Investigație GPS: Radiografia finanțelor locale: giurgiuvenii au datorii de peste 54 milioane lei la bugetul local.Conducerea primăriei nu poate sau nu vrea să recupereze aceste restanțe!

O analiză a datelor furnizate de Direcția de Impozite și Taxe Locale (DITL) Giurgiu, în baza Legii 544/2001, dezvăluie o situație financiară catastrofală la nivelul municipiului. În timp ce încasările pe anul 2025 au depășit pragul de 55 de milioane de lei, muntele de datorii neachitate de către cetățeni ridică semne de întrebare privind capacitatea de colectare și disciplina fiscală a administrației locale.
Conform răspunsului oficial semnat de conducerea DITL, bugetul local a beneficiat în anul fiscal 2025 de venituri totale în cuantum de 55.250.212 lei.
Cei mai importanți piloni ai veniturilor au fost:
Impozitele pe clădiri și taxe pe clădiri: 21.282.498 lei.
Impozitul pe teren: 10.659.221 lei.
Taxele speciale: 9.932.191 lei.
Impozitul pe mijloacele de transport: 7.685.647 lei.
Deși numărul firmelor din Giurgiu este de doar 2.585, comparativ cu cei peste 49.000 de contribuabili persoane fizice, mediul de afaceri susține o parte considerabilă a bugetului.
La capitolul impozit pe clădiri, persoanele juridice au achitat 15.208.933 lei, de aproape trei ori mai mult decât totalul plătit de persoanele fizice (6.073.565 lei). În schimb, cetățenii conduc detașat la capitolul încasări din amenzi, cu peste 4,3 milioane de lei virați către buget, față de doar 69.382 lei încasați de la firme.
Cea mai frapantă cifră a raportului vizează datoriile acumulate. La data de 31 decembrie 2025, persoanele fizice din municipiu înregistrau debite restante în valoare de 54.009.117 lei. Această sumă este aproape egală cu întregul buget colectat de la toți contribuabilii în tot anul 2025.
Topul datoriilor neachitate de cetățeni (PF):
Amenzi: 16.144.566 lei.
Impozit pe clădiri: 12.267.752 lei.
Impozit pe mijloace de transport: 10.762.219 lei.
Taxe speciale: 10.003.565 lei.
Prin comparație, persoanele juridice figurează cu restanțe mult mai mici, de aproximativ 2,98 milioane de lei.
Pentru a recupera aceste sume, fiscul local a recurs la măsuri de executare silită pe tot parcursul anului trecut. DITL a emis somații și titluri executorii pentru 2.577 de contribuabili.
Măsurile au inclus:
Instituirea a peste 4.000 de popriri pe venituri salariale și conturi bancare.
Aplicarea de sechestre pe bunuri mobile (autoturisme, ambarcațiuni) și imobile.
Înscrierea somațiilor și sechestrelor la ANCPI și Direcția de Permise și Înmatriculări pentru a bloca vânzarea bunurilor de către datornici.
Deși solicitarea de presă a vizat și publicarea listei cu primii 100 de debitori, DITL Giurgiu a refuzat comunicarea acestor nume. Instituția a invocat obligația păstrării secretului fiscal prevăzut de Codul de Procedură Fiscală, argumentând că identitatea contribuabililor nu poate fi dezvăluită în contextul unor date referitoare la datorii sau plăți individuale.
Giurgiu, campionul datoriilor: cum egalează restanțele cetățenilor bugetul anual al orașului
O analiză comparativă a datelor financiare pe anul 2025 arată o realitate cruntă pentru municipiul Giurgiu: incapacitatea cronică a administrației locale de a-și colecta taxele și impozitele blochează dezvoltarea orașului. În timp ce localități de dimensiuni similare reușesc să mențină disciplina fiscală, Giurgiu a ajuns în situația aberantă în care datoriile istorice ale populației sunt aproape egale cu încasările totale pe un an.
Municipiul Giurgiu:
Încasări totale: 55.250.212 lei
Grad de colectare: ~50% (raportat la total debite)
Restanțe persoane fizice: 54.009.117 lei
Municipiul Alexandria:
Încasări totale: ~52.000.000 lei
Grad de colectare: ~85-90%
Restanțe persoane fizice: ~12-15 milioane lei
Municipiul Slobozia:
Încasări totale: ~58.000.000 lei
Grad de colectare: ~90-95%
Restanțe persoane fizice: ~10 milioane lei
Discrepanța majoră nu vine din potențialul economic, ci din eficiența aparatului administrativ. În timp ce Alexandria și Slobozia înregistrează grade de colectare de până la 95%, Giurgiu reușește să strângă doar jumătate din sumele datorate de contribuabili.
Marea vulnerabilitate rămâne acumularea datoriilor istorice de la persoanele fizice, unde s-a ajuns la pragul de 54 de milioane de lei. Din această sumă, o gaură neagră de 16 milioane de lei este reprezentată exclusiv de amenzi neplătite pe care municipalitatea nu este capabilă să le execute.
Atâta timp cât sumele necolectate egalează bugetul de încasări, Giurgiu va rămâne dependent de alocări de la centru, privat de fonduri proprii pentru investiții din cauza incompetenței administrative crase a conducerii primăriei Giurgiu.
NR: Această analiză a fost realizată în primul rând pentru consilierii locali și cei care conduc primăria Giurgiu. De asemenea, pentru contribuabilii de bună credință care își plătesc taxele și impozitele, dar trebuie să suporte altele noi deoarece conducerea primăriei Giurgiu este incapabilă să încaseze restanțele de la cei rău platnici. Recent administrația locală a anunțat că va scana cu drone anexele proprietăților pentru a încasa noi taxe și impozite. Cu siguranță, tot de la „ fraierii” buni platnici.

O analiză a datelor furnizate de Direcția de Impozite și Taxe Locale (DITL) Giurgiu, în baza Legii 544/2001, dezvăluie o situație financiară catastrofală la nivelul municipiului. În timp ce încasările pe anul 2025 au depășit pragul de 55 de milioane de lei, muntele de datorii neachitate de către cetățeni ridică semne de întrebare privind capacitatea […]