BNR a menținut dobânda cheie la 6,50%

Vineri, BNR a decis să mențină dobânda de politică monetară la 6,50%/an, nivel stabilit în august 2024, dobânda pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50%/an, respectiv pe cea la facilitatea de depozit la 5,50%/an.

Decizia a venit pe fondul creșterii ratei anuale a inflației la 10,71% iar analiștii anticipează menținerea ratei cheie la 6,50% până în primele luni din 2027, în condițiile în care inflația ar putea urca la 11 – 12% în următoarele luni, pentru ca o temperare a acesteia să apară din toamnă. Economiștii BCR atrag atenția asupra faptului că o creștere a cursului cu 1% induce o majorare a prețurilor de consum cu 0,3%.

În comunicatul de presă care a urmat deciziei CA al BNR, s-a precizat că „rata anuală a inflației va crește în trimestrul II 2026 peste nivelurile previzionate anterior, în principal ca urmare a efectelor anticipate a fi exercitate de scumpirea combustibililor, pe fondul măririi deosebit de ample a cotațiilor petrolului și gazelor naturale în contextul conflictului din Orientul Mijlociu. Acestea se vor suprapune efectelor de bază nefavorabile ce se vor manifesta în același interval pe segmentul energie, dar și influențelor așteptate să vină din liberalizarea pieței gazelor naturale pentru consumatorii non-casnici și din eliminarea ulterioară a plafonului pentru adaosul comercial la alimente de bază.”

Vineri, agenția Standard & Poor’s a reconfirmat vineri ratingurile pentru datoria pe termen lung şi scurt a României, la „BBB minus/A-3”, perspectiva negativă.

Piața a anticipat decizia BNR iar cursul euro a coborât spre pragul de 5,20 lei. După atingerea în 6 mai a maximului istoric de 5,2688 lei, media a coborât joi la 5,2052 lei, pentru ca la finalul săptămânii aceasta să urce la 5,2088 lei, în condițiile în care tranzacțiile s-au realizat în culoarul 5,201 – 5,221 lei, însă cotațiile au coborât pe segmentul american al pieței internaționale până la 5,136 lei/euro.

O analiză BCR anticipează pentru sfârșitul acestui an un curs de 5,25 lei/euro, respectiv unul de 5,35 lei/euro pentru finalul lui 2027.

Lichiditatea mare din piața monetară și reducerea volumului tranzacțiilor de vineri a împins în jos indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, de la 5,86 la 5,85%. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,94%, iar cel la 12 luni la 6,0%.

Statul s-a împrumutat joia trecută cu aproape 2,54 miliarde lei cu scadența în noiembrie pentru care va achita o dobândă de 5,83%/an, la care s-au adăugat alte aproape 666 milioane lei, scadente în iulie 2030, pentru care a acceptat un randament mediu anual de 6,65%.

Tensiunile militare din Golful Persic, care au provocat tranzitarea Strâmtorii Ormuz, care asigură peste 20% din comerțul cu petrol, și tendința de creștere a inflației la nivel global, a majorat cererea de monedă americană. Euro a scăzut vineri la 1,1617 – 1,1675 dolari iar în piața locală cursul bancnotei verzi a urcat la 4,4801 lei.

Francul elvețian a închis săptămâna așa cum a început-o cu un curs de 5,6989 lei, iar lira sterlină a scăzut la 5,9779 lei față de 6,01 lei în ședința de miercuri.

Creșterea cererii monedă americană a coborât vineri metalul galben de la 4.669 la 4.511 dolari, iar prețul gramului de aur a alunecat de la 671,7496 lei la 654,1370 lei.

La finalul săptămânii, bitcoin a scăzut până la 77.706 dolari iar ethereum la 2.168 dolari.

Vineri, BNR a decis să mențină dobânda de politică monetară la 6,50%/an, nivel stabilit în august 2024, dobânda pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50%/an, respectiv pe cea la facilitatea de depozit la 5,50%/an. Decizia a venit pe fondul creșterii ratei anuale a inflației la 10,71% iar analiștii anticipează menținerea ratei cheie la 6,50% până în primele luni din 2027, în condițiile în care inflația ar putea urca la 11 – 12% în următoarele luni, pentru ca o temperare a acesteia să apară din toamnă. Economiștii BCR atrag atenția asupra faptului că o creștere a cursului cu 1% induce o majorare a prețurilor de consum cu 0,3%. În comunicatul de presă care a urmat deciziei CA al BNR, s-a precizat că „rata anuală a inflației va crește în trimestrul II 2026 peste nivelurile previzionate anterior, în principal ca urmare a efectelor anticipate a fi exercitate de scumpirea combustibililor, pe fondul măririi deosebit de ample a cotațiilor petrolului și gazelor naturale în contextul conflictului din Orientul Mijlociu. Acestea se vor suprapune efectelor de bază nefavorabile ce se vor manifesta în același interval pe segmentul energie, dar și influențelor așteptate să vină din liberalizarea pieței gazelor naturale pentru consumatorii non-casnici și din eliminarea ulterioară a plafonului pentru adaosul comercial la alimente de bază.” Vineri, agenția Standard & Poor’s a reconfirmat vineri ratingurile pentru datoria pe termen lung şi scurt a României, la „BBB minus/A-3”, perspectiva negativă. Piața a anticipat decizia BNR iar cursul euro a coborât spre pragul de 5,20 lei. După atingerea în 6 mai a maximului istoric de 5,2688 lei, media a coborât joi la 5,2052 lei, pentru ca la finalul săptămânii aceasta să urce la 5,2088 lei, în condițiile în care tranzacțiile s-au realizat în culoarul 5,201 – 5,221 lei, însă cotațiile au coborât pe segmentul american al pieței internaționale până la 5,136 lei/euro. O analiză BCR anticipează pentru sfârșitul acestui an un curs de 5,25 lei/euro, respectiv unul de 5,35 lei/euro pentru finalul lui 2027. Lichiditatea mare din piața monetară și reducerea volumului tranzacțiilor de vineri a împins în jos indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, de la 5,86 la 5,85%. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,94%, iar cel la 12 luni la 6,0%. Statul s-a împrumutat joia trecută cu aproape 2,54 miliarde lei cu scadența în noiembrie pentru care va achita o dobândă de 5,83%/an, la care s-au adăugat alte aproape 666 milioane lei, scadente în iulie 2030, pentru care a acceptat un randament mediu anual de 6,65%. Tensiunile militare din Golful Persic, care au provocat tranzitarea Strâmtorii Ormuz, care asigură peste 20% din comerțul cu petrol, și tendința de creștere a inflației la nivel global, a majorat cererea de monedă americană. Euro a scăzut vineri la 1,1617 – 1,1675 dolari iar în piața locală cursul bancnotei verzi a urcat la 4,4801 lei. Francul elvețian a închis săptămâna așa cum a început-o cu un curs de 5,6989 lei, iar lira sterlină a scăzut la 5,9779 lei față de 6,01 lei în ședința de miercuri. Creșterea cererii monedă americană a coborât vineri metalul galben de la 4.669 la 4.511 dolari, iar prețul gramului de aur a alunecat de la 671,7496 lei la 654,1370 lei. La finalul săptămânii, bitcoin a scăzut până la 77.706 dolari iar ethereum la 2.168 dolari.