De la preluarea guvernării, Florin Cîţu a cerut ca în echipa de la centru să fie aduse persoane competente şi care să nu atragă atenţia prin parcursul profesional controversat. Mai mult, la presiunea sa a fost formată o comisie de evaluare în cadrul partidului, pentru a fi sigur că liberalii propun pentru funcţiile de secretari de stat şi pentru conducerea agenţiilor, autorităţilor şi a oficiilor persoane cu CV-uri în regulă. Premierul a reiterat apelul său în urma apariţiei scandalului de la Apele Române, când o fostă ospătăriţă a fost angajată ca inginer într-un departament sensibil: „Mesajul acesta nu este doar pentru cei cu funcţii de conducere, este pentru toţi cei care lucrează în sectorul public: fără penali în funcţii publice, profesionişti, fără nepotisme, fără conflict de interese”.
Liderii din teritoriu nu au înţeles pe deplin ceea ce a cerut premierul, dovadă fiind că unele dintre persoanele propuse pentru a prelua funcţii de top din zona executivă au un trecut care ridică semne de întrebare privind activitatea lor, adică fie sunt traseişti politici, fie au o pregătire îndoielnică. Iar propuneri controversate au venit inclusiv din filiale fruntaşe ale PNL, cum ar fi Vrancea, Alba sau Teleorman.
„Adevărul” prezintă trei exemple de politicieni care în prezent sunt evaluaţi în interiorul PNL pentru o funcţie guvernamentală şi cu un parcurs profesional discutabil. De exemplu, PNL Vrancea l-a propus pe Neculai Tănase, în prezent şeful Agenţiei Teritoriale Vrancea a Autorităţii Rutiere Române, pentru funcţia de secretar de stat la Ministerul Dezvoltării, adică una din cele mai disputate poziţii, când au avut loc negocierile interne. Neculai Tănase a trecut prin mai multe partide: PNŢ-CD (unde a fost preşedinte în Vrancea), PD (ulterior PDL, fiind preşedinte al filialei Focşani), PMP, iar în cele din urmă în PNL. Ca anecdotă, după ce a plecat cu scandal din PMP în 2015, Tănase a declarat că va aduce 80% dintre membrii PMP Vrancea cu el, iar unul dintre liderii PNL de la acea vreme i-a răspuns că acei membri sunt probabil „o verişoară şi o amantă”. Anul trecut, Neculai Tănase a fost la un pas să fie numit şeful Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere.
„Experimentatul” la română, „mut” în Parlament
O propunere problematică a venit şi din partea PNL Alba. Claudiu Răcuci, fost deputat de Alba, e nominalizarea făcută de organizaţie pentru funcţia de secretar de stat la Ministerul Dezvoltării. Deşi a fost vicelider de grup în mandatul trecut, Claudiu Răcuci a vorbit în Parlamentul României, timp de patru ani, doar cinci minute şi 54 de secunde, cea mai lungă intervenţie a sa fiind o declaraţie politică de trei minute. Paradoxal este că în CV-ul depus la Camera Deputaţilor, liberalul a scris faptul că e „experimentat” la limba maternă, adică româna, în timp ce la engleză are doar nivel „mediu”, având „abilităţi de comunicare”. În ceea ce priveşte studiile, Răcuci e absolvent al Facultăţii de Agronomie din cadrul Universităţii din Craiova, acolo unde i-au trebuit şase ani să o termine, la începutul anilor ’90. Ulterior, a terminat Silvicultura tot la Universitatea din Craiova, dar în 2013.
Alina e mai mereu la Putere
Una din propunerile din Teleorman pentru o funcţie publică, acolo unde e puternic susţinută de preşedintele PNL Teleorman, Eugen Pîrvulescu, este Alina Caţan, potrivit unor surse din conducerea liberală. Aceasta e numele înaintat pentru şefia Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale. Susţinerea lui Caţan vine din considerentul că este sora deputatului PNL Florică Ică Calotă, care a venit de la ALDE în 2020, când a văzut că partidul condus de Călin Popescu-Tăriceanu e în derivă.
Unu din patru
Potrivit unor surse politice din PNL, aproximativ 70% din numele propuse de organizaţiile din teritoriu au fost acceptate. Practic, unu din patru nume nu a trecut de evaluarea comisiei PNL pentru funcţiile guvernamentale.
Experienţa lui Caţan în funcţii publice a început în aprilie 2015, când a fost numită vicepreşedintă a Agenţiei pentru Domeniile Statului de către Guvernul Ponta, dat fiind faptul că era sora unui deputat ALDE, partid care a rămas alături de premierul de atunci, după ruperea USL, în februarie 2014. Alina Caţan a rezistat în funcţie şi în perioada guvernării tehnocrate, însă Guvernul Grindeanu a demis-o în martie 2017. Cu toate acestea, Alina Caţan a revenit pe funcţie în august 2017, când la putere era Guvernul Tudose, fiind numită inspector de stat şef şi preşedinte al Consiliului de Conducere al Inspectoratului de Stat pentru Control în Transportul Rutier (ISCTR).
Curiosul CV al Alinei Caţan
Surse participante la evaluările din PNL au precizat că propunerea Caţan ar putea fi respinsă. Una dintre probleme este parcursul său profesional. Începuturile carierei lui Caţan sunt destul de vagi. După terminarea liceului, în 1990, vreme de opt ani Alina Caţan nu a continuat nicio vreo formă de studii, nici nu a avut un loc de muncă. Din 1998 până în 2003 a urmat cursurile Facultăţii de Drept la Universitatea din Craiova, apoi între 2005 şi 2007 a făcut un masterat în management la Universitatea Biotera din Bucureşti. Conform CV-ului public depus la Agenţia Domeniilor Statului, în 2015, primul loc de muncă a fost la 34 de ani, când a devenit avocat în Baroul Teleorman. În această poziţie a rămas până în aprilie 2015, când a fost angajată la stat.
În plină guvernare PSD-ALDE, Alina Caţan a încasat venituri consistente de la stat. Astfel, potrivit declaraţiei depuse în 2019 pentru anul fiscal 2018, aceasta a încasat 71.000 de lei din salariul de la ISCTR, însă în acelaşi timp a mai beneficiat de trei indemnizaţii pentru prezenţa în consilii de administraţie sau conducere, de la CN CAN Agigea (47.000 de lei), SNIMVJ Petroşani (12.000 de lei) şi ISCTR Bucureşti (14.000 de lei). Aşadar, încă 73.000 de lei încasaţi, pe lângă leafa normală, de salariat.
Veniturile familiei nu au venit doar de la aceasta. Soţul Alinei Caţan, pensionar MAI, a încasat aproape 90.000 de lei pensie, dar în acelaşi timp a fost plătit în 2018 cu 36.000 de lei de ADS Bucureşti, dar şi cu o indemnizaţie de 33.000 de lei de la CONPET Ploieşti. În 2019, Alina Caţan a rămas salariată la ISCTR, de unde a obţinut aproximativ 45.000 de lei, iar din consiliile de administraţie şi de conducere i-au intrat în conturi alţi 88.000 de lei. În acelaşi timp, soţul a încasat o pensie de 82.000 de lei, o indemnizaţie de circa 42.000 de lei de la CONPET SA şi un salariu de 53.000 de lei.
Read More
Reflectorul de Sud