Efectele  negative multiple ale înlocuirii sistemelor centralizate de încălzire a blocurilor de locuințe din România cu dispozitive termice Industriale alimentate cu gaz natural – Microcentrale de Apartament (2)

MOTTO: Principiul 15 din Declarația de la RIO a Întâlnirii la nivel înalt pe probleme de mediu din 1992 afirma:  “Unde există amenințări de alterare serioasă sau ireversibilă, lipsa siguranței științifice cu siguranță nu va fi folosită ca un motiv pentru amânarea măsurilor de prevenire a degradării mediului”.

POLUAREA PRIN GAZUL NATURAL SI PRODUȘII SĂI DE ARDERE ÎN DISPOZITIVELE TERMICE INDIVIDUALE (DTI)

1. Metanul, sub forma de gaz natural a fost considerat până nu demult cel mai curat combustibil pentru producerea energiei termice și electrice, dar studii recente au dus la identificarea în gazele de ardere a cel puțin 70 de specii, unele majore, altele minore incluzând hidrocarburi aromatice, aromatice substituite și poliaromatice (PAH), produși cancerigeni (la care nu există concentrație maximă admisibilă). Aceste studii ca și cele ale funinginei, ale oxizilor de azot, NOx din flacăra de gaz metan, arată că între reacția teoretică de oxidare: CH4+2O2→CO2+H2O și realitatea practică este o deosebire important cu consecințe serioase asupra mediului și sănătății.

2.Gazul natural conține metan drept component principal, dar și alte hidrocarburi, odoranți ce conțin sulf, radon (radioactiv), ca și o varietate de impurități după sursa gazului (compuși organometalici etc.). Pe lângă aceasta, în DTI gazul natural este ars în aer, care conține ca o componentă majoritară azot, ce generează oxizi de azot. Arderea metanului implicând zeci de reacții chimice, multe dintre ele bazate pe mecanisme prin radicali liberi, în mod inerent sunt generați radicali liberi prin arderea gazului natural în aer.

3.Evacuând gazele arse din DTI prin coșuri orizontale ce străpung pereții exteriori ai blocurilor de locuințe din România, direct în vecinătatea ferestrelor, balcoanelor și a altor deschideri în anvelopa clădirii, toți poluanții sunt aduși în zona de respirat a oamenilor ce locuiesc în clădiri. De aceea concentrațiile de poluanți în gazele evacuate (coșul) din DTI nu trebuie comparate cu VALORILE LIMITĂ DE EMISIE (așa cum ar fi cazul dacă gazele arse ar fi eliminate prin coșuri deasupra nivelului acoperișului), ci cu CONCENTRAȚIILE DE EMISIE (adică cu concentrațiile poluanților în aerul respirabil ).                                                                              4.Concentrația scade de 10 ori (deci la 10% din CONCENTRAȚIILE DE EMISIE) la o distanță egală cu 30 de diametre ale coșului. De exemplu, poluanții evacuați printr-un coș având 6 cm diametru (cum au multe dintre coșurile “ microcentralelor de apartament”) vor scădea de 10 ori la o distanță de 180 cm, care poate fi chiar distanța până la fereastra sau balconul vecinului într-un bloc de locuințe din România. 10% din CONCENTRAȚIA DE EMISIE este de zeci de ori (sau de sute de ori) peste nivelul acceptat pentru aerul respirabil (aerul protejat din vecinătatea clădirilor) în toate normele, inclusiv cele din România!

Aceste date pentru poluanții din gazele evacuate prin coșuri, au fost confirmate în cazul MTA (microcentrale de apartament), atât prin calculele teoretice , cât și prin măsurători de noxe în jetul de gaze de ardere evacuate de MTA.

5.Oamenii care locuiesc în apartamentul cu DTI pot fi ei înșiși intoxicați cu gaze arse, deoarece acestea pot reintra în clădire în același apartament, sau în alte apartamente în funcție de mișcările aerului. Mai mult, gazele arse pot fi purtate prin mișcările aerului deasupra acoperișului și pot atinge partea opusă a clădirii. În acest fel se formează o „pătură” sau “manta” de aer poluant în jurul clădirii.

6.Formarea unui înveliș de aer poluant în jurul blocurilor de locuințe, este perceput de locatarii acestora prin apariția în aer a unui miros specific de gaze arse, înțepător și înecăcios (datorită prezenței oxizilor de azot), care creează disconfort, provoacă tuse, probleme de respirație, dureri de cap, amețeli, senzație de slăbiciune, greață, și multe alte suferințe, cum de altfel au și reclamat mii de oameni forurilor din România.

(Va urma)

MOTTO: Principiul 15 din Declarația de la RIO a Întâlnirii la nivel înalt pe probleme de mediu din 1992 afirma:  “Unde există amenințări de alterare serioasă sau ireversibilă, lipsa siguranței științifice cu siguranță nu va fi folosită ca un motiv pentru amânarea măsurilor de prevenire a degradării mediului”. POLUAREA PRIN GAZUL NATURAL SI PRODUȘII SĂI […]