Conceput pe baza unui virus comun la cimpanzei
Acest vaccin a fost dezvoltat de cercetătorii de la Universitatea din Oxford împreună cu gigantul anglo-suedez AstraZeneca.
Este un vaccin „vector viral” – el ia ca suport un alt virus (un adenovirus obişnuit în rândul cimpanzeilor) care a fost slăbit şi modificat genetic pentru a preveni replicarea noului coronavirus în corpul uman.
Modul său de a livra material genetic în celule, ordonându-le să atace SARS-CoV-2, a fost comparat cu un „cal troian”.
Practic
Vaccinul AstraZeneca/Oxford are avantajul de a fi ieftin (aproximativ 2,50 euro pe doză, cu variaţii în funcţie de costurile de producţie locale). La cererea Universităţii Oxford, AstraZeneca şi-a luat angajamentul de a nu obţine profit din acest produs.
Este, de asemenea, uşor de depozitat – poate fi păstrat la temperatura unui frigider, adică între două şi opt grade Celsius, spre deosebire de vaccinurile de la Moderna şi Pfizer/BioNTech, care nu pot fi păstrate pe termen lung decât la temperaturi foarte scăzute (minus 20 de grade Celsius în cazul primului, respectiv minus 70 de grade Celsius pentru al doilea).
Acest lucru facilitează vaccinarea pe scară largă.
Confuzie asupra eficacităţii
Potrivit AstraZeneca, vaccinul are o eficienţă de 70% (comparativ cu peste 90% pentru Pfizer/BioNTech şi Moderna), un rezultat validat de revista ştiinţifică The Lancet.
În primele rezultate publicate, variaţiile de eficacitate în funcţie de doză, asociate unei erori, au semănat îndoieli şi au suscitat critici, determinând compania să efectueze studii suplimentare.
Eficacitatea sa la persoanele cu vârsta peste 65 de ani a fost pusă la îndoială şi în Europa, din cauza lipsei de date suficiente, înainte ca studiile să ofere date liniştitoare. Mai multe state, precum Germania sau Italia, l-au autorizat în cele din urmă pentru această grupă de vârstă, în speranţa de a-şi accelera campaniile de vaccinare.
Un studiu realizat de autorităţile sanitare din Anglia a demonstrat o protecţie cuprinsă între 60% şi 73% împotriva formelor simptomatice la persoanele cu vârsta peste 70 de ani, cu o singură doză.
EMA investighează cazurile de tromboză apărute după vaccinarea cu AstraZeneca
Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA) a declarat joi agenţiei EFE că studiază în prezent semnalările primite din mai multe state ale UE privind cazuri de tromboză diagnosticate după injecţii cu vaccinul anti-COVID-19 produs de AstraZeneca şi ar putea emite ”astăzi sau mâine” o recomandare privind utilizarea acestui vaccin.
Autorităţile olandeze au anunţat în aceeaşi zi un caz de tromboză în urma unei injecţii cu vaccinul anti-COVID-19 produs de AstraZeneca, dar nu este vorba despre un caz grav care să necesite spitalizare.
Centrul olandez care înregistrează efectele secundare ale vaccinurilor, Lareb, investighează acest caz, după ce mai devreme Danemarca a suspendat pentru 14 zile administrarea vaccinului AstraZeneca în urma înregistrării unor ”cazuri grave de tromboză” la unele persoane care au primit acest vaccin, unul fiind relaţionat şi cu un deces, dar a menţionat că nu se poate trage deocamdată concluzia că ar exista o relaţie directă între vaccin şi tromboză.
Anterior, Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA) a asigurat că, în urma analizei preliminare, nu crede că există vreo problemă specifică cu un lot de vaccin AstraZeneca retras de Austria ca măsură de precauţie după decesul unei persoane diagnosticate cu tromboză multiplă (formarea de cheaguri de sânge). O altă persoană a fost diagnosticată cu embolie pulmonară şi au fost raportate încă două cazuri de evenimente tromboembolice după injecţii din acelaşi lot.
Estonia, Lituania, Letonia şi Luxemburg au suspendat de asemenea vaccinarea cu doze din acelaşi lot. Potrivit EMA, 17 state membre ale UE au primit doze din lotul respectiv.
Totuşi, agenţia europeană afirmă că ”în prezent nu există indicii că vaccinarea a provocat aceste afecţiuni, care nu sunt descrise ca efecte secundare ale acestui vaccin”, şi nici nu au fost detectate cazuri similare în testele clinice desfăşurate de AstraZeneca, prin urmare consideră puţin probabilă o deficienţă de calitate a lotului respectiv, pe care îl analizează în continuare.
Comitetul pentru siguranţă al EMA investighează în prezent cazurile semnalate de îmbolnăviri după vaccinare, inclusiv toate cazurile de evenimente tromboembolice raportate de pacienţi după vaccinare.
Între timp, guvernul britanic a reacţionat afirmând că el consideră ”sigur şi eficace” vaccinul AstraZeneca, asigurând că acesta va continua să fie folosit în Marea Britanie. Această ţară a vaccinat până în prezent peste 22 de milioane de persoane cel puţin cu prima doză, Pfizer/BioNTech sau AstraZeneca.
În schimb, Norvegia a anunţat că a luat de asemenea decizia să suspende vaccinarea cu serul AstraZeneca, ca măsură ”de precauţie”. ”Aşteptăm informaţii pentru a vedea dacă există vreo legătură între vaccinare şi cazurile de cheaguri sanguine”, a explicat un responsabil sanitar norvegian.
Întârzieri de livrare
Vaccinul a fost aprobat pentru prima dată de Marea Britanie, care a comandat 100 de milioane de doze din acesta.
În UE, întârzierile de livrare au suscitat critici intense în Europa, întrucât compania a furnizat Regatului Unit stocul promis.
AstraZeneca a anunţat în ianuarie că nu va putea livra în primul trimestru decât o treime din cele 120 de milioane de doze promise iniţial celor 27 de state membre ale UE.
Italia a blocat recent exportul a 250.000 de doze, argumentând în special o „penurie persistentă” şi „întârzieri de aprovizionare”.
Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avertizat că şi alte ţări ar putea bloca exporturi de vaccinuri anti-COVID-19, aşa cum a făcut Italia. Ea a declarat că AstraZeneca nu a livrat decât „mai puţin de 10%” din dozele comandate între decembrie şi martie.
Read More
Reflectorul de Sud