Analiză. America lui Biden se întoarce în Europa, dar găseşte un continent mai dezbinat decât l-a lăsat. Ce probleme va avea

Preşedintele american Joe Biden a vizitat joi Departamentul de Stat, unde a susţinut primul său discurs de politică externă în calitate de şef al statului, în care a subliniat necesitatea de a reconstrui alianţele SUA şi de a revendica rolul de lider mondial al ţării în fruntea căreia se află. El a apărat valorile clasice ale diplomaţiei americane – promovarea democraţiei şi a drepturilor omului – valori care, a declarat actualul preşedinte, au fost abandonate de Donald Trump.

Biden a evidenţiat eforturile de a reconstrui relaţiile cu aliaţii SUA precum Canada, Australia, Japonia, Coreea de Sud şi membri ai Uniunii Europene. De asemenea, în cadrul discursului, Biden a anunţat îngheţarea retragerii trupelor americane din Germania, precum şi încetarea sprijinului SUA pentru acţiuni ofensive în Yemen.

Tensiunile continue cu Rusia, arestarea liderului opoziţiei ruse Aleksei Navalnîi, concurenţa cu China şi recenta lovitură de stat militară din Myanmar sunt toate priorităţi pe agenda politicii externe a administraţiei Biden, subiecte prezente în discursul său de joi.

„I-am spus clar preşedintelui Putin, într-o manieră foarte diferită de predecesorul meu, că s-au încheiat zilele în care SUA se supuneau în faţa acţiunilor agresive ale Rusiei – imixtiune în alegerile noastre, atacuri cibernetice, otrăvirea cetăţenilor săi -”, a afirmat Biden. „Nu vom ezita să creştem costurile pentru Rusia”.

SUA trebuie „să facă faţă progresului autoritarismului, în special ambiţiilor crescânde ale Chinei şi dorinţei Rusiei de a ne slăbi democraţia”, a evidenţiat preşedintele Biden, potrivit AFP. Dar obiectivele lui Biden vor fi foarte greu de atins, mai ales în ceea ce priveşte Rusia şi China, în condiţiile în care Uniunea Europeană nu este unită în ceea ce priveşte modalităţile de acţiune pentru a avea un cuvânt de spus în faţa Bejinguli şi Moscovei. 

Principala problema, mai mulţi lideri europeni, în frunte cu cei ai Germaniei şi Franţei, pun pe primul interesul economic, mai ales în contextul acual al crizei sanitare şi economice ce a răvăşit continentul, dar şi al ieşirii Marii Britanii din UE. Independenţa energetică faţă de Rusia şi respectarea drepturilor omului şi democraţiei se văd altfel de la Berlin, Viena, Paris, Budapesta, în comparaţie de cum se vede de la Washington, Varsovia, Riga, Talin, sau chiar Bucureşti.

Dependenţa de gazul rusesc

Cancelarul Austriei, Sebastian Kurz a declarat, sâmbătă, că gazoduct Nord Stream 2 „este în interesul multor ţări din Uniunea Europeană”, care a subliniat că blocul european nu ar trebui să îl pericliteze „de dragul opoziţiei” la încarcerarea de către Rusia a disidentului Aleksei Navalnîi, informează Bloomberg. „Salutăm faptul că guvernul german continuă să susţină Nord Stream 2. Este un proiect european, iar oricine crede că el este doar în interesul Rusiei greşeşte”, a spus Kurz în cadrul unui interviu pentru Welt am Sonntag. Kurz este de părere că Germania, Austria şi alte ţări europene vor avea beneficii de pe urmă finalizării Nord Stream 2 şi mai spune că Europa se va slăbi pe sine dacă renunţă la proiect acum.

Pe de altă parte, Kurz spune că blocul european trebuie să protejeze şi interesele Ucrainei, una dintre ţările care ar avea de pierdut din cauza gazoductului. Nord Stream 2 este un gazoduct construit sub Marea Baltică de la coasta rusă până la cea germană. Proiectul este condus de compania rusească Gazprom şi a trezit numeroase îngrijorări geopolitice cu privire la posibilitatea ca Europa să devină din ce în ce mai dependentă de Rusia şi de gazul rusesc. Mai mult, există temeri că Rusia ar putea să folosească Nord Stream 2 ca pe un mijloc de şantaj faţă de Europa şi de alţi membri UE şi NATO. 

Îngrijorările cu privire la Nord Stream 2 au devenit din ce în ce mai pregnante în ultima vreme în contextul acţiunilor revoltătoare întreprinse de Rusia în ce priveşte otrăvirea, hărţuirea şi arestarea opozantului Aleksei Navalnîi. Angela Merkel şi Emmanuel Macron au promis că vor renunţa la dezacordurile pe care le au înainte de discuţiile cu preşedintele american Joe Biden. Cei doi lideri europeni spun că vor lucra pentru a avea o strategie unificată europeană în ce priveşte energia şi vor vorbi pe o singură voce în ce priveşte Nord Stream 2.

Umilirea UE de către Moscova


FOTO EPA-EFE

Reprezentantul pentru Afaceri Externe al Uniunii Europene, Josep Borrell, şi-a apărat sâmbătă controversata vizită în Rusia şi a pledat pentru menţinerea dialogului cu Moscova, în mijlocul tensiunilor legate de condamnarea lui Aleksei Navalnîi şi de protestele reprimate cu brutalitate de autorităţile de la Kremlin. „Canalele diplomatice trebuie să rămână deschise, nu numai pentru a dezamorsa crizele sau incidentele, dar şi pentru a avea schimburi directe, pentru a transmite mesaje ferme şi sincere, mai ales atunci când relaţiile sunt departe de a fi satisfăcătoare”, a afirmat el într-un comunicat.

Europa a criticat vehement decizia unui tribunal rus, în această săptămână, de a-l condamna la aproape trei ani de închisoare pe activistul anticorupţie în vârstă de 44 de ani, precum şi represiunea împotriva manifestanţilor pro-Navalnîi care a dus la arestarea a peste 10.000 de persoane în ultimele săptămâni. Dar, în ciuda indignării suscitate de situaţia lui Navalnîi, vizita lui Josep Borrell a divizat statele membre ale UE. Moscova a anunţat expulzarea unor diplomaţi polonezi, germani şi suedezi, la numai câteva ore după ce Josep Borrell s-a întâlnit cu omologul său rus, Serghei Lavrov, pentru a discuta despre relaţiile bilaterale. Rusia i-a acuzat pe diplomaţii respectivi că au participat la mitinguri „ilegale pe 23 ianuarie” în sprijinul lui Navalnîi. Ţările UE au negat ferm orice vină din partea lor. Josep Borrell a informat că le va prezenta un raport miniştrilor de Externe din cele 27 de state membre pe 22 februarie şi că liderii UE vor discuta despre relaţiile tensionate cu Moscova cu prilejul unui summit în martie.

Emmanuel Macron vrea suveranitatea strategică a UE şi reconfigurarea rolului NATO

Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a pledat, într-un interviu acordat Institutului „Consiliul Atlantic”, pentru consolidarea suveranităţii strategice a Uniunii Europene, cerând reformarea NATO şi exprimând disponibilitatea de a ajunge la „multilateralism bazat pe rezultate” în relaţia cu SUA.

„Din punctul meu de vedere, prioritatea absolută în relaţia cu noua Administraţie americană şi în colaborarea între Statele Unite şi Europa este să ajungem la un multilateralism bazat pe rezultate. În ultimii ani, am depus eforturi mari pentru a menţine cadrul multilateral. Toate chestiunile menţionate – pandemia, criza economică şi socială, noile egalităţi, schimbările climatice, mizele pentru democraţie etc. – necesită o mai mare coordonare a acţiunilor noastre. Însă, în ultimii ani, am asistat la o formă de fragmentare a cadrelor şi sistemelor multilaterale existente. De aceea, prioritatea absolută este reconstruirea acestui multilateralism, evident promovând un multilateralism solidar, pentru a fi siguri că suntem eficienţi şi solidari, dar şi pentru a ajunge la un multilateralism bazat pe rezultate, ceea ce înseamnă să obţinem rezultate concrete, cu soluţii la principalele dificultăţi, sau măcar să începem să oferim soluţii”, a declarat Emmanuel Macron într-un interviu acordat Institutului american „Consiliul Atlantic” („Atlantic Council”), citat de mediafax.ro.

„Consider că primele zile ale noii Administraţii a SUA sunt cruciale pentru orientarea în această direcţie: decizia preşedintelui Joe Biden de a reveni în Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) (…). Există, desigur, şi decizia de reintegrare în Acordul Paris şi de revenire în grupul ţărilor care să atingă obiectivul neutralităţii în privinţa emisiilor de dioxid de carbon până în 2050. Vor exista probabil şi decizii privind Organizaţia Mondială a Comerţului şi aşa mai departe”, a precizat preşedintele Franţei, conform stenogramei interviului, postată pe site-ului Palatului Élysée.

„De la începutul mandatului meu, obiectivul meu a fost reinventarea sau restabilirea unei suveranităţi europene reale. În ultimii ani, am lăsat spaţiu unei abordări naţionaliste, cu solicitări de creştere a suveranităţii la nivel naţional. Dar adevărata suveranitate, capacitatea de a lua decizii pentru noi înşine, de a elabora propriile reguli şi reglementări şi de a face propriile alegeri este posibilă la nivel european. Acesta este motivul pentru care am decis un program comun de acţiune în materie de tehnologie, de apărare, la nivel monetar, cu reacţii economice şi bugetare la crize şi în alte domenii. În acest fel am configurat în mod progresiv acest concept de autonomie strategică”, a explicat Emmanuel Macron.

„Acest lucru înseamnă pur şi simplu că Uniunea Europeană trebuie să se poată considera ca entitate comună adaptată, capabilă să ia singură decizii şi să investească mult mai mult în sectoare-cheie ale suveranităţii sale, precum apărarea. Această decizie nu doar că este compatibilă cu NATO, ci este şi total coerentă. De aceea, eu sunt ferm convins că această dinamică şi această decizie de a coopera mai mult la nivel european corespunde complet, total, cu interesele Statelor Unite. De ce sunt convins? Pentru că, în ultimele decenii, în cadrul NATO, Statele Unite erau, într-o anumită manieră, singura naţiune responsabilă de securitatea noastră. Şi, aşa cum s-au exprimat anumiţi lideri de-ai noştri de azi şi de ieri, eforturile nu erau repartizate corect. Este adevărat. Şi, încet-încet, relaţia s-a deteriorat, deoarece, într-un anumit mod, a face parte din NATO însemna a beneficia de protecţia armatei americane şi, în schimb, a avea acces la contracte, a furniza contracte şi a cumpăra echipamente americane, iar eu cred că era o abordare de pierdere-pierdere, atât pentru ţările europene, cât şi pentru Statele Unite”, a subliniat preşedintele Franţei.

„Prezenţa militarilor americani în Europa şi în vecinătatea noastră, desfăşuraţi la un asemenea nivel, nu corespunde intereselor clare şi directe, nu este o abordare durabilă. (…) Decizia Europei de a nu-şi asigura propria apărare era, în opinia mea, implicită şi progresivă. Eu nu cunosc nicio entitate politică existentă care să nu asigure apărarea propriei populaţii. (…) Autonomia strategică înseamnă în primul rând că actorii europeni trebuie să investească mai mult pentru ei înşişi. În ceea ce mă priveşte, am decis să suplimentez bugetul destinat apărării noastre”, a argumentat preşedintele Franţei.

„Sigur că vreau menţinerea coordonării politice intense care există cu Statele Unite pentru a defini şi a elabora conceptul politic al NATO. Vreau şi menţinerea interoperabilităţii forţelor noastre armate, pentru a fi consolidată eficacitatea intervenţiilor noastre în întreaga lume. (…) Următoarele săptămâni şi luni, vom trăi momente cruciale, pentru că eu cred că, pe baza rapoartelor solicitate după cuvintele dure pe care eu le-am spus la sfârşitul anului 2019, NATO se află într-o fază de clarificare. Trebuie clarificate noile concepte şi trebuie să exprimăm clar ce vrem. Care este inamicul nostru? La început, Alianţa Nord-Atlantică a fost creată pentru a lupta contra URSS. Iar, acum, cine este inamicul nostru? Cine sunt teroriştii şi principalii inamici ai societăţilor noastre? Cum abordăm noua problematică legată de zona Pacificului şi de China, sunt aceste întrebări”, a subliniat Macron.

„Trebuie să respectăm şi un cod clar de conduită între statele membre. (…) Cum putem vorbi de parteneriat, când unii membri NATO, când un partener cum este Turcia se comportă aşa cum a făcut în 2019 şi 2020. Se pare că sunt schimbări, sunt bucuros şi aş vrea să salut recenta declaraţie a preşedintelui Recep Erdogan, dar Statele Unite şi Europa s-au lovit de o agresivitate incredibilă în diverse teatre de operaţiuni în ultimii doi ani. Cred că este absolut esenţial să clarificăm care trebuie să fie atitudinea noastră solidară şi un comportament bun în acest cadru”, a precizat Macron.

„Operaţiunile efectuate de Turcia au devenit posibile prin decizia SUA, implicită şi apoi explicită, de retragere din Siria. După Libia, Nagorno-Karabah, estul Mediteranei, Turcia a adoptat în mod sistematic un comportament ostil faţă de diverşi parteneri, faţă de Europa sau de membri NATO, manifestând voinţa de a gestiona situaţia cu Rusia. Acesta este motivul pentru care eu am declarat că NATO era în stare de moarte cerebrală. De fapt, care este conceptul? Cine este inamicul? Care sunt regulile jocului într-o organizaţie unde ar trebui să fim aliaţi, dar în care sunt tolerate astfel de comportamente? În 2020, am intensificat presiunile şi am obţinut rezultate. Lunile următoare sunt decisive. Salut recentele declaraţii ale preşedintelui Erdogan: cred că, în mare parte, sunt rezultatul realizărilor noastre la scară europeană şi reiterării angajamentului noii Administraţii a SUA, mai apropiată de abordarea tradiţională în cadrul NATO, adică o abordare normală şi exigentă. Chiar mă bucur”, a subliniat Emmanuel Macron.

Macron respinge o alianţă UE-SUA împotriva Chinei

Uniunea Europeană nu ar trebui să se alieze cu Statele Unite împotriva Chinei chiar dacă este mai apropiată de Washington în virtutea valorilor comune, declară preşedintele francez Emmanuel Macron, citat de Politico.

„O situaţie de a ne uni cu toţii împotriva Chinei este un scenariu de cea mai mare conflictualitate posibilă. Aceasta, pentru mine, este contraproductivă”, a afirmat Macron joi pentru think tank-ul Atlantic Council din Washington.

Potrivit preşedintelui francez un front comun împotriva Chinei – sugerat de unii lideri europeni dat fiind faptul că noua administraţie Biden doreşte să reconsolideze alianţele tradiţionale – riscă să facă Beijingul mai puţin cooperat în probleme legate de combaterea schimbărilor climatice şi să exacerbeze comportamentul său agresiv în Asia, inclusiv în Marea Chinei de Sud.

Macron a declarat de asemenea că „următoarele trimestre vor fi critice pentru liderii Chinei şi China, ţinând cont de abordarea multilaterală anunţată de noua administraţie americană în relaţiile internaţionale.

Read More
Reflectorul de Sud

Comentarii

comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.