Nominalizarea lui Eugen Tomac ca premier, de către președintele Nicușor Dan, deschide drumul către alegeri anticipate

Decizia președintelui Nicușor Dan de a-l desemna pe Eugen Tomac pentru formarea noului Guvern a produs una dintre cele mai surprinzătoare mutări politice ale anului.

Într-un moment în care scena politică este profund fragmentată, iar partidele se află într-un război deschis pentru putere, șeful statului a ales o variantă care pare să aibă mai degrabă rolul de a testa limitele sistemului decât șanse reale de succes.

Deși Nicușor Dan și-a justificat alegerea prin „independența, experiența și valorile” care îl recomandă pe Tomac pentru funcția de prim-ministru, realitatea parlamentară arată că liderul PMP pornește într-o misiune ce pare aproape imposibilă. Pentru învestire sunt necesare 233 de voturi, iar principalele formațiuni parlamentare au transmis deja semnale că nu vor susține un guvern tehnocrat.

Cine este, de fapt, Eugen Tomac?

În vârstă de 45 de ani, Eugen Tomac și-a construit cariera politică în jurul temei românilor din diaspora și a comunităților istorice românești. Absolvent al Facultății de Istorie a Universității București, fost redactor la revista „Magazin Istoric”, fost secretar de stat și consilier prezidențial, Tomac a parcurs toate etapele unei cariere politice clasice.

A fost deputat timp de două mandate, iar din 2019 este europarlamentar. În ultimii ani s-a remarcat prin intervențiile privind aderarea României la spațiul Schengen și prin apărarea drepturilor românilor din afara granițelor.

Experiența sa administrativă este incontestabilă, însă provocarea actuală este una complet diferită: construirea unei majorități parlamentare într-un climat politic dominat de neîncredere și rivalități.

O nominalizare cu valoare simbolică

În plan politic, desemnarea lui Eugen Tomac pare mai degrabă o declarație de principii decât o soluție guvernamentală viabilă. Europarlamentarul este recunoscut pentru activitatea sa în domeniul relațiilor cu românii de pretutindeni și pentru apropierea de fostul președinte Traian Băsescu.

Prin alegerea sa, Nicușor Dan transmite un mesaj că dorește să se distanțeze de marile partide și de negocierile clasice pentru împărțirea puterii.

PNL și USR au ridicat deja zidul

Cele mai dure reacții au venit din partea PNL și USR, formațiuni care resping categoric ideea unui cabinet tehnocrat sau mixt. Liderii celor două partide consideră că un asemenea executiv ar deveni dependent de jocurile parlamentare și ar putea fi controlat indirect de alianța de conjunctură formată în ultimele luni între PSD și AUR.

Mai mult, liberalii lasă să se înțeleagă că o eventuală respingere a Guvernului Tomac le-ar putea oferi șansa să revendice funcția de premier la următoarea rundă de consultări.

AUR anunță boicot total

Poziția AUR este și mai radicală. Liderul partidului, George Simion, a exclus orice susținere pentru un executiv în care formațiunea sa nu este reprezentată. Mai mult, pentru a evita eventuale voturi favorabile din partea propriilor parlamentari, Simion a anunțat că aceștia nici măcar nu vor participa la votul de învestitură.

Mesajul transmis este clar: AUR nu recunoaște legitimitatea unui premier provenit dintr-un partid care a obținut rezultate modeste la ultimele alegeri și consideră nominalizarea o continuare a conflictului politic început după anularea precedentului proces electoral.

PSD păstrează ușa întredeschisă

Spre deosebire de ceilalți actori politici, PSD adoptă o strategie prudentă. Declarațiile făcute de Lia Olguța Vasilescu sugerează că social-democrații nu resping varianta Tomac, însă condiționează orice sprijin, de programul de guvernare și de o decizie colectivă a partidului, lucru care nu garantează în niciun fel formarea unei majorități.

UDMR, arbitru într-o ecuație imposibilă

La rândul său, Kelemen Hunor  pare rezervat. Liderul UDMR a afirmat în repetate rânduri că, din punct de vedere constituțional și politic, PSD ar trebui să primească prima șansă de a forma guvernul, fiind partidul cu cel mai mare număr de mandate.

În plus, Hunor a criticat ideea unui executiv tehnocrat, considerând-o chiar mai puțin eficientă decât o formulă guvernamentală asumată politic.

Alegerile anticipate, mai aproape ca niciodată

Dincolo de numele lui Eugen Tomac, adevărata miză a momentului este stabilitatea politică a României. Dacă primul cabinet propus va fi respins și nici a doua nominalizare nu va reuși să obțină votul Parlamentului, Constituția deschide calea către alegeri legislative anticipate.

Pentru prima dată după mulți ani, acest scenariu nu mai pare o simplă ipoteză teoretică, ci o posibilitate reală.

În aceste condiții, desemnarea lui Eugen Tomac poate fi interpretată fie ca o încercare sinceră de a găsi o soluție de compromis, fie ca primul pas într-un proces care va conduce inevitabil la resetarea întregii scene politice. Iar dacă actuala clasă politică nu va reuși să găsească rapid o formulă de guvernare, România ar putea intra într-o nouă perioadă de instabilitate, cu efecte directe asupra economiei, investițiilor și încrederii publice în instituțiile statului.

(Jurnal)

Articolul Nominalizarea lui Eugen Tomac ca premier, de către președintele Nicușor Dan, deschide drumul către alegeri anticipate apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.

  Decizia președintelui Nicușor Dan de a-l desemna pe Eugen Tomac pentru formarea noului Guvern a produs una dintre cele mai surprinzătoare mutări politice ale anului. Într-un moment în care scena politică este profund fragmentată, iar partidele se află într-un război deschis pentru putere, șeful statului a ales o variantă care pare să aibă mai […]

Articolul Nominalizarea lui Eugen Tomac ca premier, de către președintele Nicușor Dan, deschide drumul către alegeri anticipate apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.