Corneliu VLAD
Oricât de dramatică și dezastruoasă este – și s-ar putea agrava – criza ucraineană, oricât de periculoase și imprevizibile dezvoltările ei, calcule reci sau excese de putere iresponsabile nu-i împiedică pe susținători externi ai regimului de la Kiev să vrea sau să acționeze pentru continuarea conflagrației cu întregul ei cortegiu de pierderi de vieți omenești și distrugeri materiale.
Este de-a dreptul stupefiant că șeful diplomației europene Josep Borrell afirmă public, cu seninătate, că soluția conflictului nu poate fi decât cea militară și Kievul trebuie să câștige pe „câmpul de luptă” (Parafrazandu-l pe Stalin, am zice: UE? Câte divizii?).
Iar “The Washington Post” recunoaște deschis și șocant că unele state membre NATO doresc ca „ucrainenii să continue să lupte și să moară”. La 5 aprilie, “The Washington Post” scria explicit: „Pentru unii din NATO, este mai bine ca ucrainenii să continue să lupte și să moară decât să obțină o pace care vine prea devreme sau cu un cost prea mare pentru Kiev și restul Europei”. Diplomați occidentali i-au mărturisit, în anonimat, ziaristului american că ar prefera ca războiul din Ucraina să se prelungească dacă astfel Rusia ar putea fi împiedicata să-și atingă obiectivele de securitate.
Administrația Joe Biden a livrat până acum Kievului multe sute de milioane de dolari în arme, iar un fost oficial al Departamentului de Stat, Eliot A. Cohen, s-a felicitat într-un articol din revista “The Atlantic” că Statele Unite și aliații lor “furnizează mii de muniții și, sperăm, că fac multe altele – furnizarea de informații, de exemplu, cu intenția de a ucide militarii ruși”, adăugând: „Cu cât mai multe și mai repede, cu atât mai bine”.
Președintele și ministrul de Externe de la Kiev au ca laitmotiv obligatoriu al adresărilor lor publice plângeri, rugăminți sau reproșuri pe tema acordării de ajutor militar. La Bruxelles, unde s-a întâlnit cu miniștrii de externe ai NATO, ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba declara: „Am venit aici pentru a discuta cele mai importante trei lucruri: arme, arme și arme ”. Iar secretarul general al NATO Jens Stoltenberg se grăbea să-l calmeze: „ Aliații au intensificat sprijinul militar și sunt gata să facă mai mult pentru a oferi mai multe echipamente, își dau seama de asta și recunosc urgența.”
Niciunul, nimic, despre perspectivele păcii. Doar previziuni vagi și contradictorii.
Statele Unite consideră că războiul din Ucraina ar putea dura până la sfârșitul lui 2022, le-ar fi spus secretarul de stat american Antony Blinken aliaților europeni. Dar generalul Mark Milley, președintele șefilor de stat major comun, avertiza cu un război care va dura ani de zile. „Nu știu dacă un deceniu, dar cel puțin ani, cu siguranță” a spus Milley în Congres.
Așadar, Pentagonul prevede un conflict prelungit, iar Departamentul de Stat mizează pe sfârșitul anului.
„Spune-mi, cum se va termina asta? este întrebarea crucială despre războiul din Ucraina, dar una uneori ascunsă de drama și oroarea evenimentelor de zi cu zi”, scrie Gideon Rachman în “Financial Times”.
Un război prelungit ar mări riscul de escaladare, avertizează ziarul britanic. “Asistența militară intensificată pentru Ucraina poate estompa linia dintre intervenție și neintervenție, sporind riscul unei ciocniri directe între Rusia și Occident”.
„Congressmenilor americani li s-a spus că va dura probabil 10, 15 sau 20 de ani. SUA și puterile occidentale nu cred că acesta va fi un război scurt”, relatează CBS News. Premierul britanic Boris Johnson crede că războiul se va termina în 2023, iar ministrul său de Externe susține că va fi un război de 10 ani. Îi contrazice primul ministru ucrainean Denis Shmihal care este „absolut sigur că Ucraina va câștiga războiul iar victoria va veni în foarte scurt timp”.
Dar “războiul din Ucraina abia începe”, prezice sumbru Yasmeen Serhan în “The Atlantic”. „Este o poveste la fel de mare, dacă nu chiar mai mare, decât 9/11 și căderea Uniunii Sovietice”, spune Oz Katerji, jurnalist străin stabilit la Kiev.
În SUA, Lincoln Mitchell, analist politic la NBC News atrage atenția că “probabilitatea ca războiul să continue cel puțin încă vreo câteva luni ridică provocări pentru capacitatea lui Biden de a conduce la nivel internațional și acasă”. Președinția lui Biden a jucat un rol esențial în reunirea coaliției internaționale în sprijinul Kievului, “dar menținerea acestor poziții va fi din ce în ce mai dificilă în timp” , susține el. Sancțiunile afectează și economiile țărilor europene, mai ales în țări ca Germania și Italia care au mult mai mult comerț cu Rusia decât SUA și se confruntă cu inflația și cu probleme ale lanțului de aprovizionare. “Poziția liderilor europeni din aceste țări l-ar putea încurca pe Biden să țină coaliția unită”.
Și politica internă cu care Biden va trebui să navigheze va deveni mai complexă, constată Lincoln Mitchell. Dacă războiul și inflația continuă până în vară, alegătorii ar putea începe să se întrebe de ce președintele își cheltuie atâta timp și energie în ceva care va părea tot mai mult un război fără sfârșit în Ucraina, când americanii se confruntă cu probleme economice acasă.
“Cu cât acest război se termină mai devreme, cu atât mai bine pentru noi și prietenii noștri”, afirmă tranșant fostul consilier prezidențial american Patrick J. Buchanan.
Sursa Read More