Astăzi sărbătorim pe Sfinții Petru și Pavel, ocrotitorii închisorilor și celor lipsiți de libertate! Ce trebuie să faci în această zi ca să îți meargă bine tot anul!

Sărbătoarea Sfinților Petru și Pavel este o sărbătoare liturgică în cinstea Apostolilor Sfântul Petru și Sfântul Pavel, martiri care sunt sărbătoriți pe 29 iunie. 

Pentru că Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel au fost închiși în temniţă, fiindcă L-au mărturisit pe Hristos ca Fiu al lui Dumnezeu, ei au devenit ocrotitori ai sistemului penitenciar din România. Astfel cei doi sfinţi sunt ocrotitori ai celor lipsiti de libertate şi pentru că cei ajunşi în penitenciare sunt persoane care au greşit faţă de Dumnezeu, precum au greşit şi ei: Petru S-a lepădat de Hristos, iar Pavel i-a prigonit pe creştini.

Cine au fost cei doi sfinți…

Se spune că Sfântul Petru împlinește o dorință arzătoare celor care țin post negru cu o zi înainte de sărbătoare.

În povestirile şi snoavele populare, Sânpetru este un om obişnuit: se îmbracă în straie ţărăneşti, se ocupă cu agricultura, creşterea animalelor şi, mai ales, cu pescuitul. Fiind credincios, foarte harnic şi bun sfetnic, Sânpetru este luat de Dumnezeu în cer, unde îi încredinţează porţile şi cheile Raiului. Acolo, fiind mai mare peste cămările cereşti, împarte hrana animalelor sălbatice, în special lupilor, fierbe grindina pentru a o mărunţi prin topire şi a deveni mai puţin periculoasă, se mai spune în popor.

„Tradiţia spune că Sfântul Petru este stăpânul lupilor, aceştia neîndrăznind să facă vreo stricăciune oamenilor fără încuviinţarea sfântului; tot Sfântul Petru mai are în păstrare şi cheile de la porţile Raiului şi mai are în pază şi balaurii din cer care mărunţesc gheaţa, transformând-o în grindină; se mai spune că sfântul, fiind marele ucenic a lui Hristos, umblă prin lume pentru a afla necazurile creştinilor, pe care apoi le împărtăşeşte lui Dumnezeu; dar poate fi văzut şi în lună sau când se deschide cerul la marile sărbători, stând la masa împărătească; dar este şi subiectul unor întâmplări hazlii: i se fură caii sau boii în timpul aratului, pierde cheile Raiului, are o iubită pescăriţă, petrece şi joacă alături de oamenii de rând la o cârciumă, se îmbată şi este bătut de oameni etc. – scrie Romulus Antonescu în „Dicţionar de simboluri şi credinţe tradiţionale româneşti” (2016), potrivit news.ro.

La marile sărbători – Crăciun, Anul Nou, Bobotează, Măcinici, Sângiorz, Sânziene – Sânpetru poate fi văzut de pământeni la miezul nopţii, când se deschide pentru o singură clipă cerul, stând la masa împărătească în dreapta lui Dumnezeu. Sânpetru este cel mai cunoscut „sfânt” al Calendarului popular.

Pavel vine din latină „Paul(us)” și s-ar putea traduce prin adjectivul „paullus”, care înseamnă mic, umil, dar poate fi și înrudit cu „paucus” care înseamnă sărăcăcios. Sfântul Apostol Pavel a participat la uciderea arhidiaconului Ştefan. Pe calea Damascului însă i se arată Hristos într-o lumină orbitoare şi îl mustră: „Saule, Saule de ce mă prigoneşti?”. El se converteşte şi primeşte botezul de la Anania, episcopul Damascului.

Aproape 500.000 de români își serbează onomastica astăzi, dintre care peste 370.000 sunt bărbați.

În țara noastră cele mai întâlnite nume derivate sunt: Petre, Petru, Petrișor, Pavel, Paul, Petrache, Paula, Petra, Petruţa, Paulina sau Petronela.

De Ziua Sfinţilor Apostoli Petru si Pavel se dă de pomană pentru cei morţi, iar femeile trebuie să ofere vecinilor şi săracilor mâncare gătită, dar şi vase de lut pline cu apă, astfel încât morţii nu vor flămânzi, şi nici nu vor înseta pe tărâmul celălalt.

(Jurnal)

Sărbătoarea Sfinților Petru și Pavel este o sărbătoare liturgică în cinstea Apostolilor Sfântul Petru și Sfântul Pavel, martiri care sunt sărbătoriți pe 29 iunie.  Pentru că Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel au fost închiși în temniţă, fiindcă L-au mărturisit pe Hristos ca Fiu al lui Dumnezeu, ei au devenit ocrotitori ai sistemului penitenciar din România. Astfel […]