By:
On:
In: Jalon 215, pensii speciale, PNRR
Topic… la cererea lui @akord.
Din conferința de presa a parlamentarului USR, Cristian Seidler,  se vede că inițiatorii PNRR pentru România nu știu că prin alinierea pensiilor militare la contributivitate cheltuielile cu aceste pensii ar crește substanțial. Vor scădea doar pensiile celor care au trecut în rezervă înainte de vreme; disponibilizați, pensionați anticipați parțiali. De asemenea, ar scădea pensiile celor care au avut solde mari numai în ultimii ani de activitate. In mod cert, prin alinierea la contributivitate s-ar elimina actualele discrepanțe dintre pensiile mari și pensiile medii pentru cei care au avut aceleași funcții, grade și vechimi.
Acum avem o parte din explicațiile pentru constatarea că mulți militari, activi și pensionari, au votat cu progresiștii useriști  la ultimele alegeri europarlamentare, parlamentare și locale. Au impus și un primar la Capitală.

 

Citeste pe larg

By:
On:
In: Jalon 215, pensii speciale, PNRR

 In esență, indiferent cum le spunem, pensiile militare tot trebuie aliniate la cele două mari cerințe din PNRR: 

-sustenabilitatea și 

-contributivitatea.

Blogul propune calculul ca la magistrați, atât procentual din baza de calcul, cum este propus în proiectul  L 4/2023, cât și contributiv, ca în sistemul public, iar în plată să rămână cuantumul mai avantajos, astfel încât și pensiile militare să se alinieze la calculul celorlalte pensii speciale în privința raportării la componenta contributivă. 

Impozitarea progresivă, care se vehiculează de factorii politici, s-ar aplica numai componentei necontributive, nu întreegii pensii militare.

*********************************************************************************

Marcel Boloș la RFI: Problema pensiilor speciale trebuie rezolvată până în iunie

Cosmin Ruscior

marcel_bolos_pensii_speciale_iunExistă timp suficient pentru ca forma finală a legii pensiilor speciale să fie în acord cu conținutul jalonului din PNRR, declară la RFI ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș. El precizează că în cazul pensiilor militare, ”dacă va fi cazul, probabil împreună cu experții Băncii Mondiale, se va găsi o formulă pentru ca să facem dovada cerinței de contributivitate”Marcel Boloș: Aveam acest termen până la sfârșitul anului trecut (pentru legea pensiilor speciale-n.r.), dar așa cum domnul prim-ministru a dispus în ședința de Guvern de ieri, pentru cererea de plată numărul 3, termenul de depunere a ei este sfârșitul semestrului I al anului 2023. Deci în consecință, până la acest termen, România trebuie să rezolve problema și să adopte legea privind pensiile speciale, dar și alte două jaloane relevante, cum ar fi guvernanța corporațiilor de stat sau chiar trecerea în conservare a grupurilor energetice de la Rovinari și Turceni

Reporter: Deci termenul pentru legea pensiilor speciale ar fi luna iunie?

Marcel Boloș: Da, așa este.

 

Reporter: Și sunteți optimist că ne vom încadra în acest termen?

Marcel Boloș: Păi, suntem în luna martie. Indiferent câte discuții vom avea cu reprezentanții Comisiei Europene și după ce depunem cererea de plată numărul 3 este posibil să avem în continuare solicitări de informații suplimentare din partea Comisiei Europene, însă suntem în luna martie și eu sunt convins că până la termenul dispus de către domnul prim-ministru vom găsi formula necesară, încât să avem o formă a legii privind pensiile speciale. Din acest punct de vedere, cred eu că există timp suficient pentru ca forma finală a legii să fie în acord cu conținutul jalonului, respectiv să avem îndeplinite cerințele privind sustenabilitatea și contributivitatea, pentru că acestea sunt cerințe de bază a acestui proiect de lege.

 

Reporter: Asta înseamnă că forma actuală a legii pensiilor speciale trimise în Parlament nu respectă cerințele din PNRR?

Marcel Boloș: Nu, asta înseamnă că cerințele din PNRR trebuie să fie validate în prealabil cu Comisia Europeană și dacă mai avem de adăugat la lege sau de completat, prin amendamente la lege, acum putem s-o facem, ca urmare a observațiilor pe care le primim de la Comisie, încât să nu punem în dificultate cererea de plată numărul 3, care este de valoare însemnată pentru bugetul României.

 

 

Reporter: Dacă ne uităm la declarațiile din spațiul public, se ridică anumite semne de întrebare. De exemplu, preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, a precizat că nu va accepta ca pensiile militarilor să fie considerate pensii speciale. În aceste condiții, de ce să credem că actuala coaliție va rezolva problema pensiilor speciale, în așa fel încât Comisia Europeană să elibereze tranșa de bani din PNRR care depinde de acest jalon? Pare că e mai degrabă o cosmetizare a pensiilor speciale, o redefinire și nu o eliminare a lor.

Marcel Boloș: Jalonul pe care îl avem în PNRR nu face referire la categoriile de beneficiari privind pensiile speciale. Dacă includem sau nu includem, să zicem, pensiile militarilor, acest lucru trebuie raportat la cerințele de bază cu privire la pensiile speciale, pentru că noi, indiferent dacă includem sau nu pensiile militarilor, noi cerințele de bază privind sustenabilitatea și cele care țin de contributivitate, acestea trebuie să facem dovada pentru jalon în relația cu CE și să le dovedim, cum am precizat, prin discuțiile pe care le avem cu CE.

 

Reporter: Dar în cazul pensiilor militare nu poți demonstra principiul contributivității.

Marcel Boloș: Pentru că ele au fost de-a lungul timpului și modalitatea prin care s-au acordat drepturile salariale și ulterior tot ce a însemnat contribuție la asigurările sociale, într-adevăr, aici, mecanismul în sine nu permite acest lucru, dar dacă va fi cazul, probabil împreună cu experții Băncii Mondiale, se va găsi o formulă pentru ca să facem dovada acestei cerințe de contributivitate. Este o cerință care până la urmă va trebui să facem dovada prin simulările pe care le avem și în raportul BM și să putem astfel să clarificăm pentru toate categoriile de beneficiari de pensii speciale elementele obligatorii pe care le avem în PNRR.

 

 

Reporter: Totuși, oficialii români știau din timp că au de făcut toate aceste reforme și că există un calendar convenit cu Bruxelles-ul. Cu toate astea, au ratat unele termene și au cerut prelungirea lor. Există în continuare anumite ezitări, anumite bâlbe. Nu dăm totuși un semnal de neseriozitate în fața Comisiei Europene?

Marcel Boloș: La aceste jaloane, care sunt atât de complexe și cu mare impact din perspectiva reformei și identificarea acestor soluții, care de multe ori poate trebuiesc ajustate în relația cu Comisia Europeană, câtă vreme nu avem implicații financiare, nu ar trebui să fie o problemă pentru ceea ce înseamnă relația cu CE, câtă vreme noi încercăm să apărăm drepturile și încercăm ca să avem în vedere toate categoriile de beneficiari de pensii speciale. Până la urmă, trebuie să ne uităm pentru ce luptă Guvernul României? Pentru ca să apere dreptul unor beneficiari de pensii speciale și din acest punct de vedere, chiar dacă trebuie să modificăm anumite soluții, chiar dacă anumite decizii pot fi asimilate bâlbâielilor sau incoerenței, totuși cred eu că aici trebuie să judecăm astfel de situații, din perspectiva efortului pe care-l face Guvernul la probleme majore, am spus, nu numai pensiile, dar și legea decarbonizării și legea privind guvernanța corporațiilor de stat, reforma energiei, reforma salarizării, reforma fiscală, sunt toate reforme de profunzime pentru statul român și trebuie să ne uităm până la urmă la cauza pentru care luptă Guvernul și ceea ce încearcă să rezolve, pentru ca să nu fie până la urmă un măcel ca rezultat al unei reforme și să nu se întâmple nimic bun pentru ceea ce înseamnă dezvoltarea României.

 

Reporter: Da, numai că Bruxelles-ul așteaptă măsuri tranșante din partea Bucureștiului, nu prea merge cu jumătăți de măsură.

Marcel Boloș: Așteptarea aceasta este pentru toate statele membre, să fie măsuri tranșante, dar să nu uităm că toate condițiile de implementare privind PNRR-ul s-au schimbat, că noi atunci când am aprobat PNRR-ul, am avut o singură criză, criza pandemică generată de Covid, iar ulterior am ajuns să parcurgem o multitudine de crize, care dau bătăi de cap tuturor guvernelor din toate statele membre și trebuie judecate aceste reforme tranșante și din această perspectivă, pentru că statele membre acum se chinuie ca să rezolve probleme care sunt cauzate de criza energetică, criza prețului la utilitățile publice, ratele inflației care macină statele membre. Deci toate acestea sunt lucruri care trebuie avute în vedere atunci când există un orizont de așteptări din partea Comisiei Europene.

Marcel Boloș, despre legea pensiilor speciale, jalon în PNRR

Citeste pe larg

By:
On:
In: Jalon 215, pensii speciale, PNRR

 Nu avem un document oficial al Raportului Băncii Mondiale, așa că ne mulțumim cu ce au strecurat oficialii prin presa care îi deservește.

Ințelegem că mondialii au recomandat strategii distincte pentru pensiile militare, separat de strategiile pentru pensiile de serviciu  civile.

O recomandare comună, exprimată într-o formulare criptată într-un limbaj pentru experți, ar fi:

Alinierea principiilor de administrare a pensiilor militare cu alte pensii de serviciu – experții consideră că un astfel de sistem „ar permite portabilitatea drepturilor de pensie obţinute cu serviciul militar şi ar permite o tranziţie mai uşoară în şi în afara armatei, deschizând calea unei convergenţe ulterioare a parametrilor sistemului militar cu cel general”. 

Dacă mă forțez, din acest eliptic text eu înțeleg că experții cam recomandă desființarea administrării pensiilor militare prin Casele de Pensii Sectoriale.

Să trecem peste principiile de administrare a pensiilor militare  și să analizăm scenariile recomandate, strict, numai pentru calculul pensiile militare:



Scenarii de reformă propuse de Banca Mondială pentru pensiile militare şi impactul preconizat: 

​1. Menţinerea actualelor prevederi legislative

Acest scenariu ia în considerare o rată de înlocuire de 65% pentru o formulă de beneficii pentru carieră pe 25 de ani, cu o reducere (sau creştere) de 1% pentru fiecare an de serviciu sub (sau peste) ţinta de 25 de ani şi baza de venit de 6 luni pentru calcul a pensiilor. Include, de asemenea, indexarea anuală a prestaţiilor de 2,8% în 2022, 7,8% în 2023 şi inflaţia decalată de 2 ani, după aceea, urmând regulile actuale de indexare.

În ipoteza că salariile în economie vor creşte mai mult decât inflaţia, este de aşteptat ca adecvarea relativă a beneficiilor să scadă. În timp ce pensia medie brută astăzi reprezintă aproximativ 77% din salariul mediu pe economie, se preconizează că acest raport va scădea la 63% până în 2030 şi va scădea sub 50% până în 2037. 

Impactul pe termen lung al reformelor ce au vizat pensiile militare în trecut (în principal reducerea ratei de înlocuire la 65% şi trecerea la indexarea în funcţie de rata inflaţiei) ar reduce rata beneficiilor pe termen lung la niveluri comparabile cu pensia generală sistem.

2. Perioada de referinţă de 12 luni 

Această modificare are un impact modest asupra cheltuielilor cu pensiile şi asupra nivelurilor pensiilor în comparaţie cu scenariul de bază. Cheltuielile totale cu pensiile sunt reduse cu cel mult 2% în perioada de simulare şi rămân la niveluri similare faţă de valoarea de referinţă pe toată perioada de simulare (cu cheltuielile medii pe termen lung de 0,72% PIB).

3. Rata de înlocuire de 45%

Acest scenariu presupune o modificare a formulei, astfel încât rata ţintă de înlocuire să scadă la 45% pentru o carieră de 25 de ani în sistem.

Impact: Acest scenariu ar reduce semnificativ cheltuielile cu pensiile şi nivelul beneficiilor. Cheltuielile cu pensiile urmează o traiectorie descendentă mai marcată după 2027, ajungând la 0,6% din PIB până în 2047 şi apropiindu-se de 0,5% din PIB până în 2070 (cu cheltuielile medii pe termen lung de 0,62% din PIB). Nivelurile relative ale beneficiilor scad mai rapid în acest scenariu, raportul beneficiilor scăzând sub 60% până în 2032 şi sub 40% până în 2047.

Cu toate acestea, adecvarea beneficiului va scădea substanţial, eliminând potenţial economiile de cheltuieli proiectate.

Până în 2070, rata beneficiilor va converge către cea proiectată pentru sistemul general de pensii datorită ratei de indexare mai scăzute utilizate. Acest lucru poate duce la presiuni sporite de a revizui salariile militare, de a implementa măsuri ad-hoc pentru a ţine evidenţa între salariile din economie şi pensiile militare sau de a schimba regulile de indexare – oricare dintre acestea ar putea elimina economiile proiectate.

Aşadar, acest scenariu nu ar duce la reducerea cheltuielilor pe termen lung. 

4. Perioada de referinţă la nivelul întregii cariere

Acest scenariu evaluează impactul prelungirii perioadei de referinţă pentru calcularea câştigurilor medii de la perioada curentă de 6 luni la o medie pe întreaga carieră.

Impact: Rezultatele acestei eventuale modificări ar fi similare cu rezultatele menţionate pentru scenariul anterior (rata de înlocuire de 45%). Ca şi în scenariul precedent, cheltuielile cu pensiile scad sub 0,6% din PIB după 2047 şi sub 0,5% după 2068 (cu cheltuielile medii pe termen lung de 0,61% din PIB).

De asemenea, raportul mediu al beneficiilor urmează un model foarte asemănător ca în scenariul anterior. Raportul dintre pensia militară medie şi salariul mediu pe economie scade în acest scenariu sub 60% după 2029 şi ajungând la 30% până în 2060, cu prestaţii medii puţin mai mici spre sfârşitul perioadei.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Jalon 215, pensii speciale, PNRR

 Presa din ultimele zile… dar și politicienii semnalează că Banca Mondială a venit la București cu Raportul final de reformă a pensiilor speciale. Răzbat nemulțumiri ale CE față de forma Proiectului de lege privind pensiile de serviciu pe care Guvernul l-a înaintat spre dezbatere la Senat.  

Din Comunicatul CE rezultă că tranșa a 3-a de plăți PNRR depinde de îndeplinirea recomandărilor ca toate pensiile de serviciu, inclusiv cele militare să fie revizuite și aliniate principiului contributivității de calcul. De fapt, recomandarea privind alinierea la contributivitate se referă numai la pensiile militare, pentru că restul pensiilor de serviciu sunt deja calculate și în sistemul contributiv.

Pe acest blog cunoaștem încă din 3 ianuarie pretențiile CE, în privința aplicării Jalonului 215 din PNRR, prin amabilitatea userului @Stelică.

Mulți cititori au luat à la lejer acest răspuns al CE la un memoriu al cărui conținut l-am prezentat AICI.

Presa de astăzi evidențiază că principalul obstracol în aplicarera Jalonului 215 este însuși premierul Ciucă, beneficiar al unei pensii militare de aproape 20 000 lei.
Poziția exprimată pe acest blog, în special de admin, este de susținere a calculului pensiilor militare și în sistemul contributiv, așa cum sunt calculate și celelalte pensii speciale, în plată urmând să fie păstrat cuantumul mai avantajos pensionarului militar. Această abordare exclude desființarea pensiilor militare și trecerea lor în sistemul public de pensii.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Jalon 215, pensii speciale

 Răspunsul primit astăzi de @Stelică indică faptul că instituția europeană a înțeles care sunt îngrijorările militarilor privind pensiile militare și reamintește obiectivele Jalonului 215,  aprobat de Comisia Europeană, respectiv revizuirea tuturor pensiilor speciale, inclusiv cele militare, pentru alinierea la principiul contributivității.

Indeplinirea satisfăcătoare a acestor obiective va fi monitorizată de Comisia Europeană în contextul celei de-a treia cereri de plată a Guvernului României.

Comparând cerințele reiterate de Comisia Europeană cu conținutul reformei pensiilor militare din proiectul de lege, introdus de guvern în dezbaterea Senatului, B871/2022, nu este greu de observat că Guvernul va avea o mare problemă pentru a obține cea de-a treia cerere de plată, dacă nu revizuiește și pensiile militare pentru a le alinia la principiul contributivității. 

Nota blogului.

Celelalte pensii speciale din Jalonul 215 sunt deja aliniate principiului contributivității, fiind calculate deja și potrivit Legii nr. 263/2010 cu modificările ulterioare privind sistemul public de pensii.

 

Citeste pe larg

By:
On:
In: pensii speciale
Numai vârfurile înalte ale Bucegilor au zăpadă de Anul NOU 2023 

 Guvernul propune adoptarea în procedură de urgență.

Proiectul nu are modificări privind pensiile militare față de cele din proiectul publicat pe site-ul Ministerului Muncii.

Dați  click pe       B871/2022

B871/2022

Proiect de lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu

Număr de înregistrare Senat: B871/2022
Număr de înregistrare Camera Deputaților:
Adresa: E331/2022
Prima cameră: Senat
Tip inițiativă: Proiect de lege
Inițiatori: Guvernul României

Citeste pe larg

By:
On:
In: pensii speciale
Numai vârfurile înalte ale Bucegilor au zăpadă de Anul NOU 2023 

 Guvernul propune adoptarea în procedură de urgență.

Proiectul nu are modificări privind pensiile militare față de cele din proiectul publicat pe site-ul Ministerului Muncii.

Dați  click pe       B871/2022

B871/2022

Proiect de lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu

Număr de înregistrare Senat: B871/2022
Număr de înregistrare Camera Deputaților:
Adresa: E331/2022
Prima cameră: Senat
Tip inițiativă: Proiect de lege
Inițiatori: Guvernul României

Citeste pe larg

By:
On:
In: CNSAS, Legea 127/2019, Legea nr.223/2015-pensii militare, oug 24/2008, pensii speciale
După precedentul deja creat cu art. 71 indice 1 din Legea nr. 223/2015, potrivit căruia nu beneficiază de pensie de serviciu cei care au fost condamnați definitiv pentru infracțiuni contra umanității, USR propune extinderea deposedării de pensie militară și a securiștilor care au Decizii ale Curții de Apel București de constatare, la cererea CNSAS,  că au desfășurat activități în sensul OUG nr. 24/2008 de deconspirare a vechii securități.
Proiectul lui Drulă, Pl-x nr. 792/2022, nu spune, dar  foștii lucrători ai securității care au decizii CNSAS, confirmate de Curtea de Apel București, ar urma, potrivit actualului art. 71 indice 1, să devină pensionari în sistemul public de pensii, vechimea în serviciu recunoscută pentru stabilirea pensiei militare  constituind stagiu de cotizare în sistemul public de pensii.  
S-ar putea ca multor securiști să le convină bascularea useristă în sistemul public de pensii… după ce sistemul militar i-a blocat, ca vechi pensionari militari, la pensii actualizate doar până în anul 2017.
Olguța Vasilescu spunea pe 19 12 2022, în emisiunea lui Ciutacu, la  RTv, că, după intrarea în vigoare a Legii nr. 127/2019, sistemul public de pensii va deveni atât de atractiv pentru cei care au avut venituri mari încât nici nu mai este nevoie de pensii speciale.
Cei care au suma punctajelor anuale mai mare de 100 puncte vor beneficia în sistemul public de pensii de majorarea actualelor pensii militare.

 

Citeste pe larg