Planul lui Putin se clatină. O analiză publicată de CNN arată că ar exista „crăpături” în planul de invadare al Ucrainei al președintelui rus, la două săptămâni după începerea războiului. Unii specialiști au scris că înainte de a lansa ofensiva, lliderul de la Kremlin ar fi trebuit să-și amintească o lecție importantă din istoria țării sale.
Ucraina rezistă atacului Rusiei și surprinde oficiali americani
În ajunul declanșării războiului, unii oficiali americani au prezis că Ucraina nu va rezista mai mult de 48 până la 72 de ore în fața atacului Rusiei. Însă, drapelul albastru-galben al acestei țări încă este arborat pe clădiri, iar președintele ei, Volodimir Zelenski, continuă să îndemne la apărare.
În cazul în care, așa cum a spus Putin, Ucraina nu ar fi fost o țară reală, aceasta s-ar fi prăbușit cu siguranță până acum. Însă, chiar și cu 150.000 de trupe rusești în interiorul granițelor acestei țări, militarii lui Putin controlează cel mult 10% din teritoriul ei, potrivit CNN.
Unități militare ucrainene mici și mobile care cunosc teritoriul au împiedicat convoaiele Rusiei să avanseze. Arme antitanc cumpărate mai ales din Statele Unite ale Americii și Marea Britanie și drone fabricate în Turcia au fost folosite în apărare.
În puținele teritorii ocupate de forțele ruse, chiar și în cele în care predomină limba rusă, sute de oameni au denunțat abuzul soldaților lui Vladimir Putin. Localnicii au protestat, au acoperit indicatoare rutiere și au construit bariere improvizate din materiale precum cauciucuri.
Imagini din Ucraina, dupa ce Rusia a declansat razboiul. Foto: Twitter
După ordinul dat de Putin, Ucraina a fost invadată de militarii lui Putin veniți din vestul Rusiei, Belarus și Crimeea. Însă, temutul convoi militar întins pe 64 de kilometri a rămas pe loc, având mai multe vehicule de transport decât tancuri.
În plus, apărarea Ucrainei a surprins cu doborârea lansatoarelor de proiectile și a avioanelor de luptă rusești. Eforturile armatei lui Putin de a ocupa capetele de pod din nordul și sudul Kievului în primele zile ale ofensivei au eșuat. Chiar și în sudul Ucrainei, unde militarii ruși au întâmpinat o rezistență mai slabă, aceștia încă nu au ocupat portul Mariupol, aflat la o jumătate de oră de mers cu mașina față de frontieră.
Ce lecție ar fi trebuit să-și amintească Putin din istoria Rusiei
Vladimir Putin a justificat declanșarea „operațiunii militare speciale” spunând că în lipsa ei, Ucraina ar deveni o platformă prin intermediul căreia Occidentul ar putea să invadeze și să distrugă Rusia. Însă, conform CNN, este posibil ca liderul rus să fi calculat greșit răspunsul acestei țări, despre care el crede că nu are dreptul să existe.
„Putin a făcut un pariu, dar pare că nu și-a amintit evenimentele ce i-au adus sfârșitul Imperiului Rus. Ultimul țar, Nicolae al II-lea, a pierdut un război împotriva Japoniei, în 1905. Ulterior, a căzut victimă a Revoluției Bolșevice. Și-a pierdut coroana și viața, alături de cea a familiei sale. Lecția: liderii autocrați nu pot continua să fie la putere dacă pierd războaie”, a spus specialiștii Liana Fix și Michael Kimmage în publicația Foreign Affairs.
Analiza CNN mai arată că NATO a fost rareori mai concentrată. Numeroase arme antitanc au fost duse la granițele Ucrainei. Înainte de invazie, nimeni nu visa la sancțiuni ca cele ce au fost impuse împotriva Rusiei. Au fost afectați oligarhii ruși; sistemul bancar al Moscovei; dar și importurile de petrol și gaze rusești, ce au fost oprite sau reduse.
Tot mai multe companii din domenii diferite, printre care se numără McDonalds, Zara și Apple, au oprit legăturile cu Rusia. Astfel, rușii au rămas fără produse pe care ajunseseră să le iubească, de la căderea comunismului. Rubla a ajuns să valoreze mai puțin de jumătate decât valora la mijlocul lunii februarie.
La ce a renunțat Rusia
Rezistența pe care o demonstrează Ucraina în război, în ciuda tuturor dubiilor, a impresionat lumea. Stadioane de fotbal din Europa au fost umplute de culorile acestei țări, iar Turnul Eiffel a luminat în albastru și galben. Numeroși oameni au ieșit în stradă să protesteze față de ofensiva lui Vladimir Putin.
De cealaltă parte, Vladimir Putin a devenit izolat, a început să-și piardă cumpătul cu subordonații lui și a înregistrat discursuri cu limbaj de lemn. Însă, directorul CIA, William Burns, a declarat, marți, că președintele rus este hotărât să controleze Ucraina și a precizat că anticipează o perioadă dificilă, cu noi victime în rândul civililor.
Kremlinul a cerut ca Ucraina să recunoască apartenența peninsulei Crimeea de Rusia, după anexarea din 2014, independența celor două republici separatiste din estul țării, Donețk și Lugansk, precum și statutul neutru al statului.
Însă, Ucraina a refuzat. Totuși, președintele Volodimir Zelenski pare că a acceptat faptul că visul ca Ucraina să adere la NATO pare și mai departe de a deveni realitate. De cealaltă parte, Moscova ar fi renunțat la cererile sale referitoare la „denazificarea” și „demilitarizarea” Ucrainei.
Între timp, suferința civililor ucraineni continuă. Unii dintre ei sunt uciși în bombardamente ce distrug clădiri rezidențiale. Alții sunt prinși în atacuri de artilerie de mică precizie. Deși nu există un bilanț oficial, ar fi murit sute de persoane.
Două milioane de refugiați ucraineni și-au părăsit țara. Cei mai mulți dintre ei sunt femei și copii. Când sau dacă se vor întoarce acasă, vor găsi orașe precum Harkov, Sunny, Mariupol și Cernigău aproape de nerecunoscut. Dacă nu va apărea o soluție a conflictului militar în următoarele zile, lista localităților distruse va crește.
Reflectorul de Sud