Aleksandr Lukașenko, președintele Belarusului, este prieten bun cu liderul de la Kremlin, Vladimir Putin. Este bine cunoscut faptul că la granița Belarusului cu Ucraina există adunări de forțe militare, despre care Occidentul spune ar putea interveni în războiul ce durează deja de patru săptămâni. Pe fondul implicării liderului de la Mink în invazia Rusiei, Australia a extins setul de sancțiuni. Este vizată și familia acestuia.
Aleksandr Lukașenko, luat în vizor de Australia
La jumătatea lunii martie, Lukașenko a precizat că Volodimir Zelenski ar trebui să ajungă la un acord cu Vladimir Putin pentru că, în caz contrar, ar putea să fie nevoit să capituleze.
„Rusia propune Ucrainei – şi ştiu aceasta sigur – o variantă de acord absolut acceptabilă. Şi este încă posibil astăzi ca Ucraina şi Rusia să ajungă la un acord, iar Zelenski să semneze acest acord cu Putin. Dacă Zelenski nu va accepta, credeţi-mă, el va trebui să semneze un act de capitulare în scurt timp”, a declarat președintele Belarusului, într-un interviu pentru postul de televiziune japonez TBS.
Majoritatea țărilor lumii condamnă deciziile luate de Vladimir Putin pentru Ucraina. De 30 de zile se dau lupte grele între armata rusă și cea ucraineană. Bilanțul morților este uriaș. Încă de la începutul conflictului, marile puteri ale lumii au sancționat dur economia rusă și nu numai. Una dintre ele este Australia. Guvernul de la Canberra l-a luat în vizor și pe președintelui belarus Alexandru Lukașenko.
Sancțiuni pentru președintele Belarusului și familia acestuia
Australia a aplicat sancțiuni președintelui belarus Alexandru Lukașenko pentru că a sprijinit invadarea Ucrainei de către Rusia, a anunțat, vineri, Ministerul de Externe al Australiei. De asemenea, și membrii familiei sale au fost penalizați ca răspuns la rolul lor în războiul din Ucraina.
Lukașenko a fost adăugat pe lista cu sancțiuni a Australiei din cauză că a oferit sprijin strategic Rusiei și armatei sale. Fiul Viktor Lukașenko și soția Galina Lukașenko sunt, de asemenea, supuși pedepselor. Anterior, dețineau funcții de conducere în guvern, în securitate națională.
Pe cine a mai pedepsit guvernul de la Canberra
Noul set de sancțiuni vizează, de asemenea, 22 de „propagandiști ruși și agenți de dezinformare”, inclusiv redactori seniori ai instituțiilor media Russia Today, Fundația pentru Cultură Strategică, InfoRos și NewsFront, potrivit Ministerului australian de Externe.
În declarația oficialilor australieni este precizat că sancțiunile sunt pentru „a se asigura că Rusia și cei care susțin invazia sa ilegală a vecinului său democratic plătesc un cost ridicat”.
Mesajul transmis de Ministerul de Externe
Australia va „continua să impună sancțiuni suplimentare cu scopul de a provoca costuri semnificative celor din Rusia și Belarus care poartă responsabilitate mare sau dețin pârghii de putere”, a transmis Ministerul de Externe.
„Australia a sancționat acum un total de 32 de propagandiști pro-Kremlin, reflectând importanța strategică a dezinformarii în încercările Rusiei de a legitima invazia neprovocată și ilegală a Ucrainei de către Putin”, a afirmat Marise Payne, ministrul de externe al Australiei, notează BBC.
„Acești ultimi pași, la o lună de la invazia Ucrainei de către Rusia, continuă eforturile noastre concentrate pentru a ne asigura că Rusia și cei care susțin invazia sa ilegală a vecinului său democratic plătesc un cost ridicat”, a adăugat oficialul de la Canberra.
Vladimir Putin, un șir de oligarhi și politicieni ruși de rang înalt au fost deja sancționați de Australia.
Reflectorul de Sud