Parlamentul a primit pe 22 iunie o adresă semnată de Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), în care atrăgea atenţia că prin modul în care este formulat proiectul de lege care interzice cumulul pensiei cu salariul de la stat nu ar permite continuarea activităţii celor care au trecut de vârsta de 70 de ani, chiar dacă deja au fost numiţi de Parlament într-o funcţie, înainte de intrarea în vigoare a legii.
Potrivit interpretării lui Isărescu, „actul de numire în funcţie încetează de drept la intrarea în vigoare a legii”. Prin urmare, guvernatorul subliniază că din moment ce nu există nicio excepţie de la această regulă a numirii de către Parlament, inclusiv Consiliul de Administraţie al instituţiei va avea probleme, pentru că unii membri, care în prezent sunt numiţi până în 2024, nu-şi mai pot exercita mandatul.
Ceea ce nu a explicat Isărescu este că două treimi din membrii CA al BNR se află în două situaţii. În primul rând, o problemă vor avea membrii din Consiliul de Administraţie al BNR care au peste 70 de ani: Mugur Isărescu (care în august face 72 de ani), Dan Radu Ruşanu (71 de ani) şi Virgiliu Stoenescu (74 de ani). Aceştia ar putea să-şi piardă mandatele în cazul în care după vârsta de 70 de ani nu mai poţi lucra deloc la stat. Cei trei lideri BNR aflaţi în această situaţie sunt şi beneficiarii unor venituri de invidiat, atât în ceea ce priveşte salariul, cât şi în ceea ce priveşte pensia.
Potrivit ultimei declaraţii de avere a lui Mugur Isărescu, din iunie 2020, aşadar aferentă anului 2019, guvernatorul BNR a încasat aproximativ 900.000 de lei ca salariu, iar veniturile din pensie s-au ridicat la 160.000 de lei. Dan Radu Ruşanu, fost greu al PNL, a primit 53.000 de lei drept indemnizaţie de la BNR, pentru o jumătate de an, în 2019, ex-liberalul fiind numit în instituţie de la începutul lunii iulie. 175.000 de lei au intrat în buzunarele lui Ruşanu şi din pensia încasată în 2019, adică lunar circa 14.500 de lei. Nu în ultimul rând, valoarea indemnizaţiei totale a economistului Virgiliu Stoenescu s-a ridicat la 250.000 de lei. Pe lângă acest venit, Stoenescu a mai încasat şi două pensii, cea pe bază de contributivitate (70.000 de lei) şi cea de la Uniunea Scriitorilor (17.400 de lei).
Alegere între pensie şi salariu
O a doua categorie a membrilor din CA al BNR afectaţi de interzicerea cumulului pensie-salariu la stat sunt persoanele care beneficiază de ambele venituri, dar au vârste între 65 şi 70 de ani. Iar aici întâlnim cazurile prim-viceguvernatorului Florin Georgescu (67 de ani), Eugen Nicolăescu (65 de ani – a împlinit vârsta de pensionare spre sfârşitul anului trecut) şi Gheorghe Gherghina (65 de ani – a împlinit vârsta de pensionare la 1 iulie 2020).
Prim-viceguvernatorul a avut o indemnizaţie de 1,36 milioane lei (aproximativ 285.000 de euro) şi nu a fost singurul venit al lui Florin Georgescu. Fostul ministrul de Finanţe social-democrat a mai încasat 126.000 de lei ca pensie pe bază de contributivitate şi 107.000 de lei pensie specială pentru activitatea de parlamentar. Din februarie, pensiile speciale ale parlamentarilor au fost eliminate. În declaraţia de avere publicată în iunie 2020, aferentă anului fiscal 2019, Gheorghe Gherghina încasase 250.000 de lei, bani care reprezintă indemnizaţia de membru al CA al BNR. În următoarea declaraţie de avere, care ar trebui publicată, din moment ce 15 iunie a fost termenul-limită de depunere a lor, ar trebui să figureze şi banii obţinuţi ca pensie.
Potrivit ultimei declaraţii de avere a lui Eugen Nicolăescu, fostul ministru şi deputat liberal a încasat de la BNR 788.000 de lei în 2019, adică a avut un venit lunar de 65.600 de lei (aproximativ 13.700 de euro).
Legea este ţinută la comisii
Guvernul a adoptat, în şedinţa din 9 iunie, proiectul de lege prin care angajaţii pot rămâne în câmpul muncii până la 70 de ani, la cerere, fiind interzis cumulul pensiei cu salariul de la stat, cu excepţia a câtorva categorii socio-profesionale. Deşi a fost transmis Parlamentului şi a fost acceptată procedura de urgenţă, senatorii nu s-au aplecat prea mult asupra iniţiativei. Până pe 29 iunie ar fi trebuit să fie gata raportul elaborat de Comisia de muncă din Senat, dar aleşii nu au mai avut timp. Aşadar, în toamnă trebuie reluate discuţiile începând cu Comisia de muncă, apoi dat votul în plenul Senatului, care e primul for. Proiectul de lege al Guvernului a primit aviz nefavorabil de la Consiliul Economic şi Social, fiind considerat „lacunar” şi că „lasă loc unor interpretări subiective”. Consiliul Legislativ, instituţie condusă de Florin Iordache, a dat aviz negativ.
Read More
Reflectorul de Sud