj, din 3/15 mai 1848 și la adunarea de la Lugoj, din 15/27 iunie 1848. A fost arestat la Dej și întemnițat la Cluj.
A militat pentru Unirea Principatelor Române.
Alecu Russo a început să scrie în limba franceză la vârsta de 20 de ani, dar a publicat numai în limba română între 1846 și 1856 și numai în reviste, având de gând să-și termine scrierile sale și să revină asupra lor, lucru pentru care nu a mai avut răgaz.
Activitatea cea mai importantă a desfășurat-o în anul 1855, la revista ,,România literară” a lui Vasile Alecsandri. Aici au apărut ,,Cugetările’’, ,,Amintirile’’ și poemul ,,Cântarea României’’.
Memorialist interesant în ,,Amintiri’’, Alecu Russo s-a făcut cunoscut mai mult ca polemist împotriva exagerărilor curentului latinist și ca autor al poemului patriotic revoluționar ,,Cântarea României’’. Trebuie amintit însă și rolul său de îndrumător în teatru, în critica literară, în folclor. El a atras atenția asupra importanței literaturii originale, de caracter specific național, recomandând scriitorilor să se inspire din trecutul de luptă al poporului nostru și din literatura de circulație.
Poemul ,,Cântarea României’’ a avut un larg ecou printre contemporani, mai întâi prin excelenta versiune a lui Nicolae Bălcescu. În 1858, Dimitrie Bolintineanu încearcă o traducere în versuri a poemului, atras de conținutul lui patriotic, fără a putea da un echivalent.
La 5 februarie, moare, la Iaşi, “de troahnă“ (tuberculoză), la puţin timp după ce i se înfăptuise unul din idealurile patriotice pentru care luptase, Unirea Principatelor.
SURSE :
Istoria literaturii române de la origini până în prezent-George Călinescu- Editura Minerva, Bucureşti, 1988, p. 192-193
https://www.ro.biography.name
https://ro.wikipedia.org
https://www.radioromaniacultural.ro
Material realizat de Coman Andreea, bibliotecar
+2