De ce doar în România camerele video din oraşe nu pot fi probe împotriva şoferilor demenţi

În municipiile din toată ţara sunt instalate mii de camere de supraveghere a traficului care surprind zilnic sute de contravenţii săvârşite de participanţii la trafic, şoferi sau pietoni. Dacă cei din urmă sunt mai greu de identificat, conducătorii auto care încalcă Codul Rutier pot fi cu uşurinţă depistaţi, după numărul de înmatriculare, dar conform legii ei nu pot fi sancţionaţi din cauza unei lacune legislative care prevede că amenzile se pot da numai dacă un agent a fost martor la săvârşirea contravenţiei sau dacă aceasta a fost înregistrată cu mijloace tehnice omologate aflate în dotarea Poliţiei. Cum camerele de supraveghere sunt în proprietatea autorităţilor locale şi, în general, nu sunt omologate, contravenienţii scapă nepedepsiţi. 

Timişoara, de exemplu, are unul dintre cele mai performante sisteme de monitorizare a traficului din România, municipalitatea investind aproape 10 milioane de euro, cea mai mare parte bani europeni, pentru a avea un sistem care să permită inclusiv detecţia maşinilor care trec pe roşu. 

La începutul lunii decembrie 2021, viceprimarul Timişoarei, Ruben Laţcău, anunţa că sistemul de management al traficului a surprins în doar patru zile aproximativ 6.000 de treceri pe roşu în Timişoara. Laţcău anunţa că imaginile au fost transmise Poliţiei Timiş pentru a lua măsuri. „Inspectoratul de Poliţie Judeţean Timiş – Biroul Rutier a primit: 5 DVD-uri, 19 GB de fişiere video, un document Excel cu trecerile pe roşu”, transmitea viceprimarul Ruben Laţcău. Viceprimarul mai anunţa că „şi la nivel parlamentar există propuneri din partea colegilor mei din USR care, dacă trec, vor uşura procesul prin care forţele de ordine constată şi să sancţioneze nerespectarea regulilor de circulaţie, precum pentru depăşirea limitei legale de viteză”. 

După anunţul viceprimarului Ruben Laţcău, Poliţia Timiş a reacţionat „pentru o corectă informare a cetăţenilor”. „Potrivit articolului 109 din OUG 195/2002 Rep. raportat la art.6 pct.19 şi 20 din acelaşi act normativ, constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se realizează în două modalităţi: direct de către poliţistul rutier; de către poliţistul rutier cu ajutorul mijloacelor tehnice certificate sau al mijloacelor tehnice omologate şi verificate metrologic, aflate în dotarea şi gestiunea Poliţiei Române”, a transmis Poliţia, sugerând că imaginile transmise de primărie nu au fost captate de mijloace tehnice omologate.

Fost şef al Direcţiei Rutiere din Poliţia Română, Lucian Diniţă a explicat pentru „Adevărul” de ce amendarea contravenienţilor pe baza unei înregistrări video se va putea face numai după adoptarea unei modificări legislative. „Imaginile video surprinse de camere video, de supraveghere sau de la bordul vehiculelor, ar fi foarte utile pentru probarea unor contravenţii, dar numai după ce se schimbă legea, fiindcă din punct de vedere legal în prezent nu se pot utiliza decât mijloace tehnice omologate şi aflate în proprietatea MAI. Din acest motiv, nici radarele fixe dotate evident cu camere de supraveghere aflate în 18 judeţe nu pot fi utilizate din, atenţie, aprilie 2008. De atunci am solicitat să se adopte o modificare legislativă, dar probabil au existat unele interese ca să nu se aprobe proiectul. În Parlament s-a ţinut cu dinţii ca echipamentele să fie omologate, când în tot Occidentul acest lucru nu este specificat, iar agenţii aplică amenzi având ca probă imaginile video de pe camerele de supraveghere. Sigur, în cazul camerelor de bord sau chiar în cazul filmărilor postate pe internet sunt necesare o serie de verificări suplimentare, pentru că multe înregistrări de acest fel sunt trucate, dar în general nu trebuie să se specifice în lege că sunt acceptate numai echipamentele omologate.

Repet, în toată Uniunea Europeană se folosesc în acest scop echipamente neomologate pentru că este de bun-simţ să accepţi că este evident pentru toată lumea când un şofer trece pe culoarea roşie a semaforului. La noi nu e de bun-simţ acest lucru, iar un proces-verbal astfel realizat ar fi rapid anulat de instanţă, deoarece echipamentul nu e omologat şi nici măcar nu se află în proprietatea MAI, ci a autorităţii locale. În Bucureşti, de exemplu, sunt peste 1.000 de camere şi nici nu ştiu câte zeci de mii de contravenţii s-ar înregistra pe zi. Păi dacă se modifică legea şi încep să curgă amenzile, sunt sigur că şi trecerile pe roşu, contravenţiile în trafic, în general, s-ar împuţina subit”, a precizat fostul şef al Poliţiei Rutiere.

Însă avocatul Doru Cosmin Ursu susţine că pentru trecerea pe roşu, poliţiştii ar putea aplica sancţiuni şi în baza unor imagini surprinse de aparate neomologate. Avocatul dă şi exemplul unor situaţii în care Poliţia a anunţat public faptul că a amendat şoferi pe baza unor imagini surprinse de camera de bord, neomologate şi neverificate metrologic. „Cel mai cunoscut caz este cel din luna iulie anul acesta, de pe Autostrada A2, când mai multe autoturisme au fost filmate cu camerele altor participanţi la trafic mergând pe banda de urgenţă sau chiar pe contrasens. Or, o astfel de situaţie se încadrează mai degrabă în varianta constatării contravenţiei de către lucrătorul de poliţie prin vizionarea imaginilor video, conform dispoziţiilor art. 195 alin. 1 al OUG 195/2002”, mai arată Doru Cosmin Ursu, avocat la Zamfirescu Racoti Vasile & Partners. 

Avocatul Doru Cosmin Ursu a mai explicat că, dacă în cazul mijloacelor tehnice omologate şi verificate metrologic, cum este situaţia dispozitivelor cu ajutorul cărora se determină fie concentraţia alcoolului în aerul expirat (etilotest/etilometru), fie viteza unui autovehicul (cinemometru), procedurile de verificare metrologică sunt cunoscute publicului larg, nu acelaşi lucru îl putem spune despre procedurile de certificare a celorlalte mijloace tehnice cu ajutorul cărora se probează încălcări ale unor reguli de circulaţie, neexistând standarde similare de reglementare pentru aparatura de înregistrare audio-video. „Indiferent de existenţa sau lipsa unei certificări a respectivelor camere video (n.r. – de monitorizare a traficului din Timişoara), cert este că imaginile surprinse de acestea arată cu claritate momentul pătrunderii unor autoturisme în intersecţii, pe culoarea roşie a semaforului, situaţie ce poate fi percepută chiar şi de un nespecialist, prin urmare pot folosi la constatarea de către un agent de poliţie a faptei prevăzute de dispoziţiile art. 52 alin. 1 din Regulamentul de aplicare a O.U.G. 195/2002”, a mai explicat avocatul.

Doru Cosmin Ursu subliniază că în sprijinul opiniei sale este inclusiv jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi a Curţii Constituţionale. „Având în vedere celelalte situaţii în care s-au constatat contravenţii de către agenţii de poliţie, în urma vizionării unor filmări realizate cu alte camere decât cele aflate pe autospecialele poliţiei, răspunsul IPJ Timiş apare ca fiind unul impus de context şi nu de impedimente de natură legală, acceptarea unui flux de 6.000 de contravenţii în doar trei zile având potenţialul de a paraliza activitatea poliţiei timişorene, în lipsa unor măsuri organizatorice şi a unor resurse umane şi materiale alocate corespunzător”, a conchis avocatul Doru Cosmin Ursu.