Ce se va întâmpla cu cheltuielile bugetare pe salariile din sectorul public, pensii și alte beneficii sociale!

Guvernul României estimează că, în 2025, aproximativ 80% din veniturile fiscale și contribuțiile de asigurări sociale vor fi alocate pentru salariile din sectorul public, pensii și alte beneficii sociale. Aceasta înseamnă că, din fiecare 10 lei colectați la buget, 8 lei vor fi direcționați către aceste cheltuieli, evidențiind rigiditatea bugetului național, conform ​CursDeGuvernare.ro.

Pentru a menține această proporție, guvernul intenționează să plafoneze cheltuielile de personal și cele cu pensiile. O creștere a ponderii acestor cheltuieli în totalul veniturilor fiscale și contribuțiilor sociale ar putea limita posibilitățile de investiții și dezvoltare economică.

În ceea ce privește veniturile fiscale, România a înregistrat un nivel scăzut, situându-se la aproximativ 27% din PIB în 2024. Aceasta plasează țara printre statele membre ale Uniunii Europene cu cele mai reduse venituri fiscale raportate la PIB, fiind depășită doar de Irlanda. ​

Conform execuției bugetare, cheltuielile de personal au crescut cu 24% față de anul precedent, depășind estimările inițiale. De asemenea, cheltuielile cu asistența socială au înregistrat o creștere de 17,2%, iar cele cu dobânzile au crescut cu 18,5%. ​

Pentru 2025, cheltuielile de personal sunt prognozate să reprezinte 21,1% din totalul cheltuielilor bugetare. Totuși, în anii precedenți, aceste cheltuieli au depășit constant nivelurile bugetate inițial, ceea ce sugerează un risc similar și pentru anul viitor. ​

În contextul unei inflații prognozate de 4,4% pentru 2025, există riscul ca plafonarea veniturilor să genereze nemulțumiri sociale și mișcări de protest în diverse sectoare, ceea ce ar putea conduce la noi majorări salariale. ​

Pentru a echilibra bugetul, guvernul ia în considerare măsuri precum înghețarea salariilor în sectorul public și a pensiilor, eliminarea tichetelor de masă și a voucherelor de vacanță pentru angajații din sectorul bugetar. Aceste măsuri fac parte dintr-un proiect de ordonanță de urgență discutat la nivel guvernamental.

În concluzie, structura rigidă a cheltuielilor bugetare și nivelul scăzut al veniturilor fiscale reprezintă provocări semnificative pentru economia României în 2025, necesitând măsuri prudente și echilibrate pentru asigurarea sustenabilității financiare.

 Execuția principalelor categorii de cheltuieli față de anul precedent arată următoarele evoluții:

• cheltuieli de personal: +24% (comparativ cu +10,2% în bugetul inițial și cu +23,7% în rectificarea bugetară);

• cheltuieli cu bunuri și servicii: +21,4% (creșterea programată în bugetul inițial a fost de 5,7%, iar în rectificarea bugetară a fost de 19,5%);

• cheltuieli cu asistența socială: +17,2% (față de +9,7% în bugetul inițial și de +14,8% în rectificarea bugetară)

• cheltuieli cu dobânzile: +18,5% (creșterea programată în bugetul inițial a fost de 13,8%, iar în rectificarea bugetară a fost de 21,6%);

• subvenții: -5,1% (comparativ cu -29,2% în bugetul inițial și cu -8,3% în rectificarea bugetară);

• alte cheltuieli: +79,3% (creșterea programată în bugetul inițial a fost de 33%, iar în rectificarea bugetară a fost de 49,1%);

• cheltuieli de capital: +67,9% (creșterea programată în bugetul inițial a fost de 7,9%, iar în rectificarea bugetară a fost de 36,5%);

• proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile: +189,7% (față de +275,1% în bugetul inițial și de +405,4% în rectificarea bugetară);

• proiecte cu finanțare din sumele reprezentând asistența financiară nerambursabilă aferentă PNRR: +344,9% (comparativ cu +1.275,6% în bugetul inițial și cu +589,3% în rectificarea bugetară);

• proiecte cu finanțare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR: +267% (creșterea programată în bugetul inițial de fost de 138,6%, iar în rectificarea bugetară a fost de 190,3%).

Doar cheltuielile de personal vor reprezenta peste o cincime din totalul cheltuielilor bugetare.

În 2025, cheltuielile de personal (salarii + sporuri și alte drepturi de natura salarială) vor reprezinta 21,1% din totalul cheltuielilor bugetate, însă trebuie notat că în anii precedenți s-au înregistrat depășiri sistematice cu privire această țintă. Astfel, nivelul bugetat inițial pentru cheltuielile de personal din 2024 a fost depășit cu 12,6%, cu 4% în 2023, respectiv cu circa 2% în 2022.

Și 2025 poartă același risc din cauza faptului că inflația prognozată de guvern rămâne mare (4,4% rata anuală a IPC, crescută de la 3,3% în primul draft de buget), iar cuplată cu plafonările de venituri inflația produce nemulțumiri sociale, care conduc la mișcări de protest (apărare, ordine publică, transporturi, etc.) și apoi la noi majorări.

Mai mult, execuțiile bugetare arată că ponderea veniturilor fiscale în PIB înregistrată de România este în scădere în ultimii ani, în timp ce în alte țări este în creștere.

Pentru 2025, Ministerul Finanțelor estimează o creștere a veniturilor fiscale și a contribuțiilor de asigurări după mai mulți ani de scădere, la 27,2% din PIB în 2024, de la 26,6% din PIB în 2023 și apoi la 27,5% din PIB în acest an.

Sursa: CursDeGuvernare

Articolul Ce se va întâmpla cu cheltuielile bugetare pe salariile din sectorul public, pensii și alte beneficii sociale! apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.

Guvernul României estimează că, în 2025, aproximativ 80% din veniturile fiscale și contribuțiile de asigurări sociale vor fi alocate pentru salariile din sectorul public, pensii și alte beneficii sociale. Aceasta înseamnă că, din fiecare 10 lei colectați la buget, 8 lei vor fi direcționați către aceste cheltuieli, evidențiind rigiditatea bugetului național, conform ​CursDeGuvernare.ro. Pentru a […]

Articolul Ce se va întâmpla cu cheltuielile bugetare pe salariile din sectorul public, pensii și alte beneficii sociale! apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.