Leul a profitat de nivelul mai scăzut al aversiunii față de risc și s-a stabilizat față de moneda unică, după trei ședințe consecutive de apreciere modestă. Cursul euro a urcat marginal de la 5,0943 la 5,0945 lei, în ciuda faptului că în piața locală cotațiile au coborât până la 5,093 lei. Joi a fost a doua ședință consecutivă în care indicii ROBOR nu au cunoscut modificări, semn că a fost atins un platou. Indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,87%, cel la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, la 5,96% iar cel la 12 luni la 6,12%. Băncile, clienții acestora și fondurile de pensii s-au înghesuit, din nou, să cumpere titluri de stat românești. Trezoreria s-a împrumutat printr-o emisiune scadentă în aprilie 2027 cu 1,16 miliarde lei, mai mult cu 300 milioane lei față de valoarea programată, pentru care a acceptat să plătească o dobândă medie anuală de 5,94%. Tot joi, Finanțele au redeschis o emisiune scadentă în februarie 2032 și au atras alte 1,07 miliarde lei, la un randament mediu anual de 6,41%, ceea ce ridică totalul împrumutat în prima săptămână din februarie la circa 3,7 miliarde lei. Euro a scăzut la 1,1780 – 1,1809 dolari, chiar dacă BCE  a menținut dobânda sa directoare la 2%, ușor mai sus decât inflația din ianuarie care a fost de 1,7%. În piața locală, cursul monedei americane a urcat de la 4,3130 la 4,3209 lei. Chiar dacă Banca Angliei a menținut dobânda de politică monetară la 3,75%, lira sterlină s-a depreciat față de euro iar cursul ei a coborât de la 5,9129 la 5,8730 lei. În schimb, revenirea cererii de monedă elvețiană, considerată drept un „refugiu” a ridicat media acesteia la 5,5565 lei, aproape de recordul de 5,5598 lei, atins în 30 ianuarie. Prețul gramului de aur s-a retras de la 700,6082 lei la 678,2085 lei, evoluție la care a contribuit scăderea metalului galben la 4.791,10 – 5.024,80 dolari/uncie, în timp ce argintul se mișca între 76,5 și 80,50 dolari/uncie. Monedele din regiune s-au apreciat la 4,2175 zloți/euro, respectiv 379,31 forinți/euro. Scăderea de marți la 72.884 dolari, cel mai redus nivel începând cu noiembrie 2024, când a fost anunțată realegerea lui Donald Trump, a șters din conturile deținătorilor de bitcoin aproape 500 miliarde de dolari. De la începutul anului, principala criptomonedă a pierdut circa 13%, respectiv 39% față de maximul istoric de 126.251,31 dolari, atins în 3 octombrie 2025 Tendința s-a accentuat joia aceasta iar bitcoin a coborât până la 69.095 dolari, cel mai scăzut nivel de la începutul lunii noiembrie 2024, înainte ca Donald Trump să câștige alegerile, pierderea zilnică fiind de circa 5%. Principala criptomonedă se va confrunta în perioada următoare cu pragurile suport de la 50.000 dolari și chiar 45.000 dolari. Deprecierea zilnică a ethereum era de circa 4% iar acesta se tranzacționa între 2.045 și 2.165 dolari.

Citeste pe larg

Miercurea aceasta leul a cunoscut a treia ședință consecutivă de apreciere față de euro, și rămâne cea mai stabilă monedă regiune, cu o depreciere față de începutul anului aproape inexistentă, în timp ce zlotul polonez a pierdut 0,15%, coroana cehă a câștigat 0,75% iar forintul maghiar s-a întărit cu aproape 1%.. În urmă cu o săptămână, cursul euro a fost stabilit 5,0960 lei, dar la jumătatea celei prezente a scăzut la 5,0943 lei, valoare identică cu cea din 23 ianuarie. Tranzacțiile se realizau în culoarul 5,094 – 5,096, față de 5,095 – 5,097 lei, în ședința precedentă. Sondajul CFA România, realizat la sfârșitul anului trecut în rândul membrilor săi, anticipa pentru iulie o valoare medie a euro de 5,1375 lei, respectiv una de 5,1894 lei la sfârșitul anului. După mai multe ședințe consecutive de scădere, indicii ROBOR, care au ajuns în jurul valorilor de la sfârșitul lui aprilie trecut, înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale,  au luat o pauză la jumătatea acestei săptămâni. Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,87%, cel la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, la 5,96% iar cel la 12 luni la 6,12%. În urmă cu o săptămână, indicele la trei luni se situa la 5,89%, cel la șase luni la 5,99%, iar cel la 12 luni la 6,13%. Luna aceasta, Trezoreria intenționează să se împrumute cu circa 8,9 miliarde lei prin intermediul licitațiilor de referință a titlurilor de stat și a sesiunilor suplimentare de oferte necompetitive. Luni și marți, Finanțele au vândut bonuri în valoare de aproape 1,47 miliarde lei. Estimările preliminare prezentate de Eurostat indică o scădere a inflației în ianuarie la 1,7%, față de 1,9% în decembrie 2025. Aceste date au venit înainte de publicarea unor date economice fundamentale din Statele Unite, iar euro a profitat și s-a apreciat la 1,1805 – 1,1839 dolari, ceea ce a făcut ca media monedei americane să coboare de la 4,3215 la 4,3130 lei, dar mai sus față de cursul stabilit miercurea trecută, de 4,2490 lei. Cursul francului a scăzut marginal de la 5,5510 la 5,5509 lei, comparativ cu 5,5418 lei, miercurea trecută. În schimb, media lirei sterline a urcat de la 5,9031 la 5,9129 lei, față de 5,8622 lei, în urmă cu o săptămână. Prețul gramului de aur a urcat de la 683,2483 lei la 700,6082 lei, față de 720,7478 lei, în urmă cu o săptămână, evoluție datorată creșterii metalului galben la 4.190,90 – 5.092,70 dolari/uncie și aprecierii monedei americane. În așteptarea deciziilor de politică monetară din Polonia, cursul s-a depreciat la 4,2241 zloți/euro. O evoluție identică a avut-o cea maghiară,cu o medie de 380,93 foinți/euro. Bitcoin a coborât marţi sub pragul de 73.000 de dolari, la 72.884 dolari, și a atins astfel cel mai scăzut nivel din ultimele aproape 16 luni, în urma înmulțirii vânzărilor dar și a retragerilor din fondurile ETF bazate pe evoluția „monedelor stabile” („stable coin”) care sunt legate de dolarul american. Miercuri, principala criptomonedă se tranzacționa în culoarul 74.713 – 76.853 dolari. Ethereum, care a coborât, la rândul său, până la 2.120 dolari, fluctua miercurea aceasta între 2.195 – 2.293 dolari. Față de începutul acestui an, bitcoin a pierdut circa 16%, pe fondul menținerii unui nivel ridicat al tensiunilor geopolitice (războiul din Ucraina, dar și a dosarelor privind Venezuela, Groenlanda sau Iran) și a războaielor valutare sau comerciale.

Citeste pe larg

Leul a reușit să se aprecieze față de euro în ședința de marți, pe fondul unei reduceri a cererii de valută, dar a pierdut teren față de dolar, francul elvețian și lira sterlină, în timp ce indicii ROBOR revin treptat la valorile de la sfârșitul lui aprilie 2025. Cursul monedei unice a scăzut de la 5,0959 la 5,0950 lei iar tranzacțiile se realizau în culoarul 5,095 – 5,097 lei,valori identice cu cele de luni. A continuat tendința de scădere a indicilor ROBOR, în condițiile în care banca centrală nu mai sterilizează excesul de lichiditate din piață, unde tranzacțiile zilnice se realizează în jurul valorilor de 5,50 – 5,60%, aproape de valoarea dobânzii pentru facilitatea de depozit care este de 5,50%, din august 2024. Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,87%, însă cel la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a scăzut de la 5,97 la 5,96% iar cel la 12 luni de la 6,13 la 6,12%. Cu două zile înainte de întâlnirea guvernatorilor statelor care fac parte din BCE, euro s-a retras la 1,1782 – 1,1825 dolari, la o săptămână după atingerea unui vârf de 1,2046 dolari. Dolarul s-a apreciat după ce Rezerva Federală a menținut dobânzile în culoarul stabilit în decembrie de 3,50 – 3,75%, iar președintele Trump și-a domolit tonul vindicativ. În piața locală, cursul dolarului a urcat de la 4,2958 la 4,3216 lei. Cursul francului elvețian a crescut de la 5,5372 la 5,5510 lei, dar s-a menținut sub maximul istoric de 5,5598 lei, atins vineri. Media lirei sterline a urcat de la 5,8854 la 5,9031 lei, vârf al ultimelor șapte luni. Metalul galben se tranzacționa marți în culoarul 4.659,90 – 4.951,80 dolari/uncie. În piața locală, prețul gramului de aur a crescut de la 644,9082 lei la 683,2483 lei, față de maximul istoric de 755,1450 lei. Uncia de argint, după o scădere la 83 dolari a urcat spre 89 dolari, la trei zile după ce a atins recordul 120,4448 dolari. Chiar dacă uncia de aur a cunoscut cea mai mare corecție zilnică, începând cu 1983, analiștii băncii elvețiene UBS prognozează pentru acest an depășirea pragului de 6.200 dolari, iar americanii de la JPMorgan văd la sfârșitul anului un preț de 6.300 dolari, în timp ce germanii de la Deutsche Bank prognozează un nivel de 6.000 dolari. Monedele din regiune s-au depreciat la 4,2198 zloți/euro, respectiv 380,65 forinți/euro. După scăderea de luni la 74.595 dolari, bitcoin fluctua între 77.619 și 79.126 dolari. Ethereum care a atins un minim de 2.162 dolari se tranzacționa între 2.270 și 2.357 dolari.

Citeste pe larg

Leul a avut o evoluție depreciativă față de principalele monede. Excepție a făcut dolarul american care este afectat de strategia „sell America” („vinde America”) de la nivelul marilor investitori, care și-au pierdut încrederea în politicile economice și comerciale ale administrației de la Casa Albă. La sfârșitul lui ianuarie, euro a crescut cu circa 0,6 bani față de începutul lunii. Francul elvețian, care a atins joia trecută maxmul istoric de 5,5584 lei, a câștigat aproape 8,2 bani iar lira sterlină a urcat cu peste 1,2 bani. Dolarul a fost singurul pierzător cu o depreciere de aproape 8,2 bani. Vineri, cursul euro a crescut marginal de la 5,0957 la 5,0961 lei, în ton cu evoluția monedei unice față de alte valute de la marginea zonei. Tulburențele din piețele internaționale au lărgit culoarul de tranzacționare la 5,092 – 5,103 lei. Indicii ROBOR și-au accentuat tendința descendentă revenind la valori comparabile cu cele de la începutul lunii mai, înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale. Evoluția s-a datorat, în principal, nivelului ridicat al lichidității din piața monetară, în condițiile în care BNR nu o mai sterilizează și recompensează depozitele atrase de la băncile comerciale cu o dobândă de 5,5%. Vineri, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a coborât de la 5,88 la 5,87%, față de 6,14% în prima ședință a lunii ianuarie. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 5,97% față de 6,28% la începutul anului, iar cel la 12 luni a stagnat la 6,13% comparativ cu 6,49% în prima ședință a lunii trecute. După războiul tarifelor, administrația de la Casa Albă pare pregătită să pornească un război al valutelor, prin deprecierea dolarului și aducerea de acuzații Chinei și Japoniei că îşi devalorizează propriile monede. Pe acest fond, euro a crescut la jumătatea săptămânii la aproape 1,2050 dolari, maximul ultimilor patru ani. În ultimele două zile de tranzacționare din ianuarie, s-au declanșat marcările de profit, care s-au accentuat vineri, după nominalizarea lui Kevin Warsh drept viitor preşedinte al Rezervei Federale, care a fost percepută drept un semnal de stabilitate şi independenţă pentru Fed. Vineri, moneda unică a alunecat de la 1,1976 la 1,1850 dolari, valoare la care s-a închis piața americană. În cea locală, cursul dolarului a închis luna la 4,2742 lei, față de 4,2490 lei în ședința de miercuri. Nominalizarea făcută de președintele Trump a zguduit și piețele specializate ale metalului galben. Vineri, culoarul de tranzacționare al metalului galben s-a lărgit la 4.691,60 – 5.452 dolari/uncie, cu închiderea în jurul valorii de 4.890 dolari, față de maximul istoric de 5.595,47 dolari/uncie înregistrat joia trecută. În piața locală, prețul gramului de aur a scăzut de la recordul de 755,1450 lei la 699,3181 lei, mai sus cu aproape 78 lei față de începutul anului. Incertitudinea la nivel global, stimulată de politicile imprevizibile ale Statelor Unite privind tarifele comerciale și intervențiile militare în Groenlanda, America Latină şi Orientul Mijlociu, au alimentat constant cererea de franci elvețieni. Joi, francul a atins maximul istoric față de euro, care a ridicat cursul la recordul de 5,5598 lei, în ultima ședință din ianuarie, când lira sterlină a scăzut la 5,8755 lei.

Citeste pe larg

Prețul gramului de aur a depășit o nouă barieră și a urcat de la vechiul maxim istoric de 720,7478 lei la cel nou de 755,1450 lei, evoluție la care au contribuit atât creșterea de joi a cursului monedei americane cât și, în special, atingerea de către metalul galben a unui nou record de 5.595,47 dolari/uncie! Argintul a depășit, în premieră, pragul de 120 dolari/uncie. În schimb, platina nu a reușit să treacă de 2.844,29 dolari/uncie, recordul atins la începutul săptămânii trecute. Media monedei elveţiene a urcat de la 5,5418 lei la un nou maxim istoric de 5,5548 lei, după ce a atins un minim istoric față de euro de 0,9163 franci/euro și cel mai ridicat nivel faţă de dolar din ultimii aproape 11 ani. Evoluția se datorează majorării plasamentelor în franc, considerat drept un „refugiu sigur”, investitorii căutând alternative la moneda americană, precum aurul sau yenul japonez. Creșterea metalului galben s-a amplificat odată cu noile declarații făcute de Donald Trump în privința unei posibile intervenții armate în Iran, ceea ce a umbrit decizia de miercuri a Rezervei Federale americane de a menține rata cheie în culoarul 3,50 – 3,75%, și a întrerupt ciclul de normalizare a politicii sale monetare, început în septembrie. Majoritatea analiștilor consideră că Fed ar putea opera o nouă reducere spre finalul acestui an. Leul s-a disociat de evoluția altor monede de la marginea zonei euro, ale căror cursuri s-au depreciat la 4,2072 zloți/euro, respectiv 381,57 forinți/euro. În piața locală, cursul monedei unice a scăzut modest de la 5,0960 la 5,0957 lei, iar tranzacțiile se realizau în culoarul 5,095 – 5,097 lei. Aprecierea leului a fost însoțită de continuarea procesului de scăderea indicilor ROBOR, stimulat de faptul că BNR nu mai sterilizează excesul de lichiditate din piața monetară iar băncile își plasează excedentul de lei în depozite la banca centrală pentru care obțin o dobândă de 5,5%. Joi, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a coborât de la 5,89 la 5,88%. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a alunecat de la 5,99 la 5,97%, iar cel la 12 luni a stagnat la 6,13%. Statul s-a împrumutat joi cu aproape 1,2 miliarde lei pentru care a acceptat o dobândă medie anuală de 6,08% până la scadența din aprilie 2028, în timp ce ofertele de cumpărare s-au ridicat la aproape 3,3 miliarde lei. La această sumă s-au adăugat alte 800 milioane lei cu scadența iulie 2031 la un randament mediu anual de 6,34%. Euro a urcat la jumătatea săptămânii la 1,2046 dolari, maxim al ultimilor patru ani, însă s-a retras joi la 1,1938 – 1,1997 dolari, pe fondul marcărilor de profit, ceea ce a ridicat cursul monedei americane de la 4,2490 la 4,2651 lei. Media lirei sterline a urcat de la 5,8622 la 5,8825 lei. De obicei, deprecierea monedei americane avea un efect pozitiv asupra monedelor digitale, prin creșterea cotațiilor. În prezent, rolul tot mai important pe care îl au așa-numitele „stable coin” (monede stabile) care sunt legate de dolarul american, afectează performanța criptomonedelor. Bitcoin a scăzut la 87.619 – 89.221 dolari iar ethereum la 2.920 – 3.008 dolari.

Citeste pe larg

La începutul acestei săptămâni prețul gramului de aur a atins un maxim de 703,3520 lei, în timp uncia a urcat până la 5.110,90 dolari. Vremurile complicate prin care trecem din punct de vedere economic și geopolitic au creat mediul propice pentru metalul galben care a crescut miercurea aceasta la un nou record de 5.312,40 dolari/uncie, mai mult cu peste 20% față de începutul anului, ceea ce a împins gramul de aur la 720,7478 lei lei, față de 621,3365 lei, în prima ședință din 2026. La rândul său, argintul a atins un nou record de aproape 116 dolari/uncie. Noul puseu apreciativ al metalelor prețioase a apărut în urma ultimelor declarații făcute de președintele Trump chiar înainte de decizia de politică monetară care urma să fie luată miercuri de Rezerva Federală americană. Aceasta a afirmat că actuala depreciere a monedei americane, care a atins un minim al ultimilor patru ani față de euro, este „grozavă”, continuând șirul de declarații referitoare la dorința sa de a avea un dolar mai slab, care ar putea dinamiza exporturile americane, chiar dacă aceasta ar crea un nou puseu inflaționist. Aceste măsuri deschid cutia Pandorei în privința declanșării unui război al valutelor, iar oficiali ai BCE au declarat că sunt necesare măsuri care să stopeze supraaprecierea euro, evoluție ce pune în pericol exporturile europene, în special cele de vehicule. În noaptea de marți spre miercuri, euro a urcat în piața asiatică până la 1,2046 dolari, după care s-a retras spre 1,1970 dolari, câștigul din ultimele 12 luni fiind de circa 15%. În piața locală, cursul monedei americane a scăzut de la 4,2871 la 4,2490 lei, față de 4,3532 lei, în urmă cu o săptămână. Reducerea plasamentelor în dolari le-au majorat pe cele în active considerate mai riscante a asigurat stabilitate monedelor de la marginea zonei euro. Cursul euro a revenit la valoarea stabilită luni de 5,0960, de la 5,0959 lei în ședința precedentă, respectiv 5,0961 lei, în urmă cu o săptămână, iar tranzacțiile se realizau în culoarul 5,095 – 5,098 lei. Sondajul din decembrie efectuat în rândul membrilor CFA România nu anticipează o evoluție pozitivă pentru moneda naționale, valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de 6 luni al cursului euro se află la 5,1375 lei, respectiv la 5,1894 lei pentru orizontul de 12 luni. Căderea dolarului a amplificat cererea de monedă elvețiană care a revenit sub pragul de 0,92 franci/euro, astfel că media ei a urcat la un nou record de 5,5418 lei, depășindu-l pe cel de 5,5322 lei atins luni. În schimb, lira sterlină s-a depreciat de la 5,8732 la 5,8622 lei, mai sus totuși față de cea de miercurea trecută care a fost de 5,8358 lei. Tendința de scădere a dobânzilor interbancare a continuat la jumătatea acestei săptămâni, în condițiile unei lichidități excesive și a lipsei intervențiilor BNR. Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 5,90 la 5,89%. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,01 la 5,99%, iar cel la 12 luni de la 6,154 la 6,13%. Bitcoin, care a scăzut la sfârșitul săptămânii trecute la 86.000 dolari, fluctua în culoarul 88.737 – 90.062 dolari, iar ethereum se tranzacționa între 2.983 și 3.041 dolari.

Citeste pe larg

Tendința de scădere a dobânzilor interbancare s-a menținut și marți dar a fost de mai mică amploare față de săptămânile trecute, având în vedere faptul că BNR a anunțat, după ședința unde rata cheie a fost menținută la 6,50%, că procesul de reducere a prețurilor va fi unul lent până la jumătatea anului. Marțea aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,90%. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,02 la 6,01%, iar cel la 12 luni de la 6,15 la 6,14%. Scăderea indicilor ROBOR permite statului să se împrumute cu mai mulți bani față de sumele programate la licitațiile de titluri de stat cu dobânzi mai mici. La începutul săptămânii, Trezoreria s-a împrumutat cu 1,409 miliarde lei, din cei 3,039 miliarde lei puși la bătaie de bănci, față de o valoarea programată de 800 milioane lei. Scadența titlurilor este octombrie 2029 iar dobânda medie anuală a fost de 6,22%. Cea mai mare sumă atrasă luni de Finanțe a fost de circa 3,6 miliarde lei la o dobândă anuală de 6,01% și cu scadența în ianuarie viitor. Ofertele de cumpărare s-au ridicat la peste 3,4 miliarde lei iar suma programată a fost de 1 miliard lei. Apetitul pentru cumpărarea de bonuri românești a permis Finanțelor să atragă alte 600 milioane lei cu scadența în iulie 2034 la un randament mediu anual de 6,67%. Necesarul uriaș al bugetului de stat a determinat suplimentarea sumelor atrase. Astfel, pentru scadența octombrie 2029 au fost împrumutate încă 211,4 milioane lei iar pentru iulie 2034 suma a fost de 90 milioane lei. Euro se tranzacționa marți în culoarul 5,096 – 5,098 lei, iar media a scăzut marginal de la 5,0960 la 5,0959 lei. Climatul geopolitic tensionat creat de președintele Trump prin războiul tarifelor comerciale, intervențiile verbale sau directe în Venezuela, Groenlanda, amenințarea Canadei cu un embargo comercial sau tensiunile legate de Iran, țară care ar putea fi atacată de armata americană, dar și uriașa datorie guvernamentală a SUA cât și atacurile la adresa independenței Rezervei  Federale americane sunt tot atâtea motive care au determinat reducerea cererii de dolari și înmulțirea plasamentelor în așa-numitele refugii, precum aurul, francul elvețian sau yenul japonez. Euro a urcat până la 1,19 dolari, valoare comparabilă cu cele din septembrie trecut, iar cursul monedei americane a scăzut de la 4,2972 la 4,2871 lei. Media francului elvețian a scăzut de la maximul istoric de 5,5322 la 5,5270 lei, iar cea a lirei sterline de la 5,8747 la 5,8732 lei. Prețul gramului de aur a coborât de la maximul istoric de 703,3520 lei la 700,8626 lei, scădere la care a contribuit deprecierea monedei americane și retragerea metalului galben la 5.009,90 – 5.101,30 dolari/uncie, care a urmat creșterii de luni la un record de 5.110,90 dolari/uncie. Monedele din regiune s-au apreciat la 4,2032 zloți/euro, respectiv 382,08 forinți/euro. Bitcoin, care a testat săptămâna trecută scăderea sub puternicul suport de la 85.000 dolari, fluctua marți între 87.659 și 88.862 dolari. Ethereum ethereum se tranzacționa în culoarul 2.898 – 2.951 dolari.

Citeste pe larg

Politica intervenționistă a președintelui Trump, care a mutat la Casa Albă tehnicile sale de negociere comercială și de troc, în detrimentul politicii și diplomației clasice, a diminuat rolul de refugiu al dolarului american și a impulsionat achiziția altor active considerate sigure, așa cum sunt metalele prețioase sau francul elvețian și yenul japonez. Aurul, principalul activ de refugiu, a depășit de la finalul lui 2024, înainte de începerea noului mandat al președintelui Trump, cu rapiditate pragurile considerate psihologice de la 3.000 dolari, 4.000 dolari iar lunea aceasta a urcat de la recordul de 4.991,10 dolari/uncie, atins vinerea trecută, la unul nou de 5.110,90 dolari/uncie, care era prognozat pentru jumătatea anului sau chiar spre finalul lui. În prezent, analiștii anticipează depășirea în acest an a pragului de 6.000 dolari, însă niciunul nu vede unde se va consolida prețul, atâta vreme cât uncia a câștigat aproape 65% în 2025, cea mai mare creștere anuală începând cu 1979, iar aprecierea din prima lună din 2026 este de circa 17%. Argintul, noua stea a pieței metalelor prețioase, a înregistrat un nou record și s-a apropiat de 110,50 dolari/uncie, aprecierea din ultimul an . La rândul ei, platina a atins un nou maxim istoric de 2.820 dolari/uncie. În piața locală, prețul gramului de aur a crescut de la maximul istoric atins vineri de 687,7477 lei la cel nou de 703,3520 lei. Creșterea plasamentelor în monedele considerate drept „sigure” au apreciat francul elvețian față de euro astfel că media acestuia a urcat de la 5,4922 lei la un nou record istoric de 5,5322 lei, precedentul maxim de 5,5259 lei fiind înregistrat în 14 noiembrie 2025. În schimb, media lirei sterline a crescut marginal de la 5,8734 lei la 5,8747 lei. În urmă cu o săptămână, cursurile erau de 5,4851 lei, respectiv 5,8746 lei. Luni noapte, în segmentul asiatic al piețelor financiare, euro a atins un maxim de 9,1220 lei, cotație comparabilă cu cea din mai, la scurt timp după turul întâi al alegerilor prezidențiale. Însă, în piața locală tranzacțiile se realizau în culoarul 5,094 – 5,097 lei astfel că media a urcat de la 5,0943 la 5,0960 lei, comparativ cu 5,0921 lei, la începutul săptămânii trecute. Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,90%. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,02%, iar cel la 12 luni a coborât de la 6,16 la 6,15%, comparativ cu 6,29% în data de 16 ianuarie. Euro și-a accelerat aprecierea față de euro iar cotația a urcat la 1,1898 dolari, față de un minim de 1,1578 dolari, lunea trecută. În piața locală, cursul monedei americane a scăzut la începutul acestei săptămâni de la 4,3411 la 4,2972 lei. În regiune, media monedei maghiare s-a întărit modest la 382,27 forinți/euro, după ce Banca Ungariei a menținut recent dobânda de politică monetară la 6,5%. În schimb, cursul monedei poloneze s-a depreciat la 4,2118 zloți/euro. Bitcoin testează, din nou, scăderea la pragul suport de la 85.000 dolari, și se tranzacționa în culoarul 86.000 – 88.340 dolari. Ethereum fluctua între 2.811 și 2.926 dolari.

Citeste pe larg

Dobânzile interbancare au coborât la cele mai scăzute valori față de sfârșitul lunii aprilie, înainte de turul întâi al alegerilor prezidențiale. Vineri, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,90%, față de 6,0% la sfârșitul săptămânii precedente. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a scăzut de la 6,04 la 6,02%, față de 6,11%, iar cel la 12 luni a coborât de la 6,18 la 6,16%, comparativ cu 6,29% în data de 16 ianuarie. Joi, Trezoreria s-a împrumutat cu 267 milioane lei, scadente în iulie 2040 la o dobândă medie anuală de 6,91%. La această sumă, s-au adăugat 700 milioane lei cu scadența în iulie 2033, la un randament mediu anual de 6,69%. Prețul gramului de aur a crescut vineri de la 676,7196 lei la un nou maxim istoric de 687,7477 lei, după ce metalul galben a încheiat cea mai bună săptămână din ultimii șase ani și a atins recordul de 4.991,10 dolari/uncie, apropiindu-se astfel de pragul psihologic de 5.000 dolari/uncie, anticipat pentru partea a doua a acestui an. La această evoluție a contribuit aprecierea euro la 1,1728 – 1,1834 dolari, cea mai ridicată valoare a ultimelor șapte luni, investitorii căutând alternative la plasamentele în moneda americană, în condițiile crizei provocate de Donald Trump care a anunțat tarife majorate la importurile din țările europene care se opun cererilor sale de a controla Groenlanda. Tendința de scădere s-a amplificat în momentul în care s-au amplificat îngrijorările legate de independenţa Rezervei Federale. Reamintim că dolarul a încheiat anul trecut cu o scădere de 9%, cea mai mare depreciere începând cu 2017. În piața locală, cursul monedei americane a scăzut de la 4,3799 lei, în ședința de luni, la 4,3411 lei, în cea de vineri. Argintul, care a devenit noua vedetă a pieței metalelor prețioase dar are și un important rol în industria IT și cea a bateriilor, a crescut la peste 103 dolari/uncie. În ultimul an, cei care au investit în metalul alb au obținut câștiguri de peste 200%. Volatilitatea cursului euro a fost minimă dar cu o tendință depreciativă la nivel săptămânal, în contrast cu evoluția altor monede de la marginea zonei euro. Tranzacțiile la nivel săptămânal s-au realizat în culoarul 5,089 – 5,097 lei, astfel că media monedei unice a urcat de la 5,0921 lei, la începutul săptămânii, la 5,0961 lei, la jumătatea ei, pentru ca vineri să se retragă la 5,0943 lei. Vineri, cursul francului elvețian a fost stabilit la 5,4922 lei, maximul săptămânii de 5,4978 lei fiind atins marți. Media lirei sterline a urcat la 5,8743 lei. Miercuri, bitcoin a alunecat la aproape 87.000 dolari și se tranzacționa la sfârșitul săptămânii între 88.056 și 89.283 dolari. Ethereum a coborât sub pragul 2.900 dolari și fluctua la final de săptămână în culoarul 2.921 – 2.956 dolari.

Citeste pe larg

În pieţele internaționale a apărut un sentiment de uşurare după ce președintele Trump a renunțat la amenințările privind impunerea de tarife suplimentare mai multor state europene și a anunțat că s-a ajuns la un acord asupra unui cadru preliminar pentru o înțelegere privind Groenlanda în cooperare cu NATO. Monedele de la marginea zonei euro au profitat de scăderea aversiunii față de risc și s-au apreciat față de cea unică. Cursul euro a scăzut de la 5,0961 lei, maximul ultimelor trei săptămâni, la 5,0936 lei, în condițiile în care culoarul de tranzacționare era de 5,093 – 5,097 lei. Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 5,91 la 5,90%. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 6,04%, iar cel la 12 luni a coborât de la 6,19 la 6,18%. Declarațiile făcute de președintele american au depreciat euro la 1,1670 – 1,1705 dolari, față de 1,1768 dolari, vârf atins marți. Cursul monedei americane a urcat, astfel, de la 4,3532 la 4,3572 lei. Prețul gramului de aur a scăzut de la maximul istoric de 680,9127 lei la 676,7196 lei, după ce metalul galben a coborât la 4.773 – 4.837 dolari/uncie față de recordul de 4.888,80 dolari/uncie atins miercuri. Reducerea aversiunii față de risc a depreciat moneda elvețiană, considerată drept un „refugiu” în perioadele tensionate, față de cea europeană dar a întărit-o pe cea britanică. Astfel. Cursul francului a scăzut de la 5,4947 la 5,4897 lei iar cel al lirei sterlină a urcat de la 5,8358 la 5,8583 lei. În regiune, media monedei poloneze s-a apreciat la 4,2128 zloți/euro iar a celei maghiare la 383,95 forinți/euro. Culoarul de tranzacționare al bitcoin s-a retrâns la 89.385 – 90.277 dolari iar pe cel al ethereum la 2.962 – 3.034 dolari.

Citeste pe larg

Chiar dacă inflația de la sfârșitul lui 2025 s-a menținut aproape de 10%, perspectivele sunt mai optimiste pentru acest an, Comisia Națională de Prognoză anticipând în raportul său publicat în decembrie o medie anuală a creșterii prețurilor de 6,5%, cu o scădere până la 3,6% în decembrie. Conform comunicatului de presă care a urmat deciziei BNR, de la începutul săptămânii, de menținere a dobânzii de politică monetară la 6,5%, nivel stabilit în august 2024, „actualele evaluări relevă perspectiva descreșterii lente a ratei anuale a inflației în primele trei luni din 2026” iar efectele majorărilor fiscale din 2025 „se vor epuiza în a doua parte a anului curent”. Rămâne de văzut cum vor fi temperate eventualele presiuni inflaționiste din trimestrul al doilea, după eliminarea la sfârșitul lui marte a schemei de plafonare a prețurilor la gaze. Cu inflația pe o pantă descendentă și un nivel ridicat al lichidității din piața monetară care permite Guvernului să se împrumute din piața locală la costuri mai mici, indicii ROBOR revin la valorile de la sfârșitul lui aprilie 2025, înainte de anunțarea rezultatelor la primul tur al alegerilor prezidențiale. Atunci indicele la 3 luni s-a situat la 5,90, cel la 6 luni la 5,99% iar cel la 12 luni la 6,08%. La jumătatea săptămânii, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 5,97 la 5,91%. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,09 la 6,04%, iar cel la 12 luni de la 6,26 la 6,19%. Scăderea dobânzilor nu a fost însoțită de una a cursului euro, care a urcat de la 5,0929 la 5,0961 lei, față de 5,0985 lei, la sfârșitul anului trecut. Analiștii BCR anticipează o evoluție stabilă a leului până la jumătatea anului, dar estimează pentru sfârșitul lui 2026 un curs de 5,17 lei/euro, „cu riscuri provenite din zona deficitului de cont curent ridicat”. În schimb, cei de la Libra Internet Bank cred că evoluția leului va fi influențată de capacitatea de absorbție a fondurilor europene, iar cursul se va stabiliza în culoarul 5,10 – 5,15 lei, aproape de media de 5,11 lei anticipată de Comisia de Prognoză. Diminuarea vânzărilor de acțiuni americane și dolari de marți („Sell America”), consecință a anunțului făcut de Donald Trump că intenționează majorarea suplimentară a importurilor din Europa, a determinat retragerea euro la 1,1701 – 1,1734 dolari, după creșterea până la 1,1768 dolari, maximul ultimelor trei săptămâni. În piața locală cursul dolarului a crescut de la 4,3442 la 4,3532 lei, față de 4,3658 lei, miercurea trecută. Media francului elvețian a fost stabilită la 5,4947 lei, față de 5,4532 lei, acum o săptămână, iar cea a lirei sterline la 5,8358 lei, comparativ cu 5,8752 lei. Metalul galben s-a apropiat, la jumătatea acestei, de pragul de 5.000 dolari/uncie, mult mai repede decât de anticipau cele mai pesimiste previziuni. Uncia a crescut de la recordul înregistrat marți de 4.748,90 dolari la 4.888,80 dolari, iar prețul gramului de aur a urcat de la 660,2411 lei la noul maxim istoric de 680,9127 lei. Bitcoin a cunoscut în ultimul trimestru din 2025 o corecție de peste 30%, după ce a atins în 3 octombrie maximul istoric de 126.251,31 dolari. De la începutul anului, bitcoin s-a consolidat în jurul pragului de 90.000 dolari și se tranzacționa miercurea aceasta între 88.172 și 90.008 dolari. Ethereum s-a retras la 2.902 – 2.997 dolari.

Citeste pe larg

Chiar dacă inflația de la sfârșitul lui 2025 s-a menținut aproape de 10%, perspectivele sunt mai optimiste pentru acest an, Comisia Națională de Prognoză anticipând în raportul său publicat în decembrie o medie anuală a creșterii prețurilor de 6,5%, cu o scădere până la 3,6% în decembrie. Conform comunicatului de presă care a urmat deciziei BNR, de la începutul săptămânii, de menținere a dobânzii de politică monetară la 6,5%, nivel stabilit în august 2024, „actualele evaluări relevă perspectiva descreșterii lente a ratei anuale a inflației în primele trei luni din 2026” iar efectele majorărilor fiscale din 2025 „se vor epuiza în a doua parte a anului curent”. Rămâne de văzut cum vor fi temperate eventualele presiuni inflaționiste din trimestrul al doilea, după eliminarea la sfârșitul lui marte a schemei de plafonare a prețurilor la gaze. Cu inflația pe o pantă descendentă și un nivel ridicat al lichidității din piața monetară care permite Guvernului să se împrumute din piața locală la costuri mai mici, indicii ROBOR revin la valorile de la sfârșitul lui aprilie 2025, înainte de anunțarea rezultatelor la primul tur al alegerilor prezidențiale. Atunci indicele la 3 luni s-a situat la 5,90, cel la 6 luni la 5,99% iar cel la 12 luni la 6,08%. La jumătatea săptămânii, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 5,97 la 5,91%. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,09 la 6,04%, iar cel la 12 luni de la 6,26 la 6,19%. Scăderea dobânzilor nu a fost însoțită de una a cursului euro, care a urcat de la 5,0929 la 5,0961 lei, față de 5,0985 lei, la sfârșitul anului trecut. Analiștii BCR anticipează o evoluție stabilă a leului până la jumătatea anului, dar estimează pentru sfârșitul lui 2026 un curs de 5,17 lei/euro, „cu riscuri provenite din zona deficitului de cont curent ridicat”. În schimb, cei de la Libra Internet Bank cred că evoluția leului va fi influențată de capacitatea de absorbție a fondurilor europene, iar cursul se va stabiliza în culoarul 5,10 – 5,15 lei, aproape de media de 5,11 lei anticipată de Comisia de Prognoză. Diminuarea vânzărilor de acțiuni americane și dolari de marți („Sell America”), consecință a anunțului făcut de Donald Trump că intenționează majorarea suplimentară a importurilor din Europa, a determinat retragerea euro la 1,1701 – 1,1734 dolari, după creșterea până la 1,1768 dolari, maximul ultimelor trei săptămâni. În piața locală cursul dolarului a crescut de la 4,3442 la 4,3532 lei, față de 4,3658 lei, miercurea trecută. Media francului elvețian a fost stabilită la 5,4947 lei, față de 5,4532 lei, acum o săptămână, iar cea a lirei sterline la 5,8358 lei, comparativ cu 5,8752 lei. Metalul galben s-a apropiat, la jumătatea acestei, de pragul de 5.000 dolari/uncie, mult mai repede decât de anticipau cele mai pesimiste previziuni. Uncia a crescut de la recordul înregistrat marți de 4.748,90 dolari la 4.888,80 dolari, iar prețul gramului de aur a urcat de la 660,2411 lei la noul maxim istoric de 680,9127 lei. Bitcoin a cunoscut în ultimul trimestru din 2025 o corecție de peste 30%, după ce a atins în 3 octombrie maximul istoric de 126.251,31 dolari. De la începutul anului, bitcoin s-a consolidat în jurul pragului de 90.000 dolari și se tranzacționa miercurea aceasta între 88.172 și 90.008 dolari. Ethereum s-a retras la 2.902 – 2.997 dolari.

Citeste pe larg

Chiar dacă inflația de la sfârșitul lui 2025 s-a menținut aproape de 10%, perspectivele sunt mai optimiste pentru acest an, Comisia Națională de Prognoză anticipând în raportul său publicat în decembrie o medie anuală a creșterii prețurilor de 6,5%, cu o scădere până la 3,6% în decembrie. Conform comunicatului de presă care a urmat deciziei BNR, de la începutul săptămânii, de menținere a dobânzii de politică monetară la 6,5%, nivel stabilit în august 2024, „actualele evaluări relevă perspectiva descreșterii lente a ratei anuale a inflației în primele trei luni din 2026” iar efectele majorărilor fiscale din 2025 „se vor epuiza în a doua parte a anului curent”. Rămâne de văzut cum vor fi temperate eventualele presiuni inflaționiste din trimestrul al doilea, după eliminarea la sfârșitul lui marte a schemei de plafonare a prețurilor la gaze. Cu inflația pe o pantă descendentă și un nivel ridicat al lichidității din piața monetară care permite Guvernului să se împrumute din piața locală la costuri mai mici, indicii ROBOR revin la valorile de la sfârșitul lui aprilie 2025, înainte de anunțarea rezultatelor la primul tur al alegerilor prezidențiale. Atunci indicele la 3 luni s-a situat la 5,90, cel la 6 luni la 5,99% iar cel la 12 luni la 6,08%. La jumătatea săptămânii, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 5,97 la 5,91%. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,09 la 6,04%, iar cel la 12 luni de la 6,26 la 6,19%. Scăderea dobânzilor nu a fost însoțită de una a cursului euro, care a urcat de la 5,0929 la 5,0961 lei, față de 5,0985 lei, la sfârșitul anului trecut. Analiștii BCR anticipează o evoluție stabilă a leului până la jumătatea anului, dar estimează pentru sfârșitul lui 2026 un curs de 5,17 lei/euro, „cu riscuri provenite din zona deficitului de cont curent ridicat”. În schimb, cei de la Libra Internet Bank cred că evoluția leului va fi influențată de capacitatea de absorbție a fondurilor europene, iar cursul se va stabiliza în culoarul 5,10 – 5,15 lei, aproape de media de 5,11 lei anticipată de Comisia de Prognoză. Diminuarea vânzărilor de acțiuni americane și dolari de marți („Sell America”), consecință a anunțului făcut de Donald Trump că intenționează majorarea suplimentară a importurilor din Europa, a determinat retragerea euro la 1,1701 – 1,1734 dolari, după creșterea până la 1,1768 dolari, maximul ultimelor trei săptămâni. În piața locală cursul dolarului a crescut de la 4,3442 la 4,3532 lei, față de 4,3658 lei, miercurea trecută. Media francului elvețian a fost stabilită la 5,4947 lei, față de 5,4532 lei, acum o săptămână, iar cea a lirei sterline la 5,8358 lei, comparativ cu 5,8752 lei. Metalul galben s-a apropiat, la jumătatea acestei, de pragul de 5.000 dolari/uncie, mult mai repede decât de anticipau cele mai pesimiste previziuni. Uncia a crescut de la recordul înregistrat marți de 4.748,90 dolari la 4.888,80 dolari, iar prețul gramului de aur a urcat de la 660,2411 lei la noul maxim istoric de 680,9127 lei. Bitcoin a cunoscut în ultimul trimestru din 2025 o corecție de peste 30%, după ce a atins în 3 octombrie maximul istoric de 126.251,31 dolari. De la începutul anului, bitcoin s-a consolidat în jurul pragului de 90.000 dolari și se tranzacționa miercurea aceasta între 88.172 și 90.008 dolari. Ethereum s-a retras la 2.902 – 2.997 dolari.

Citeste pe larg

Chiar dacă inflația de la sfârșitul lui 2025 s-a menținut aproape de 10%, perspectivele sunt mai optimiste pentru acest an, Comisia Națională de Prognoză anticipând în raportul său publicat în decembrie o medie anuală a creșterii prețurilor de 6,5%, cu o scădere până la 3,6% în decembrie. Conform comunicatului de presă care a urmat deciziei BNR, de la începutul săptămânii, de menținere a dobânzii de politică monetară la 6,5%, nivel stabilit în august 2024, „actualele evaluări relevă perspectiva descreșterii lente a ratei anuale a inflației în primele trei luni din 2026” iar efectele majorărilor fiscale din 2025 „se vor epuiza în a doua parte a anului curent”. Rămâne de văzut cum vor fi temperate eventualele presiuni inflaționiste din trimestrul al doilea, după eliminarea la sfârșitul lui marte a schemei de plafonare a prețurilor la gaze. Cu inflația pe o pantă descendentă și un nivel ridicat al lichidității din piața monetară care permite Guvernului să se împrumute din piața locală la costuri mai mici, indicii ROBOR revin la valorile de la sfârșitul lui aprilie 2025, înainte de anunțarea rezultatelor la primul tur al alegerilor prezidențiale. Atunci indicele la 3 luni s-a situat la 5,90, cel la 6 luni la 5,99% iar cel la 12 luni la 6,08%. La jumătatea săptămânii, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 5,97 la 5,91%. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,09 la 6,04%, iar cel la 12 luni de la 6,26 la 6,19%. Scăderea dobânzilor nu a fost însoțită de una a cursului euro, care a urcat de la 5,0929 la 5,0961 lei, față de 5,0985 lei, la sfârșitul anului trecut. Analiștii BCR anticipează o evoluție stabilă a leului până la jumătatea anului, dar estimează pentru sfârșitul lui 2026 un curs de 5,17 lei/euro, „cu riscuri provenite din zona deficitului de cont curent ridicat”. În schimb, cei de la Libra Internet Bank cred că evoluția leului va fi influențată de capacitatea de absorbție a fondurilor europene, iar cursul se va stabiliza în culoarul 5,10 – 5,15 lei, aproape de media de 5,11 lei anticipată de Comisia de Prognoză. Diminuarea vânzărilor de acțiuni americane și dolari de marți („Sell America”), consecință a anunțului făcut de Donald Trump că intenționează majorarea suplimentară a importurilor din Europa, a determinat retragerea euro la 1,1701 – 1,1734 dolari, după creșterea până la 1,1768 dolari, maximul ultimelor trei săptămâni. În piața locală cursul dolarului a crescut de la 4,3442 la 4,3532 lei, față de 4,3658 lei, miercurea trecută. Media francului elvețian a fost stabilită la 5,4947 lei, față de 5,4532 lei, acum o săptămână, iar cea a lirei sterline la 5,8358 lei, comparativ cu 5,8752 lei. Metalul galben s-a apropiat, la jumătatea acestei, de pragul de 5.000 dolari/uncie, mult mai repede decât de anticipau cele mai pesimiste previziuni. Uncia a crescut de la recordul înregistrat marți de 4.748,90 dolari la 4.888,80 dolari, iar prețul gramului de aur a urcat de la 660,2411 lei la noul maxim istoric de 680,9127 lei. Bitcoin a cunoscut în ultimul trimestru din 2025 o corecție de peste 30%, după ce a atins în 3 octombrie maximul istoric de 126.251,31 dolari. De la începutul anului, bitcoin s-a consolidat în jurul pragului de 90.000 dolari și se tranzacționa miercurea aceasta între 88.172 și 90.008 dolari. Ethereum s-a retras la 2.902 – 2.997 dolari.

Citeste pe larg