By:
On:
In: Curtea de Conturi si pensiile militare

 Procesul dintre CPS a MAI si Curtea de Conturi s-a intors de la ICCJ la Curtea de Apel Bucuresti. 

CPS a MAI a cerut esizarea CCR si a Curtii de Justitie a Uniunii Europene.

Sunt in asteptare doar militarii Casei Sectoriale a MAI: Doar ei au beneficiat de actualizarea pensiilor potrivit Legii nr. 152/2017. Politistii nu au beneficiat de actualizare.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Casele Sectoriale de Pensii, impozit pe pensii
Cateva precizari pentru Casa de Pensii Sectoriala a MApN in privinta art. XVIII din Legea nr. 282/2023:
-Articolul nu modifica si nu completeaza nicio dispozitie din legile care reglementeaza pensiile de serviciu. El modifica art. 101 din Codul Fiscal si, ca atare, interpretarea lui este numai de resortul legal al Ministerului de Finante. 
Platitorii de venituri din salarii si pensii au obligatia sa calculeze si sa retina impozitul asa cum stipuleaza Codul Fiscal, cu eventuale norme de aplicare, daca este cazul, elaborate de Ministerul de Finante. Ce ar insemna ca zecile de mii de platitori de salarii sa interpreteze fiecare, cum il duce capul, dispozitiile de impozitare din Codul Fiscal.
Art. 100 din Codul Fiscal, care defineste venitul impozabil, venit asupra caruia se aplica impozitarea unica sau diferentiat-progresiva, a ramas neschimbat. Potrivit acestui articol, venitul impozabil din pensii este venitul brut din pensii din care se deduce suma de 2 000 lei.

ART. 100 – Stabilirea venitului impozabil lunar din pensii

(1) Venitul impozabil lunar din pensii se stabilește prin deducerea din venitul din pensie a sumei neimpozabile lunare de 2.000 lei.

Or, dupa raspunsul dat de CPS a MApN, venitul impozabil ar fi echivalent cu venitul din pensii.
Pentru stiinta CPS, venitul din pensii este stabilit de legea pensiilor militare iar venitul impozabil este stabilit de Codul Fiscal prin art. 100, asa cum se vede in extrasul de mai sus din Legea 227/2015.
Cotele  de impozitare, fie ea cota unica sau cotele progresive diferentiate, se aplica numai venitului impozabil ramas dupa deducerea sumei de 200 lei din cuantumul brut al pensiei. 
Nu intamplator, in raspunsul CPS se spune ca venitul imopozabil este venitul brut al pensiei. Numai aceasta interpretare le-a permis caselor sectoriale sa considere deducerea de 2000 lei venit impozabil cu cota de impozitare 0 si sa aplice in continuare cotele diferentiate introduse in Codul Fiscal prin art. XVIII din Legea nr. 282/2023.
Numai ca, potrivit Codului Fiscal, este o interpretare gresita pe care Ministerul de Finante are obligatia s-o aduca in textul Codului Fiscal, pentru a evita numeroase procese prin care instantele vor fi chemate sa constate aplicarea gresita a legii in defavoarea pensionarilor speciali.
Este posibil ca atat Ministerul de Finante cat si platitorii de pensii speciale sa fie indusi in eroare de art. 26 din Normele de aplicare a Legii nr. 227/2015, in care la alineatele (5) si (6) se prevede:

(5) Impozitul pe veniturile din pensii se calculează, se reține lunar de către administratorii fondurilor de pensii și se plătește de către unitățile plătitoare ale acestor venituri până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care se face plata pensiilor, la organul fiscal în a cărui rază își au sediul plătitorii de venituri.

(6) Administratorii fondurilor de pensii vor emite norme interne specifice privind aplicarea prevederilor alin. (5)

Dupa cum vedem, normele interne pe care le pot da administratorii de pensii sunt norme specifice bucatariei interne pentru colectarea impozitului pe veniturile din pensii si nu pot fi norme de interpretare a Codului Fiscal.
Nici Normele de aplicare a Codului Fiscal, la capitolul impozitarii veniturilor din pensii, nu absolva Ministerul de Finante de obligatia de a da norme de aplicare a noului articol 101 din Codul Fiscal.
In rest, sunt corecte explicatiile despre caracterul necontributiv al pensiilor militare,  tinand cont de modul de calcul al cuantumului lor.

 

Citeste pe larg

By:
On:
In: ccr, impozit pe pensii

Pentru ca s-au ivit unele neintelegeri in privinta  competentelor de solutionare a interpretarii textelor de lege care reglementeaza impozitarea progresiva a veniturilor din pensii, din intamplare, ieri , CCR a publicat o decizie in care spune ca sunt inamisibile exceptiile care nu privesc textul de lege aplicabil cauzei deduse spre judecare ci interpretarea acelui text.

Competenta de interpretare a legii revine instanțelor, la cerere, iar daca acestea dau interpretari diferite, aplicarea unitara a legii de catre instante este asigurata de ICCJ prin Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

 D E C I Z I A Nr. 598
din 21 noiembrie 2023 a CCR, publicata in MO nr. 131 din 15 02 2023

referitoare la excepția de neconstituționalitate a sintagmei
„acțiunilor îndreptate împotriva actelor administrative care nu mai pot fi revocate întrucât
au intrat în circuitul civil și au produs efecte juridice” din cuprinsul dispozițiilor art. 7 alin. (5)
din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004

………….

28. Având în vedere aceste critici, Curtea reține
că interpretarea normelor de lege este operațiunea de stabilire
a conținutului și a sensului la care acestea se referă și este
o etapă absolut necesară în vederea aplicării corecte a legii
situației de fapt concrete din cauză, instanța de judecată fiind
ținută să aplice în acest scop metodele de interpretare
a normelor juridice. Așa cum a stabilit Curtea Constituțională,
în mod constant, în jurisprudența sa, interpretarea legilor este o operațiune rațională, utilizată de orice subiect de drept îno operațiune rațională, utilizată de orice subiect de drept în o operațiune rațională, utilizată de orice subiect de drept în
vederea aplicării și respectării legii, având ca scop clarificarea
înțelesului unei norme juridice sau a câmpului său de aplicare.
Instanțele judecătorești interpretează legea, în mod necesar, în
procesul soluționării cauzelor cu care au fost învestite,
interpretarea fiind faza indispensabilă procesului de aplicare
a legii. Oricât de clar ar fi textul unei dispoziții legale — se arată
în Hotărârea din 22 noiembrie 1995, pronunțată de Curtea
Europeană a Drepturilor Omului, în Cauza C.R. împotriva
Regatului Unit, paragraful 34 —, în orice sistem juridic există,
în mod inevitabil, un element de interpretare judiciară (a se vedea,
în acest sens, și Decizia nr. 600 din 14 aprilie 2009, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 395 din 11 iunie 2009,
sau Decizia nr. 360 din 25 martie 2010, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 317 din 14 mai 2010). 

29. În consecință, problema de drept invocată de autorul
excepției de neconstituționalitate și dedusă spre soluționare
Curții Constituționale — referitoare la stabilirea momentului
intrării în vigoare a actelor administrative și al producerii
efectelor juridice — este în realitate una de interpretare și de
aplicare a normelor de lege aplicabile cazului concret dedus
judecății instanței care a sesizat Curtea Constituțională. În cazul
în care practica judiciară vădește o interpretare neunitară,
Constituția, prin art. 126 alin. (3), atribuie Înaltei Curți de Casație
și Justiție, iar nu Curții Constituționale, competența de a stabili
interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte
instanțe judecătorești.

30. Având în vedere că, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea
nr. 47/1992, Curtea Constituțională se pronunță numai asupra
constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată,
excepția de neconstituționalitate a sintagmei „acțiunilor îndreptate
împotriva actelor administrative care nu mai pot fi revocate
întrucât au intrat în circuitul civil și au produs efecte juridice” din
cuprinsul dispozițiilor art. 7 alin. (5) din Legea nr. 554/2004,
astfel cum este formulată, este inadmisibilă.

Citeste pe larg

By:
On:
In: îngheţare pensii militare

 Foarte putin s-a discutat in Romania post-revolutionara despre articolul 118 din Constitutie care confera Armatei rolul de garant al democratiei constitutionale, concomitent cu garantarea suveranitatii, a independentei si unitatii statului si a integritatii teritoriale. 

Doar magistratii s-au urcat pe textul articolului 124 din Constitutie  care la alin. (3)   spune ca :

„(3) Judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii.” pentru a scoate in evidenta statutul lor constitutional, statut care ar frange si dreptul autoritatilor legislative si  administrative centrale, Parlamentul si Guvernul,  de a  interveni asupra reglementarilor care anterior au acordat drepturi salariale sau de pensie pentru magistrati.

Se compara importanta magistratilor in apararea statului de drept cu rolul fortelor armate in garantarea democratiei constitutionale si a celorlalte valori din art. 118? Desigur ca se compara, dar de ce numai magistratii se bucura de un statut constitutional care in 2010 i-a aparat de desfiintarea pensiilor pentru magistrati, in timp ce pensiile militare au fost transformate in pensii in sistemul public?


Cu privire la comunicatul de mai jos, reamintim LADPM ca abrogarea dispozitiilor privind pensiile militare din cele 3 ordonante de urgenta nu repun in vigoare textele inlaturate din Legea 223/2015. A se vedea Legea nr.24/2000.

Solutia este repunerea in vigoare printr-un act normativ a textelor modificate sau inlaturate din L 223/2015 prin cele 3 ordonante


COMUNICAT DE PRESA


În continuarea demersurilor pentru soluţionarea situaţiei de criză din sistemul de pensii militare de stat, Liga pentru Apărarea Drepturilor Pensionarilor Militari solicită oficial și imperios ca Primul ministru Marcel Ciolacu, însoțit de miniștrii și directorii care au atribuții în reglementarea problemelor specifice domeniului Apărare, Ordine Publica și Securitate Națională, să aibă o întâlnire de urgență cu structurile asociative ale militarilor în care să se discute următoarele:

1. Modul de îndeplinire de către Armată și celelalte componente ale Forțelor Armate, stabilite potrivit legii, a atributului constituțional de garant al democrației constituționale.

2. Respectarea de către guvernanți a statutului Armatei și a celorlalte componente ale  forțelor armate stabilite potrivit legii, ca instituții fundamentale ale statului Român.

3. Abrogarea imediat, printr-o inițiativă legislativă de urgență, a art.40 din OUG nr.57/2015, art.VII din OUG nr.59/2017, art.41 si 84 din OUG nr. 114/2018, articole neconstituționale care au modificat succesiv și brutal spiritul și litera Legii nr.223/2015 privcind pensile militare de stat și a anexei nr. VII din Legea nr.284/2010 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

4. Eliminarea aberantei discriminări a actualizarii soldei de grad numai pentru personalul în activitate, de dreptul respectiv trebuind să beneficieze toți militarii, polițiștii și polițiștii de penitenciare în activitate, rezervă sau retragere.

5) Respectarea dreptului constituțional de asociere în sindicat a militarilor în activitate, singura categorie socioprofesională căreia îi este interzisă negocierea condițiilor de muncă și salarizarea, creându-se astfel posibilitatea reală a unui dialog social.

6) Respectarea dreptului legal la ajutoare salariale la trecerea in rezerva, drept conferit de art.20 din anexa referitoare la salarizarea pentru familia ocupațională Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională , drept patrimonial suspendat succesiv prin OUG neconstituționale.

7) Stoparea confiscării pensiei suplimentare și revenirea la sensul și spiritul acesteia  – de contribuție mutuală a cadrelor militare.

8) A sosit momentul ca Prim-ministrul României să aibă tăria de caracter și să stea față în față cu ,,MAREA MUTA” care s-a hotărât să vorbească și trebuie să fie ascultată.

9) A sosit ceasul în care să se termine cu manipularea, intoxicarea și dezbinarea militarilor care au ,,solde și pensii speciale”. Să se spună adevărul crud și crunt  despre militarii umiliți și batjocoriți, transformați în subiectul permanent al unui război psihologic perfid, cu repercusiuni directe asupra moralului trupelor de rezervă și implicit a capacității de apărare a Țării.

Dialogul să fie purtat având la bază prevederile constitutionale ale:

art.1 Art. 1 – Statul roman  (3) Romania este stat de drept, democratic si social, in care demnitatea omului, drepturile si libertatile cetatenilor, libera dezvoltare a personalitatii umane, dreptatea si pluralismul politic reprezinta valori supreme, in spiritul traditiilor democratice ale poporului roman si idealurilor Revolutiei din decembrie 1989, si sunt garantate.

Art. 4 – Unitatea poporului şi egalitatea între cetăţeni  (1) Statul are ca fundament unitatea poporului roman si solidaritatea cetatenilor sai.

(2) Romania este patria comuna si indivizibila a tuturor cetatenilor sai, fara deosebire de rasa, de nationalitate, de origine etnica, de limba, de religie, de sex, de opinie, de apartenenta politica, de avere sau de origine sociala.

Art. 15 – Universalitatea

(1) Cetatenii beneficiaza de drepturile si de libertatile consacrate prin Constitutie si prin alte legi si au obligatiile prevazute de acestea.

(2) Legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale sau contraventionale mai favorabile.

Art. 16 – Egalitatea în drepturi

(1) Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari.

(2) Nimeni nu este mai presus de lege.

Art. 102 – Rolul şi structura

(1) Guvernul, potrivit programului sau de guvernare acceptat de Parlament, asigura realizarea politicii interne si externe a tarii si exercita conducerea generala a administratiei publice.

(2) In indeplinirea atributiilor sale, Guvernul coopereaza cu organismele sociale interesate.

Art. 107 – Primul-ministru

(1) Primul-ministru conduce Guvernul si coordoneaza activitatea membrilor acestuia, respectand atributiile ce le revin. De asemenea, prezinta Camerei Deputatilor sau Senatului rapoarte si declaratii cu privire la politica Guvernului, care se dezbat cu prioritate.

Intalnirea se solicită în vederea bunei funcţionări a statului de drept, pentru care este necesară colaborarea tuturor puterilor statului și exponenții categoriilor socioprofesionale, care trebuie să se manifeste în spiritul normelor de loialitate constituţională, cu atât mai mult atunci când sunt în discuţie principii fundamentale ale democraţiei.

Solicităm sprijin mijloacelor media în popularizarea cererii noastre și în urmărirea modului în care guvernanții răspund unei cereri imperioase.


,,Avem disponibilitate totală la dialog”  – Marcel Ciolacu.


Oare pentru militarii în rezervă și în retragere, care nu au nici tractoare și nici autocamioane grele, aveți disponibilitate la dialog domnule prim-ministru?


Domnule președinte al Senatului,


Sunteți militar de carieră dar și fiu de militar. Unde este respectul față de purtătorii aceleași haine militare și alături de care ați respirat același aer, ați împărțit aceeași mâncare etc? Dar respectul față de dascălii dumneavoastră și înaintași?


Domnule prim-ministru,


Sunteți fiu de militar. Cunoașteți condițiile de muncă și viață ale militarului.

Cu respect vă întreb pe amândoi: OARE V-AȚI URÂT PĂRINȚII?

Care este explicația logică și morală că îi desconsiderați pe militari și îi umiliți , în special pe cei în rezervă și retragere, cu acest tratament aberant?


Presedintele Ligii pentru Apărarea Drepturilor Pensionarilor Militari

General de brigadă în retragere Nicolae GROPAN
 
 

Citeste pe larg

By:
On:
In: impozit pe pensii, indexari

 De la cei care au primit astazi pensiile militare in conturile bancare.

La o pensie  bruta de 7 595 lei, dupa indexarea cu 13,8%, s-au retinut 243lei ( imp 10%) + 471 lei (imp 15%) + 5,6 lei  (imp. 20%) =720 lei.

Pensie neta= 6 875 lei 

Eliminand valorile pentru restituirea CASS din anul 2022 si impozitul aferent, rezulta ca s-a aplicat varianta nefavorabila pensionarilor militari, respectiv deducerea personala de 2000 lei din primul barem de impozitare de 4427 lei.

Pentru CIUCAlati nu conteaza cum s-a aplicat noua lege de supraimpozitare a pensiilor de serviciu. Cuantumul lor indexat acordat nu se micsoreaza nici macar cu o letcaie!

Citeste pe larg