„Nu avem nicio comunicare. Nu avem walkie-talkie. Nimic”, le spune anchetatorilor săi un soldat rus, într-un videoclip publicat luna aceasta de armata ucraineană.
Stații Azart P-187Foto: youtube.com
La doar trei săptămâni de la începutul războiului, astfel de declarații, împreună cu discuții interceptate, echipamente capturate și imagini cu emițătoare-receptoare portabile ieftine, sugerează că o incapacitate de comunicare eficientă – în sus și în jos pe lanțul de comandă și între ramurile armatei ruse – împiedică planurile de război ale Moscovei, potrivit Radio Europa Liberă.
Cel mai elocvent exemplu îl reprezintă faptul că unul dintre cei 6 generali ruși uciși în timpul războiului din Ucraina ar fi fost eliminat după ce a dat un telefon pe o linie nesecurizată, lucru care le-a permis trupelor ucrainene să îi depisteze locația și să-l elimine.
Mai mulți experți militari occidentali sugerează că Kremlinul și strategii militari ruși au greșit aspecte cheie în primele săptămâni ale invaziei.
Dovezile apărute în timpul invaziei Rusiei în Ucraina scot în evidență probleme fundamentale în privința comunicațiilor strategice:
procesele de dezvoltare și achiziții prost gestionate pentru lucruri precum radiourile militare tactice,
specialiștii insuficient pregătiți
provocările operațiunilor pe pământ străin, unde inamicul controlează nu numai rețelele celulare, dar și comunicații prin cablu care servesc frecvent ca un canal de rezervă de încredere.
sistemele utilizate de trupe pentru comunicațiile de voce și dateatunci când vorbim de forțe mixte aeriene, terestre și navale. În astfel de cazuri, toate trupele sunt forțate să folosească un sistem unic, iar acesta este ales adesea cel mai cunoscut de toți, dar care este și cel mai vurnerabil
„Dacă alcătuiți o formațiune mixtă și o parte a formației este compusă din vehicule mai vechi, cum ar fi Divizia a 90-a [Tancuri de Gardă], văzută recent în Kiev, trebuie să apelezi la cel mai mic numitor comun”, a declarat Stanimir Dobrev, un expert militar independent specializat în telecomunicații.
Cu alte cuvinte, amestecarea așa-numitelor sisteme deschise și criptate le face doar la fel de puternice ca veriga lor cea mai slabă.
Unele dintre echipamentele mai vechi ale acestor forțe ruse, a spus Dobrev, „pot fi decriptate aproape în timp real și, prin urmare, nu este util să adăugați un strat suplimentar de complexitate pentru a opera echipamentul atunci când există puține beneficii”.
El spune că acești și alți factori pot indica de ce ofensiva terestră a Rusiei s-a blocat, iar operațiunile aeriene devin mai puțin eficiente în timp, deoarece țintele identificate și comunicate forțelor aeriene ruse din timp s-au mutat.
Explicațiile generalilor Petraeus și Hodges
Fostul general american și șef al CIA David Petraeus a explicat la CNN cum reușesc militarii ucrainei să-i omoare pe generalii ruși și de ce comunicațiile rușilor sunt la pământ.
„Comunicațiile lor au fost blocate de ucraineni. Comunicațiile lor securizate nu au funcționat. A trebuit să meargă pe un singur canal. Acesta poate fi blocat. Și exact asta au făcut ucrainenii. Ei folosesc telefoane mobile. Ucrainenii au blocat prefixul pentru Rusia, așa că nu au funcționat. Apoi au dat jos 3G. Ei fură literalmente telefoane mobile de la civili ucraineni pentru a comunica între ei”, a spus Petraeus.
„Deci, ce se întâmplă? Coloana este oprită. Un general nerăbdător stă acolo în spate, în vehiculul lui blindat. Merge în față să afle ce se întâmplă, pentru că nu există inițiativă. Nu există un corp de subofițeri. Recruții nu au inițiativă, așteaptă să li se spună ce să facă. Iar când generalul ajunge în față, ucrainenii au lunetiști foarte, foarte buni și îl iau în vizor”, a explicat el.
Ben Hodges (foto: Wojtek RADWANSKI / AFP / Profimedia)
Dimensiunea mare a invaziei nu a făcut decât să înrăutățească lucrurile. Coordonarea operațiunilor de-a lungul unui front care măsoară peste 1.600 de km necesită „capacitate extinsă de comunicare și resurse de comandă, control și informații pe care rușii pur și simplu nu le au”, spune analistul militar locotenent general în retragere Mark Hertling,
„Nu văd că nimic din ceea ce face marina să fie coordonat cu ceea ce fac forțele aeriene sau terestre”, a declarat locotenentul general în retragere Ben Hodges, un alt fost comandant al armatei SUA în Europa. care a avertizat că nu avea cunoștințe interne despre înțelegerea de către SUA a structurii de comandă a Rusiei.
Akveduk vs Azart sau despre lecțiile neînvățate în Georgia
Războiul de cinci zile al Rusiei din Georgia din august 2008, în două regiuni separatiste ale Georgiei pe care Moscova le-a ocupat de atunci, a scos la iveală unele dintre cele mai presante probleme ale câmpului de luptă ale forțelor armate ruse: comunicațiile tactice.
Unele unități nu au putut comunica cu structura de comandă. În locul radiourilor militare au fost folosite telefoane mobile și chiar servicii de curierat. Și într-un exemplu extrem, un ofițer al forțelor aeriene a zburat cu elicopterul pentru a da ordine personal.
Un adjunct al șefului Marelui Stat Major al Rusiei, Evgheni Meichik, a răspuns în 2009 cu un anunț că, la ordinele președintelui de atunci al Rusiei, Dmitri Medvedev, Ministerul Apărării își va revizui complet abordarea asupra sistemului militar de comandă și control — „și în special sistemele de comunicații”.
El a promis că „până la sfârșitul anului 2011, intenționăm să aducem un post de radio fiecărui militar, fiecărui vehicul de luptă”.
Au urmat ani de promisiuni și multe termene nerespectate pentru livrarea telefoanelor.
Mai mult, cea mai generoasă estimare a numărului total de stații Azart implementate este de doar aproximativ 60.000, pe baza celor 18 miliarde de ruble (171 milioane USD la cursul actual) alocate pentru achiziționarea acestora și a costului estimat de aproximativ 300.000 de ruble per dispozitiv.
Asta înseamnă că doar aproximativ o treime din numărul de trupe rusești despre care NATO afirmă că au fost dislocate în Ucraina ar putea avea aceste dotări., potrivit Radio Europa Liberă
Reflectorul de Sud