Franța e o țară frumoasă la care țin mult, o țară unde am norocul de a cunoaște mulți oameni frumoși și să am niște prieteni adevărați.
Le spun tuturor „La mulți ani” și „Vive la France”!
De aceea, azi nu vă voi spune despre cataclismul pentru Franța și pentru istoria universală care l-a reprezentat ceea ce numim Revoluția Franceză – prima revoluție progresist-socialistă din Europa, și nici renumita și azi sărbătorita „Cădere a Bastiliei”, închisoare simbol a regimului regal francez, acolo unde la 14 Iulie 1789 se mai găsea un singur prizonier. Nu voi încerca să intru în polemici și nici să să isc „razne și sminteli” în mințile și sufletele celor care au învățat despre și cred în „marile valori umaniste” aduse în lume prin principiile ce se ascundeau sub sloganul „Liberté, Egalité, Fraternité”, slogan în umbra căruia au curs râuri de sânge nevinovat în hârâitul sinistru al ghilotinelor.
Azi doar le voi aminti francezilor despre rolul important, poate prea important, covârșitor de important, pe care îl au în aceste zile în destinul Europei și despre necesitatea asumării responsabilităților ce decurg din acest rol. De aceea o să fiu direct:
Franța trebuie să aibă curajul să scoată Europa de sub hegemonia SUA, un imperiu în decădere, decrepit și corupt – după chipul și asemănarea Președintele său, imperiu care e gata să riște tot și pe oricine pentru a întârzia soarta implacabilă pe care o are tot ce este, tot ce se naște și trăiește sub soare… chiar și imperiile.
Miza pentru Americani este atât de mare, riscul ca nașterea celei de-a „Doua Planete”, a Planetei Mari, să transforme SUA într-o putere regională Atlantică, de rang secund, este atât de ridicat, încât ultimul imperiu al „Vechii Lumi” e gata să riște soarta întregii „Lumi Civilizate”! Măcar pe a întârzia cu încă o generație de politicieni inevitabilul.
Dan MV Chitic – Telegram