Deficitul de forță de muncă alimentează inflația în România

Deficitul de forță de muncă a avut un impact puternic asupra inflației din România în 2023, contribuind cu aproximativ 2,8 puncte procentuale la creșterea prețurilor, potrivit unei analize recente a Băncii Naționale a României (BNR). În primul semestru din 2024, impactul s-a redus la aproximativ 2,2 puncte procentuale datorită unor așteptări mai optimiste privind disponibilitatea forței de muncă, pe fondul temperării activității economice.

Lipsa de candidați calificați și scăderea populației active, cauzată inclusiv de emigrarea masivă, afectează grav piața muncii din România. În contextul în care companiile întâmpină dificultăți în acoperirea necesarului de personal, salariile tind să crească pentru a atrage angajați, lucru ce influențează inflația prin creșterea costurilor de producție.

Sectoarele cele mai afectate de deficitul de forță de muncă

Cel mai amplu impact asupra prețurilor s-a remarcat în industriile care folosesc intensiv forța de muncă, precum „poșta și curieratul”, influențate și de cererea mare din comerțul online. Creșteri importante au fost observate și în sectorul HoReCa, unde costurile suplimentare pentru reconstituirea capacităților de producție, afectate de pandemie, au determinat majorarea salariilor.

Industria alimentară, retailul și producția de echipamente electrice sunt alte sectoare în care lipsa personalului a ridicat costurile de producție, influențând în mod direct prețurile de consum. În sectorul transporturilor și logisticii, deficitul de angajați a generat creșteri semnificative ale prețurilor, influențând indirect costurile pe întreg lanțul de producție și distribuție.

Decuplarea salariilor de productivitate amplifică presiunea inflaționistă

În plus, creșterile salariale din România continuă să se decupleze de nivelul productivității muncii, iar în trimestrul al treilea din 2024, productivitatea a înregistrat o scădere cu 1,7% față de anul precedent. Ritmul anual de creștere a salariului mediu brut a atins 16,8% în perioada iulie-august 2024, fiind alimentat în principal de creșteri din sectorul privat, în timp ce în sectorul bugetar dinamica salarială rămâne alertă.

Creșterea salariului minim brut pe economie la 3.700 de lei în iulie 2024 a contribuit la limitarea ajustării salariale, menținând o presiune asupra inflației. În general, evoluțiile din piața muncii și dificultățile de a găsi angajați calificați alimentează creșterea costurilor salariale, ceea ce se reflectă în prețurile finale din diverse sectoare.

Raportul BNR concluzionează că aceste condiții, corelate cu scăderea productivității și a așteptărilor inflaționiste, influențează major rata inflației din România.

Sursa: Curs de Guvernare