În loc de proiecte în valoare totală de 40 miliarde euro, cât se vehicula în martie, România se va prezenta în fața Comisiei Europene cu o solicitare totală de 29 miliarde euro. Cristian Ghinea, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, explică susține că nu se renunță la nimic, doar s-a coborât plafonul solicitat spre finanțare.
Adoptat miercuri seara în coaliția de guvernare, Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) își păstrează toate proiectele, însă valoarea este mai mică, de 29 de miliarde de euro. Premierul și ministrul Fondurilor Europene vor merge la Bruxelles pentru a negocia proiectele, in 10 mai.
Cristian Ghinea a explicat la Digi24 cum s-a ajuns de la proiecte de 40 de miliarde de euro la 29 de miliarde, cât este alocarea UE pentru România.
„Sunt 350 de linii de investiție în PNRR, în cele mai multe cazuri a fost vorba despre o reducere a sumelor, pentru că au fost cazuri în care nu am avut o fundamentare foarte bună a costurilor. După ce am discutat cu Comisia Europeană, am redus din ele, nu e nimic dramatic. M-aș abține de la a da detalii, pentru că sunt negocieri în curs”, a spus Ghinea la Digi24.
Ministrul nu a vrut să spună la ce e România dispusă să renunțe în timpul discuțiilor cu Comisia Europeană.
„În orice negociere ai o tactică pe care, dacă o dezvălui, e previzibilă apoi. A fost o discuție cu președintele și coaliția. Sunt mai multe puncte în care există diferențe de opinii între noi și Comisia Europeană”, a spus el.
Principalele proiecte și finanțări
În martie, președintele PNL, Ludovic Orban, susținea că România ar urma să propună Bruxelles-ului un plan investițional în valoare de aproximativ 40 de miliarde de euro, deși țara noastră are alocate doar aproximativ 30 de miliarde, urmând să fie eliminate acele proiecte care „nu vor fi pe placul Comisiei”.
Alocările pe care și le-ar dori PNL prin PNRR:
- pentru infrastructura de transport – 9 miliarde de euro (inclusiv pentru căi ferate și autostrăzi);
- pentru mediu – 4 miliarde de euro (apa, canalizare, managementul deșeurilor, împăduriri);
- pentru educație – 4 miliarde de euro (digitalizare, învățământ dual, cumpărarea a aproximativ 1.800 de autobuze școlare);
- pentru digitalizare – 4 miliarde de euro;
- pentru agricultură – 3 miliarde de euro (irigații și gestionarea apei);
- fond de reziliență pentru primării pentru asigurarea cofinanțărilor pentru proiectele din localitățile care nu au bani – 4 miliarde de miliarde de euro;
- pentru rețeaua de gaz – 600 de milioane de euro;
- pentru mediul privat – 2,5 miliarde de euro;
- pentru investiții prin Ministerul Energiei – 1,5 miliarde de euro;
- pentru sănătate – 3 miliarde de euro, în special pentru construcția de spitale noi (au fost menționate proiecte precum cele de la Sibiu, Brașov și Focșani).
Read More
Reflectorul de Sud