România dă aproape un sfert – 23% – din totalul mamelor minore din UE, potrivit Eurostat. Şi judeţul Iaşi se află în topul judeţelor cu cele mai multe mame minore. Recent, la Maternitatea „Cuza Vodă” din Iaşi, o adolescentă de 16 ani a născut pentru a doua oară, fiind o naştere prematură.
Medicii subliniază că prematuritatea în aceste situaţii este foarte frecventă. Corpul fetelor nu este pregătit pentru o sarcină, acesta aflându-se în proces de dezvoltare.
Referindu-se la impactul pe care îl are o sarcină asupra unei mame minore, medicii enumeră un impact medical, unul psihologic şi altul socio-economic.
Aceste complicaţii pot schimba complet viaţa unei tinere mame. La Maternitatea „Cuza Vodă” din Iaşi cazul cel mai grav a fost cel al unei fete de 15 ani care a născut şi, din păcate, uterul nu a reacţionat la manevrele de a produce contracţia. Aşadar, pentru a o salva, medicii au apelat la histerectomie – scoaterea uterului.
„De cele mai multe ori, la aceste mame sarcina se însoţeşte de complicaţii obstreticale. Naşterea este mai laborioasă. Se impune de multe ori operaţia de cezariană. Trebuie să menţionăm şi faptul că pentru toate mamele minore naşterea presupune riscuri foarte mari. Ele nu sunt pregătite să ducă un travaliu, nu sunt pregătite fiziologic să facă asta”, a declarat dr. Bogdan Doroftei, director medical la Spitalul Clinic de Obstretică şi Ginecologie „Cuza Vodă” din Iaşi.
Educaţia sexuală în şcoli
Dr. Monica Holicov, medic ginecolog la Spitalul Clinic de Obstetrică şi Ginecologie „Cuza Vodă” din Iaşi, explică de ce este importantă implementarea educaţiei sexuale în şcoli, sub supravegherea medicilor specialişti.
„Nu înţeleg reticenţa părinţilor, a bisericii şi a politicienilor în a implementa lecţii de educaţie sexuală în şcoală. Este cunoscut atât pentru părinţi, cât şi pentru profesori cât de greu este să îi vorbeşti unui copil – sau unui adolescent, mai degrabă – despre un subiect atât de tabu.
În secolul actual, când Internetul e la un click distanţă, să crezi că un copil este atât de naiv încât să creadă că abstinenţa este singura protecţie împotriva bolilor cu transmitere sexuală sau a sarcinii nedorite ar fi o greşeală. De ce să nu lase părinţii responsabilitatea educaţiei sexuale unui profesionist capabil să răspundă pertinent şi ştiinţific la toate întrebările unui copil?”, ne-a declarat ginecologul ieşean.
Multe dintre aceste mame minore ajung în spital abia în ultima fază a sarcinii, atunci când nici ele nu ştiu ce să mai facă.
Potrivit specialiştilor, tinerele ascund sarcina şi nu acceptă situaţia în care se află, nu sunt monitorizate nici de medicii de familie. Minorele nu realizează din prima care este riscul unei întârzieri a menstruaţiei, deoarece, imediat după venirea primei menstruaţii, nu există o regularitate, existând unele modificări în organism.
Toate aceste aspecte arată necesitatea implementării educaţiei sexuale în şcoli. Medicul Monica Holivoc ne-a spus căror grupe de vârstă crede că li s-ar putea adresa aceste cursuri.
„Cred că din clasa a V-a ar trebui să se facă aceste ore de educaţie sexuală în şcoli. Se poate începe cu anatomia organelor genitale, pentru că ei sunt curioşi. Aşa nu ar mai exista situaţii în care băieţii ridică fusta fetelor la şcoală sau mai-ştiu-eu-ce alte cazuri. Ar ajuta în clasa a V-a şi câteva ore de educaţie intimă, adică de igienă sanitară. Nu văd de ce le-ar putea face rău – dimpotrivă.
Câteva noţiuni elementare trebuie spuse la toate clasele. Nu neapărat să dea teză la acest obiect, dar ar fi bine să fie făcute câteva ore cu subiectul ăsta, poate la dirigenţie. Curiozităţile apar şi de ce să nu le dăm informaţie de calitate? Ei îşi vor umple acest vid de informaţie cu date de pe Internet – informaţii neverificate sau pornografie”, a conchis Dr. Monica Holicov, medic ginecolog la Spitalul Clinic de Obstetrică şi Ginecologie „Cuza Vodă” din Iaşi.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Harta mamelor minore din România. De ce a luat amploare fenomenul adolescentelor care fac copii
Read More
Reflectorul de Sud