%20-%20huhurez2013@gmail.com%20-%20Gmail%20-%20mail.google.com.png)
Dupa 5 luni de la pronuntarea rusinoasei decizii nr. 177/21 03 2024, Curtea Constitutionala a catadicsit sa publice penibila Motivare prin care, cu incalcarea propriei jurisprudente, a decis ca o ordonanta de urgenta emisa de Guvernul Tudose pe data de 04 08 2017, fara a solicita avizul Consiliului Legislativ, ar fi constitutionala pentru ca greseala s-ar fi comis la Consiliul Legislativ, nu la Secretariatul General al Guvernului, si ca aceasta greseala de procedura nu poate constitui de sine statator un motiv extrinsec de neconstitutionalitate, pentru ca intrinsec nu a fost afectat vreun drept constitutional prohibit a fi afectat prin ordonanta de urgenta, potrivit art. 116 alin (6) din Constitutie.
Lipsa avizului ar fi fost un motiv de sine statator de neconstitutionalitate daca exceptia ar fi fost ridicata de una din instituțiile statului abilitata sa sesizeze CCR. Cand exceptia este ridicata de persoanele fizice afectate se analizeaza mai intai daca prin ordonanta le sunt afectate drepturile lor constitutionale.
Desi in Motivare nu se analizeaza temeinic daca eliminarea actualizarii pensiei militare reglementate prin art. nr 60 din Legea nr. 223/2015 si diminuarea indexarii reglementate prin art. 59 din aceeasi lege reprezinta afectari ale insusi dreptului de pensie, CCR concluzioneaza ca OUG nr. 59 nu afecteaza vreun drept constitutional si ca atare posibila incalcare a regulilor procedurale de adoptare a ordonantei nu poate fi retinuta ca motiv de neconstitutionalitate.
Or, jerpelirea pensiei militare de elementele subsecvente stabilirii dreptului, care-i mentin puterea de cumparare, sunt adevarate lovituri, nu numai afectari ale dreptului de pensie stabilit prin lege, lovituri incomparabil mai mari decat impunerea CASS printr-o ordonanta de urgenta declarata neconstitiutionala de catre aceeasi CCR, in anul 2022.
Ca este o adevarata pauperizare a beneficiarilor de pensii militare stabilite inainte de odioasa ordonanta TUDOSE, OUG emanata in laboratoarele de proiecte de acte normative ale MApN, dovada vine din compararea respectivelor pensii militare cu cele prezente pentru similari in grad, functie, vechime. Dupa 7 ani de aplicare a OUG 59/2017, pensiile afectate, desi CCR zice ca nu, abia daca ajung la 1/2 din pensiile stabilite in prezent.
Capturile de pe registrul de intrari – iesiri al Consiliului Legislativ, prezentate de Huhu Rezea la inceputul anului 2023, contrazic cele retinute de CCR in Decizia nr 177/2024 de mai jos.
Adresa prin care s-a cerut avizul CCR a fost inregistrat la Secretariatul General al Guvernului pe 07 08 2017, nu pe 04 08 2017, data emiterii ordonantei. Intarzierea solicitarii avizului s-a produs si in cazul OUG 57/04 08 2017.
vezi
https://www.huhurez.com/2023/02/documente-de-pe-site-ul-consiliului.html
https://www.huhurez.com/2023/12/ce-elemente-noi-puteau-sa-intervina.html#google_vignette
Dupa 5 luni de la pronuntarea rusinoasei decizii nr. 177/21 03 2024, Curtea Constitutionala a catadicsit sa publice penibila Motivare prin care, cu incalcarea propriei jurisprudente, a decis ca o ordonanta de urgrnta emisa de Guvernul Tudose pe data de 04 08 2017, fara a solicita avizul Consiliului Legislativ, ar fi constitutionala pentru ca greseala s-ar fi comis la Consiliul Legislativ, nu la Secretariatul General al Guvernului, si ca aceasta greseala de procedura nu poate constitui de sine statator un motiv extrinsec de neconstitutionalitate, pentru ca intrinsec nu a fost afectat vreun drept constitutional prohibit a fi afectat prin ordonanta de urgenta potrivit art. 116 alin (6) din Constitutie.
Lipsa avizului ar fi fost un motiv de sine statator de neconstitutionalitate daca exceptia ar fi fost ridicata de una din instituțiile statului abilitata sa sesizeze CCR. Cand exceptia este ridicata de persoanele fizice afectate se analizeaza mai intai daca prin ordonanta le sunt afectate drepturile lor constitutionale.
Desi in Motivare nu se analizeaza temeinic daca eliminarea actualizarii pensiei militare reglementate prin art. nr 60 din Legea nr. 223/2015 si diminuarea indexarii reglementate prin art. 59 din aceeasi lege reprezinta afectari ale insusi dreptului de pensie, CCR concluzioneaza ca OUG nr. 59 nu afecteaza vreun drept constitutional si ca atare posibila incalcare a regulilor procedurale de adoptare a ordonantei nu poate fi retinut ca motiv de neconstitutionalitate.
Or, jerpelirea pensiei militare de elementele subsecvente stabilirii dreptului, care-i mentin puterea de cumparare, sunt adevarate lovituri, nu numai afectari ale dreptului de pensie stabilit prin lege, lovituri incomparabil mai mari decat impunerea CASS printr-o ordonanta de urgenta declarata neconstitiutionala de catre aceeasi CCR, in anul 2022.
Ca este o adevarata pauperizare a benefdiciarilor de pensii militare stabilite inainte de odioasa ordonanta TUDOSE, OUG emanata in laboratoarele de proiecte de acte normative ale MApN, dovada vine din compararea respectivelor pensii militare cu cele prezente pentru similari in grad, functie, vechime. Dupa 7 ani de aplicare a OUG 59/2017, pensiile afectate, desi CCR zice ca nu, abia daca ajung la 1/2 din pensiile stabilite in prezent.
Capturile de pe registrul de intrari – iesiri al Consiliului Legislativ, prezentate de Huhu Rezea la inceputul anului 2023, contrazic cele retinute de CCR in Decizia nr 177/2024 de mai jos.
Adresa prin care s-a cerut avizul CCR a fost inregistrat la Secretariatul General al Guvernului pe 07 08 2017, nu pe 04 08 2017, data emiterii ordonantei. Intarzierea solicitarii avizului s-a produs si in cazul OUG 57/04 08 2017.
vezi
https://www.huhurez.com/2023/02/documente-de-pe-site-ul-consiliului.html
Numai in doua dosare s-a invocat si neconstitutionalitatea micsorarii prin ordonanta de urgenta a indexarii pensiilor militare, respectiv blocarea aplicarii Legii 223/2015 in privinta indexarii cu 50% din cresterea castigului mediu brut a pensiilor militare pe langa inflatia cunoscuta la inceputul fiecarui an.
Dupa cum se vede, militarii sunt destul de indulgenti cu statul roman in privinta indexarii pensiilor militare, desi cresterea cu 50% din castigul salarial mediu brut s-a pastrat in Legea 263/2010 si in Legea nr. 360 /2023.
Niciunul din respectivele dosare nu a primit termen de dezbatere a exceptiilor, desi cateva au urmat procedura speciala a contenciosul administrativ, in contradictoriu cu Guvernul.
5. Dosar nr.2168D/2020
Curtea de Apel Piteşti
Dosar nr.528/90/2019
– Stanca M. Eugen
*** – Excepția de neconst. a disp.
art.77 din Legea nr.223/2015
privind pensiile militare de stat
și ale art.192 indice 1 din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii
Ministerul Apărării
Naționale – Comisia de
Contestații
– Casa Sectorială de Pensii a
Ministerului Apărării
Naționale
Articolul 77 din Legea nr. 223/2015
Pensionarii militari care realizează stagii de cotizare în sistemul public de pensii sau care realizează vechime în muncă în sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate sistemului public de pensii și care nu au fost valorificate la stabilirea pensiei militare de stat pot solicita stabilirea drepturilor de pensie în sistemul public de pensii ori în sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate sistemului public de pensii, în condițiile protocoalelor încheiate între entitățile implicate.
Art. 1921 din Legea nr. 263/2010
– (1) Persoanele ale căror drepturi de pensie, acordate de casele teritoriale de pensii în perioada 1 ianuarie 2011-31 decembrie 2015, care au realizat stagii de cotizare atât în sistemul pensiilor militare de stat, cât şi în sistemul public de pensii pot solicita recalcularea pensiei prin excluderea perioadelor realizate în sistemul pensiilor militare de stat.
(2) În situaţia prevăzută la alin. (1) se păstrează dreptul la categoria de pensie de care beneficiază la data recalculării, considerându-se îndeplinite condiţiile de acordare a dreptului. Punctajul mediu anual rezultat în urma recalculării este cel corespunzător stagiilor de cotizare realizate în sistemul public de pensii, la care se aplică, potrivit art. 170, indicele de corecţie corespunzător datei înscrierii la pensie.
Probabil ca petentul se refera la stagiile civile blocate ca vechime in deciziile de stabilire a pensiei militare fara a fi fost utilizate si la calculul cuantumului pensiei militare.
Eu zic ca este gresit Protocolul semnat intre casele de pensii sectoriale si CNPP.
|
|
|
Alte zeci sunt pe traseu, pe rolul instantelor.
Sa speram ca exceptiile se vor concentra pe incalcarea de catre guvern a prerogativelor constitutionale de delegare in legiferare prevazute in art. 115 alin(6) si pe incalcarea art. 61 alin (1), Parlamentul este unica putere legiuitoare, astfel ca guvernul nu poate contracara o lege adoptata de Parlament, asa cum au fost prezentate criticile in studiul magistratului asistent al Curtii Constitutionale, Benke Karoly-vezi https://www.huhurez.com/2022/12/material-care-poate-fi-folosit-de.html
Recunosc in tabel 3 comentatori ai acestui blog.
|
|
|
Pentru ca s-au ivit unele neintelegeri in privinta competentelor de solutionare a interpretarii textelor de lege care reglementeaza impozitarea progresiva a veniturilor din pensii, din intamplare, ieri , CCR a publicat o decizie in care spune ca sunt inamisibile exceptiile care nu privesc textul de lege aplicabil cauzei deduse spre judecare ci interpretarea acelui text.
Competenta de interpretare a legii revine instanțelor, la cerere, iar daca acestea dau interpretari diferite, aplicarea unitara a legii de catre instante este asigurata de ICCJ prin Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.
D E C I Z I A Nr. 598
din 21 noiembrie 2023 a CCR, publicata in MO nr. 131 din 15 02 2023
referitoare la excepția de neconstituționalitate a sintagmei
„acțiunilor îndreptate împotriva actelor administrative care nu mai pot fi revocate întrucât
au intrat în circuitul civil și au produs efecte juridice” din cuprinsul dispozițiilor art. 7 alin. (5)
din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004
………….
28. Având în vedere aceste critici, Curtea reține
că interpretarea normelor de lege este operațiunea de stabilire
a conținutului și a sensului la care acestea se referă și este
o etapă absolut necesară în vederea aplicării corecte a legii
situației de fapt concrete din cauză, instanța de judecată fiind
ținută să aplice în acest scop metodele de interpretare
a normelor juridice. Așa cum a stabilit Curtea Constituțională,
în mod constant, în jurisprudența sa, interpretarea legilor este o operațiune rațională, utilizată de orice subiect de drept îno operațiune rațională, utilizată de orice subiect de drept în o operațiune rațională, utilizată de orice subiect de drept în
vederea aplicării și respectării legii, având ca scop clarificarea
înțelesului unei norme juridice sau a câmpului său de aplicare.
Instanțele judecătorești interpretează legea, în mod necesar, în
procesul soluționării cauzelor cu care au fost învestite,
interpretarea fiind faza indispensabilă procesului de aplicare
a legii. Oricât de clar ar fi textul unei dispoziții legale — se arată
în Hotărârea din 22 noiembrie 1995, pronunțată de Curtea
Europeană a Drepturilor Omului, în Cauza C.R. împotriva
Regatului Unit, paragraful 34 —, în orice sistem juridic există,
în mod inevitabil, un element de interpretare judiciară (a se vedea,
în acest sens, și Decizia nr. 600 din 14 aprilie 2009, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 395 din 11 iunie 2009,
sau Decizia nr. 360 din 25 martie 2010, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 317 din 14 mai 2010).
29. În consecință, problema de drept invocată de autorul
excepției de neconstituționalitate și dedusă spre soluționare
Curții Constituționale — referitoare la stabilirea momentului
intrării în vigoare a actelor administrative și al producerii
efectelor juridice — este în realitate una de interpretare și de
aplicare a normelor de lege aplicabile cazului concret dedus
judecății instanței care a sesizat Curtea Constituțională. În cazul
în care practica judiciară vădește o interpretare neunitară,
Constituția, prin art. 126 alin. (3), atribuie Înaltei Curți de Casație
și Justiție, iar nu Curții Constituționale, competența de a stabili
interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte
instanțe judecătorești.
30. Având în vedere că, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea
nr. 47/1992, Curtea Constituțională se pronunță numai asupra
constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată,
excepția de neconstituționalitate a sintagmei „acțiunilor îndreptate
împotriva actelor administrative care nu mai pot fi revocate
întrucât au intrat în circuitul civil și au produs efecte juridice” din
cuprinsul dispozițiilor art. 7 alin. (5) din Legea nr. 554/2004,
astfel cum este formulată, este inadmisibilă.
Toate au in comun formularea exceptiei extrinseci privind lipsa avizului CL, art. 79 din Constitutie, exceptie respinsa in luna decembrie 2023 prin Decizia nr. 723, nepublicata.
Probabil sunt exceptii ridicate speculativ pentru a prinde statutul de cauze penndite cu cele 58 care aveau mari sanse de admitere.
Ultimele dosare sunt inregistrate la CCR pe 18 01 2024.
