Marcel Ciolacu: „Deci, în primul rând, Parlamentul României nu poate legifera pentru trecut”.

Ioana Ene Dogioiu: Nu pentru trecut, pentru viitor…

Marcel Ciolacu: „Legiferează pentru viitor. Din acest moment, ați văzut și în justiție și peste tot, au intervenit scăderi ai acestor pensionari. Vor veni reorganizări la toate instituțiile. Eu mă mir că nu au venit până acum fiindcă au doar până la sfârșitul anului timp să vină cu ele, să trecem cu ele prin Parlament. S-a discutat cu Comisia în detaliu pentru fiecare categorie. Ce vă pot spune? Copilul meu, cu certitudine, și copilul lui nu va mai fi obligat să plătească pensii fără contribuție”. 

Citeste pe larg

PL-x nr. 727/2023

Proiect de Lege privind sistemul public de pensii

 

    adoptat de Senat

Forma adoptată de Senat
CD
15.11.2023     prezentare în Biroul Permanent al Camerei Deputatilor

s-a aprobat procedura de urgență solicitată
      înregistrat la Camera Deputatilor pentru dezbatere
      trimis pentru raport la:

Comisia pentru muncă şi protecţie socială
termen depunere amendamente: 17.11.2023
termen depunere raport: 20.11.2023
      trimis pentru aviz la:

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci
Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale
Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi
Comisia pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi
      înscris pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputatilor (sub rezerva depunerii raportului)

pentru ședința de luni, 20.11.2023

Noua lege in forma adoptata de Senat o puteti citi mai sus.

Va fi adoptata in procedura de urgenta  si de camera decizionala luni 20 noiembrie a.c.
Numai ca, asa cum s-a intamplat si cu L 127/2019, intrarea in vigoare este intarziata, tocmai prin septembrie 2024, timp in care in Romania vor avea loc cateva runde de alegeri europarlamentare si locale.
S-a intamplat ca la alegerile din 2020 romanii, inclusiv pensionarii, sa acorde un vot masiv pentru progresisti si pentru liberalii basescizati, astfel ca la conducere au fost aduse guvernele de dreapta Orban si Cîtu care au decis prorogarea legii in care se prevedea posibilitatea majorarii pensiilor cu 40%.
Rolex Bogdan a reusit pana in prezent sa diabolizeze doi lideri social-democrati, pe Ponta in alegerile prezidentiale cu Iohannis si pe Dragnea in referendumul pentru familia si alegerile parlamentare din 2020. Incearca acum sa procedeze la fel  si cu Ciolacu.
Nu este exclus ca electoratul sa repete si in 2024 naivitatile care i-au adus la putere pe Basescu, Iohannis, Orban si Cîtu, astfel incat si noua lege a pensiilor din sistemul public sa fie din nou amanata, daca partidele care acum spun ca nu sunt bani pentru majorarea pensiilor vor ajunge sa decida in noile guvernari.
Trendul in sondaje este cresterea partidelor care promoveaza eliminarea pensiilor de serviciu, respectiv AUR si USR.

Citeste pe larg

Spre deosebire de legea pensiilor militare care ii sanctioneaza prin plafonari de cuantum pe cei care doresc sa lucreze mai mult de 25 ani, noua lege a pensiilor din sistemul public acorda supliment de punctaj celor care lucreaza mai mult de 25 ani.

Noua lege, daca va fi votata de Parlement in forma aprobata de Guvern, va intra in vigoare la 01 09 2024, cu exceptia articolului 84 alin. (6) care va intra invigoare de la 0 01 2024 si prevede ca:

Art. 84

(6) În anul 2024 valoarea punctului de pensie se majorează cu 13,8 % și este de 2032 lei.

Proiectul legii, mai putin eventualele modificari aduse in Sedinta de Guvern, poate fi studiat mai jos, asa cum a fost publicat pe site-ul Ministerului Muncii.

Ministerul Muncii 

– Transparență decizională

Publicat la data 31.10.2023

Proiect Lege privind sistemul public de pensii

Anexa nr.1 Anexa nr.2 Anexa nr.3
Anexa nr.4 Anexa nr.5 Anexa nr.6
Anexa nr.7 Anexa nr.8 Anexa nr.9
 Anexa nr.10  Anexa nr.11 Anexa nr.12
Anexa nr.13 Anexa nr.14 Anexa nr.15

Expunere de motive

Propunerile, sugestiile şi opiniile cu privire la acest proiect pot fi transmise la adresa de e-mail dezbateri@mmuncii.gov.ro în termen de 10 zile calendaristice de la data publicării pe site

Citeste pe larg

 

Floare tarzie de toamna în mar


Articolul 26 din Legea nr. 223/2015 reglementeaza posibilitatea ca, in anumite conditii, si militarii care au trecut in rezerva fara drept de pensie, dar au avut o vechime in serviciu mai mica de 10 ani, sa primeasca o pensie militara dupa ce mai intai si-au deschis un drept de pensie in sistemul public de pensii sau in alt sistem, de exemplu pentru avocati, in care  au indeplinit conditiile cumulative de varsta si vechime pentru deschiderea unui drept de pensie.

Logica este ca in sistemul public de pensii stagiile militare mai mici de 10 ani au contat pentru deschiderea dreptului de pensie civila, nu si pentru calculul cuantumului pensiei civile, iar in sistemul pensiilor militare stagiile civile conteaza pentru deschiderea unui drept de pensie militara, nu si pentru calculul cuantumului pensiei militare.

Conditia esentiala pentru a obtine o astfel de pensie este ca dupa trecerea in rezerva militarii sa continue sa munceasca pentru a indeplini conditiile cumulative, vârsta și vechime, pentru deschiderea unui drept de pensie pentru limita de varsta, varsta redusa sau de invaliditate în alt sistem de pensie. 

Aceasta condiție nu se cere celor care la data trecerii în rezerva aveau deja 10 ani vechime în serviciu. La implinirea varstei standard din sistemul pensiilor militare, acestia vor primi o pensie de serviciu in condițiile art. 19 din Legea 223/2015, chiar daca nu au mai lucrat dupa trecerea in rezerva.

Comun pentru pensiile stabilite în baza articolelor 19 și 26 este aplicarea articolului 29 alin.(3) potrivit caruia procentul de pensie nu se stabilește prin scădere din 65% ci se face proporția din 25 de ani, corespunzătoare vechimii în serviciu si sporului de vechime pentru condiții de munca. De exemplu dacă la trecerea in rezerva a avut 7 ani vechime în serviciu și 3 ani spor de vechime pentru condiții de munca, procentul de pensie va fi corespunzator proportiei vechimii cumulate de 10 ani din 25, respectiv (65×10) :25 = 26%

Daca baza de calcul a fost 5000 lei, pensia militara proportionala pentru 10 ani vechime cumulata va fi  5000 x26 %= 1300 lei

Daca vechimea cumulata este de 8 ani, pensia militara din aceeasi baza de calcul este 5000 x [(65×8):25]% =5000 x 20,8%= 1040 lei

„Articolul 26(1) Pentru militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special care la data trecerii în rezervă sau a încetării raporturilor de serviciu nu îndeplinesc condițiile de acordare a unei pensii prevăzute la art. 14 lit. a) și b), deschiderea dreptului la pensie se efectuează mai întâi de către sistemul în care îndeplinește condițiile cumulative de pensionare, cu excepția situațiilor prevăzute la art. 19.–––-Alin. (1) al art. 26 a fost modificat de pct. 3 al art. 40 din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 57 din 9 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 923 din 11 decembrie 2015.(2) Între sistemul pensiilor militare de stat și sistemul public de pensii, precum și sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate acestuia se recunosc reciproc stagiile de cotizare, respectiv vechimea în muncă sau vechimea în serviciu, în vederea deschiderii dreptului la pensie în condițiile alin. (1).(3) În situația prevăzută la alin. (1), pensia militară de stat se stabilește doar pentru perioadele de vechime în serviciu, la care se adaugă sporurile acordate conform art. 24, la calculul pensiei de invaliditate stagiul potențial se acordă doar de către ultimul sistem în care persoana a fost asigurată”

Pentru reglarea acestor situații, dar si pentru valorificarea stagiilor suplimentare sau a stagiilor potentiale,  Casa Nationala de Pensii a incheiat un protocol cu Casele de Pensii Sectoriale, Protocol pe care-l puteti studia AICI.Protocolul serveste si pentru situatia in care pensionarul militar lucreaza ulterior pensionarii in sistemul public  si respectivele stagii nu au fost utilizate pentru calculul pensiei militare. Dreptul de pensie in sistemul civil se deschide si pentru cativa ani, nu trebuie sa se astepte stagii de cel putin 15 ani, pentru ca stagiile militare din decizia de pensie militara sunt recunoscute in sistemul public de pensii ca vechime pentru deschiderea unui nou drept de pensie civila, nu si pentru calculul cuantumului pensiei civile.Importanta este ADEVERINTA pe care Casele o intocmesc in cadrul cooperarii pentru aplicarea Protocolului.




Citeste pe larg

In interpretarea concordanta cu procedura de stabilire a  bazei de impozitare existenta in prezent, suma din venitul lunar  din pensie mai mare de 2000 lei, partea neimpozabila, pana la limita castigului salarial   mediu net se impoziteaza normal, ca si pana in prezent,  cu 10%.
Partea din venitul din pensie cuprinsa intre castigul salaraial mediu net si castigul salarial mediu brut se supraimpoziteaza cu 15%, ia suma ca depăseste castigul lunar mediu brut se supraimpoziteaza cu 20 %.
In cazul in care venitul din pensie este 10 000 lei, castigul salarial brut este 7 300 lei, iar castigul salarial net este 4 270 lei, suma transelor de impozitare ar fi:
(4270-2000) x 10% + (7300-4270) x 15% + (10 000-7300) x 20% =227+ 455+540=1 222 lei

 

Exista si interpretarea banditeasca a textului de lege, potrivit careia: 
-transa de impozitare de 10% este egala cu castigul mediu net, deci se majoreaza cu 2000 lei fata de prima interpretare, 
-transa de 15% este diferenta dintre castigul salarial brut si castigul salarial net, deci se pastreaza ca marime, in schimb 
-transa de 20%, aplicabila doar pensiilor de serviciu mai mari decat castigul mediu brut, se reduce cu 2000 lei.
Astfel spus, deducerea neimpozabila de 2000 lei se transfera din transa de impozitare de 10% la transa de impozitare de 15% sau, dupa caz, la cea de 20%, in beneficiul grangurilor.
Sunt mai mult ca sigur ca Metodologia de aplicarea Legii nr. 282/2023, fiind redactata de aceiasi economisti carora le-a fatat mintea sa scada deducerea neimpozabila de 2000 lei din venitul lunar din pensie, iar transele de impozitare sa le aplice pe  diferenta ramasa din venitul lunar,  va valida varianta care-i avantajeaza tot pe cei cu pensii de serviciu mai mari decat castigul  salarial mediu brut.
Potrivit acestei interpretari favorabile celor cu pensii mai mari decat castigul salarial mediu brut, suma transelor de impozitare ar fi urmatoarea:
4270 x 10% + (7300-4270) x 15% + (10 000-2000-7300) x 20%=
427 + 455+ 140=1 022 lei

Acesta este textul de lege:

Citeste pe larg

Noul lor plan: tratează pensiile private la fel ca pensiile speciale Dacă până acum pensiile private erau impozitate cu 10%, acum, printr-o simplă modificare la Codul Fiscal, am putea avea o impozitare de până la 20% Este vorba despre un haos legislativ, o ambiguitate în Codul Fiscal – mai precis, Legea 282/2023 care pune în […]

Citeste pe larg

Marcel Ciolacu: „Deci, în primul rând, Parlamentul României nu poate legifera pentru trecut”.

Ioana Ene Dogioiu: Nu pentru trecut, pentru viitor…

Marcel Ciolacu: „Legiferează pentru viitor. Din acest moment, ați văzut și în justiție și peste tot, au intervenit scăderi ai acestor pensionari. Vor veni reorganizări la toate instituțiile. Eu mă mir că nu au venit până acum fiindcă au doar până la sfârșitul anului timp să vină cu ele, să trecem cu ele prin Parlament. S-a discutat cu Comisia în detaliu pentru fiecare categorie. Ce vă pot spune? Copilul meu, cu certitudine, și copilul lui nu va mai fi obligat să plătească pensii fără contribuție”. 

Citeste pe larg

Curioși să aflăm care mai este apetența pensionarilor giurgiuveni pentru deplasările în stațiuni, am stat de vorbă cu directorul Casei Județene de Pensii Giurgiu, Marian Dumitru care ne-a spus: Până la data de 8 noiembrie 2023, la nivelul Casei Județene de Pensii Giurgiu au fost depuse anul acesta 2335 de cereri  din care,  circa 80% dintre […]

Articolul Anul acesta au fost înaintate Casei Județene de Pensii, peste 2300 de cereri de bilete în stațiuni. Care sunt zonele preferate de pensionari… apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.

Citeste pe larg

PL-x nr. 727/2023

Proiect de Lege privind sistemul public de pensii

 

    adoptat de Senat

Forma adoptată de Senat
CD
15.11.2023     prezentare în Biroul Permanent al Camerei Deputatilor

s-a aprobat procedura de urgență solicitată
      înregistrat la Camera Deputatilor pentru dezbatere
      trimis pentru raport la:

Comisia pentru muncă şi protecţie socială
termen depunere amendamente: 17.11.2023
termen depunere raport: 20.11.2023
      trimis pentru aviz la:

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci
Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale
Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi
Comisia pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi
      înscris pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputatilor (sub rezerva depunerii raportului)

pentru ședința de luni, 20.11.2023

Noua lege in forma adoptata de Senat o puteti citi mai sus.

Va fi adoptata in procedura de urgenta  si de camera decizionala luni 20 noiembrie a.c.
Numai ca, asa cum s-a intamplat si cu L 127/2019, intrarea in vigoare este intarziata, tocmai prin septembrie 2024, timp in care in Romania vor avea loc cateva runde de alegeri europarlamentare si locale.
S-a intamplat ca la alegerile din 2020 romanii, inclusiv pensionarii, sa acorde un vot masiv pentru progresisti si pentru liberalii basescizati, astfel ca la conducere au fost aduse guvernele de dreapta Orban si Cîtu care au decis prorogarea legii in care se prevedea posibilitatea majorarii pensiilor cu 40%.
Rolex Bogdan a reusit pana in prezent sa diabolizeze doi lideri social-democrati, pe Ponta in alegerile prezidentiale cu Iohannis si pe Dragnea in referendumul pentru familia si alegerile parlamentare din 2020. Incearca acum sa procedeze la fel  si cu Ciolacu.
Nu este exclus ca electoratul sa repete si in 2024 naivitatile care i-au adus la putere pe Basescu, Iohannis, Orban si Cîtu, astfel incat si noua lege a pensiilor din sistemul public sa fie din nou amanata, daca partidele care acum spun ca nu sunt bani pentru majorarea pensiilor vor ajunge sa decida in noile guvernari.
Trendul in sondaje este cresterea partidelor care promoveaza eliminarea pensiilor de serviciu, respectiv AUR si USR.

Citeste pe larg

Spre deosebire de legea pensiilor militare care ii sanctioneaza prin plafonari de cuantum pe cei care doresc sa lucreze mai mult de 25 ani, noua lege a pensiilor din sistemul public acorda supliment de punctaj celor care lucreaza mai mult de 25 ani.

Noua lege, daca va fi votata de Parlement in forma aprobata de Guvern, va intra in vigoare la 01 09 2024, cu exceptia articolului 84 alin. (6) care va intra invigoare de la 0 01 2024 si prevede ca:

Art. 84

(6) În anul 2024 valoarea punctului de pensie se majorează cu 13,8 % și este de 2032 lei.

Proiectul legii, mai putin eventualele modificari aduse in Sedinta de Guvern, poate fi studiat mai jos, asa cum a fost publicat pe site-ul Ministerului Muncii.

Ministerul Muncii 

– Transparență decizională

Publicat la data 31.10.2023

Proiect Lege privind sistemul public de pensii

Anexa nr.1 Anexa nr.2 Anexa nr.3
Anexa nr.4 Anexa nr.5 Anexa nr.6
Anexa nr.7 Anexa nr.8 Anexa nr.9
 Anexa nr.10  Anexa nr.11 Anexa nr.12
Anexa nr.13 Anexa nr.14 Anexa nr.15

Expunere de motive

Propunerile, sugestiile şi opiniile cu privire la acest proiect pot fi transmise la adresa de e-mail dezbateri@mmuncii.gov.ro în termen de 10 zile calendaristice de la data publicării pe site

Citeste pe larg

 

Floare tarzie de toamna în mar


Articolul 26 din Legea nr. 223/2015 reglementeaza posibilitatea ca, in anumite conditii, si militarii care au trecut in rezerva fara drept de pensie, dar au avut o vechime in serviciu mai mica de 10 ani, sa primeasca o pensie militara dupa ce mai intai si-au deschis un drept de pensie in sistemul public de pensii sau in alt sistem, de exemplu pentru avocati, in care  au indeplinit conditiile cumulative de varsta si vechime pentru deschiderea unui drept de pensie.

Logica este ca in sistemul public de pensii stagiile militare mai mici de 10 ani au contat pentru deschiderea dreptului de pensie civila, nu si pentru calculul cuantumului pensiei civile, iar in sistemul pensiilor militare stagiile civile conteaza pentru deschiderea unui drept de pensie militara, nu si pentru calculul cuantumului pensiei militare.

Conditia esentiala pentru a obtine o astfel de pensie este ca dupa trecerea in rezerva militarii sa continue sa munceasca pentru a indeplini conditiile cumulative, vârsta și vechime, pentru deschiderea unui drept de pensie pentru limita de varsta, varsta redusa sau de invaliditate în alt sistem de pensie. 

Aceasta condiție nu se cere celor care la data trecerii în rezerva aveau deja 10 ani vechime în serviciu. La implinirea varstei standard din sistemul pensiilor militare, acestia vor primi o pensie de serviciu in condițiile art. 19 din Legea 223/2015, chiar daca nu au mai lucrat dupa trecerea in rezerva.

Comun pentru pensiile stabilite în baza articolelor 19 și 26 este aplicarea articolului 29 alin.(3) potrivit caruia procentul de pensie nu se stabilește prin scădere din 65% ci se face proporția din 25 de ani, corespunzătoare vechimii în serviciu si sporului de vechime pentru condiții de munca. De exemplu dacă la trecerea in rezerva a avut 7 ani vechime în serviciu și 3 ani spor de vechime pentru condiții de munca, procentul de pensie va fi corespunzator proportiei vechimii cumulate de 10 ani din 25, respectiv (65×10) :25 = 26%

Daca baza de calcul a fost 5000 lei, pensia militara proportionala pentru 10 ani vechime cumulata va fi  5000 x26 %= 1300 lei

Daca vechimea cumulata este de 8 ani, pensia militara din aceeasi baza de calcul este 5000 x [(65×8):25]% =5000 x 20,8%= 1040 lei

„Articolul 26(1) Pentru militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special care la data trecerii în rezervă sau a încetării raporturilor de serviciu nu îndeplinesc condițiile de acordare a unei pensii prevăzute la art. 14 lit. a) și b), deschiderea dreptului la pensie se efectuează mai întâi de către sistemul în care îndeplinește condițiile cumulative de pensionare, cu excepția situațiilor prevăzute la art. 19.–––-Alin. (1) al art. 26 a fost modificat de pct. 3 al art. 40 din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 57 din 9 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 923 din 11 decembrie 2015.(2) Între sistemul pensiilor militare de stat și sistemul public de pensii, precum și sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate acestuia se recunosc reciproc stagiile de cotizare, respectiv vechimea în muncă sau vechimea în serviciu, în vederea deschiderii dreptului la pensie în condițiile alin. (1).(3) În situația prevăzută la alin. (1), pensia militară de stat se stabilește doar pentru perioadele de vechime în serviciu, la care se adaugă sporurile acordate conform art. 24, la calculul pensiei de invaliditate stagiul potențial se acordă doar de către ultimul sistem în care persoana a fost asigurată”

Pentru reglarea acestor situații, dar si pentru valorificarea stagiilor suplimentare sau a stagiilor potentiale,  Casa Nationala de Pensii a incheiat un protocol cu Casele de Pensii Sectoriale, Protocol pe care-l puteti studia AICI.Protocolul serveste si pentru situatia in care pensionarul militar lucreaza ulterior pensionarii in sistemul public  si respectivele stagii nu au fost utilizate pentru calculul pensiei militare. Dreptul de pensie in sistemul civil se deschide si pentru cativa ani, nu trebuie sa se astepte stagii de cel putin 15 ani, pentru ca stagiile militare din decizia de pensie militara sunt recunoscute in sistemul public de pensii ca vechime pentru deschiderea unui nou drept de pensie civila, nu si pentru calculul cuantumului pensiei civile.Importanta este ADEVERINTA pe care Casele o intocmesc in cadrul cooperarii pentru aplicarea Protocolului.




Citeste pe larg

In interpretarea concordanta cu procedura de stabilire a  bazei de impozitare existenta in prezent, suma din venitul lunar  din pensie mai mare de 2000 lei, partea neimpozabila, pana la limita castigului salarial   mediu net se impoziteaza normal, ca si pana in prezent,  cu 10%.
Partea din venitul din pensie cuprinsa intre castigul salaraial mediu net si castigul salarial mediu brut se supraimpoziteaza cu 15%, ia suma ca depăseste castigul lunar mediu brut se supraimpoziteaza cu 20 %.
In cazul in care venitul din pensie este 10 000 lei, castigul salarial brut este 7 300 lei, iar castigul salarial net este 4 270 lei, suma transelor de impozitare ar fi:
(4270-2000) x 10% + (7300-4270) x 15% + (10 000-7300) x 20% =227+ 455+540=1 222 lei

 

Exista si interpretarea banditeasca a textului de lege, potrivit careia: 
-transa de impozitare de 10% este egala cu castigul mediu net, deci se majoreaza cu 2000 lei fata de prima interpretare, 
-transa de 15% este diferenta dintre castigul salarial brut si castigul salarial net, deci se pastreaza ca marime, in schimb 
-transa de 20%, aplicabila doar pensiilor de serviciu mai mari decat castigul mediu brut, se reduce cu 2000 lei.
Astfel spus, deducerea neimpozabila de 2000 lei se transfera din transa de impozitare de 10% la transa de impozitare de 15% sau, dupa caz, la cea de 20%, in beneficiul grangurilor.
Sunt mai mult ca sigur ca Metodologia de aplicarea Legii nr. 282/2023, fiind redactata de aceiasi economisti carora le-a fatat mintea sa scada deducerea neimpozabila de 2000 lei din venitul lunar din pensie, iar transele de impozitare sa le aplice pe  diferenta ramasa din venitul lunar,  va valida varianta care-i avantajeaza tot pe cei cu pensii de serviciu mai mari decat castigul  salarial mediu brut.
Potrivit acestei interpretari favorabile celor cu pensii mai mari decat castigul salarial mediu brut, suma transelor de impozitare ar fi urmatoarea:
4270 x 10% + (7300-4270) x 15% + (10 000-2000-7300) x 20%=
427 + 455+ 140=1 022 lei

Acesta este textul de lege:

Citeste pe larg