Germanii au votat duminică în alegerile legislative care marchează sfârşitul erei Merkel. Este un scrutin extrem de important nu doar pentru germani, ci şi pentru restul europenilor, în condiţiile în care Germania este prima economie şi cea mai importantă voce din Uniunea Europeană (UE). Există temeri că retragerea Angelei Merkel de pe scena politică ar fi putea fi urmată un eventual vid de putere în cadrul UE, care caută reînnoirea în timp ce s-ar putea trezi să lupte pentru supravieţuirea sa. Aşa cum se anticipa, niciun partid nu a obţinut majoritatea absolută în noul Bundestag. Ba mai mult, un exit-poll anunţă acelaşi procentaj în dreptul conservatorilor şi social-democraţilor.
Citeşte şi: Alegerile legislative din Germania: SPD revendică victoria şi formarea viitorului Guvern german
SPD ar putea câştiga după 19 ani
După o ascensiune neaşteptată, dar constantă, Partidul Social Democrat (SPD) ar fi la egalitate la voturi cu CDU-CSU. Ambele formaţiuni politice ar fi obţinut 25% din voturi, potrivit exit-poll-ului realizat de ARD, cel mai important post televiziune german, în condiţiile în care existau aşteptări ca SPD să obţină prima victorie după 19 ani şi cinci alegeri legislative. Conform ARD, alte patru formaţiuni politice au intrat în noul Bundestag, şi anume Partidul Ecologist, cu 15% voturi, partidul de extrema dreaptă Alternativa pentru Germania (AfD), cu 11% voturi, Partidul Liber Democrat (FDP), cu 11% voturi, stânga radicală Die Linke, cu 5% voturi. Pragul necesar pentru accederea în Bundestag este de 5%. ZDF, al doilea post de televiziune al Germaniei, indică o victorie la limită pentru SPD, cu 26%, faţă de 24% pentru CDU-CSU. Verzii ar fi obţinut 14,5 %, FDP 12 %, AfD 10 % şi Die Linke 5 %.
Noul Bundestag – 709 membri – se va reuni pe 26 octombrie. Prima sesiune este destinată de regulă alegerii preşedintelui acestui forul legislativ federal german şi a adjuncţilor acestuia.
Negocieri lungi şi dure vor fi necesare pentru formarea primului guvern post-Merkel, riscând să dureze câteva luni şi chiar să paralizeze Europa până în primul trimestru al anului 2022, notează AFP.
Numele viitorului cancelar german ar trebui să-i preocupe în mare măsură şi pe europeni, nu doar pe germani. Merkel a fost asociată mereu unui leadership stabil în vremuri instabile, conducând într-o perioadă marcată de trei mari crize de tipuri diferite: marea recesiune din 2007-2008, valul de migranţi din vara anului 2015 şi pandemia de COVID-19. Se aşteaptă ca noul cancelar al Germaniei să ofere continuitate în privinţa leadershipului. Însă numele său va depinde de coaliţia guvernamentală care urmează să se formeze la Berlin. Majoritatea analiştilor politici mizează pe o coaliţie alcătuită din trei partide.
Posibile coaliţii
SPD a pornit cu şansa a doua, dar a crescut în doar câteva luni pe fondul înmulţirii gafelor succesorului desemnat de conservatori pentru Merkel, Armin Laschet, 60 de ani, şi datorită popularităţii tot mai mari a candidatului lor, Olaf Scholz, 63 de ani, ministru de Finanţe şi vicecancelar în actualul guvern german. De altfel, Laschet a comis-o din nou, de această dată în timpul votului. Liderul conservator nu şi-a împăturit corect buletinul de vot, iar camerele de filmat şi aparatele de fotografiat ale jurnaliştilor au surprins în imagini opţiunile sale. Dacă vor câştiga, social-democraţii (roşii) ar putea forma coaliţia numită Semaforul împreună cu liberalii şi verzii. O astfel de coaliţie s-ar bucura de o mare majoritate parlamentară, dar s-ar putea confrunta cu diferenţe politice însemnate între cele două partide de centru-stânga (SPD şi verzii) şi liberalii, mai ales în sectoare precum taxele şi deficitul bugetar.
Alte trei posibile variante de coalizare sunt trioul SPD, CDU/CSU şi Verzii, unificarea tuturor forţelor de stânga sau continuarea marii coaliţii actuale cu SPD în frunte. Nici coaliţia Jamaica, după culorile steagului acestei ţări, în care negru e pentru creştin-democraţi, galben pentru liberali şi verde pentru ecologişti, nu este exclusă dacă consevatorii îi depăşesc pe social-democraţi după numărarea buletinelor de vot.
Merkel poate deveni cel mai longeviv cancelar german
La 67 de ani, Angela Merkel se pregăteşte să părăsească scena politică. Femeia care a guvernat Germania în ultimii 16 ani poate îndeplini începând de luni doar afacerile curente până la instalarea succesorului său. Însă nu este exclus ca liderul conservator să rămână la conducere până la sfârşitul anului în curs, situaţie în care ar urma să devină cel mai longeviv cancelar din istoria Germaniei, depăşindu-l pe mentorul său Helmut Kohl, cancelar timp de 5.870 de zile. Acest lucru s-ar putea întâmpla la 17 decembrie.
Spre deosebire de predecesorii săi, creştin-democratul Helmut Kohl (1982-98) şi social-democratul Gerhard Schröder (1998-2005), care au rămas în memorie prin prisma politicilor interne, Merkel s-a remarcat în domeniul politicii externe. Kohl a condus reunificarea Germaniei, în timp ce Schröder a reformat statul bunăstării sociale. Moştenirea lui Merkel are însă o amploare internaţională, conchide profesorul de ştiinţe politice Matt Qvortrup într-o analiză publicată în The Conversation.
Read More
Reflectorul de Sud