Oraşele mari ar putea „înghiţi” comunele limitrofe prin „unificare voluntară”. Boc despre avantajele proiectului: „1.100 de primării nu pot plăti salariile angajaţilor”

„Unificarea administrativă voluntară” a fost subiectul cel mai important de pe ordinea de zi a şedinţei de vineri a Asociaţiei Municipiilor din România. Potrivit documentului consultat de HotNews.ro cu privire la propunerea AMR, primarii localităţilor desfiinţate devin automat viceprimari ai noii entităţi la cârma căreia va fi primarul localităţii cu rangul mai mare. De asemenea, noul consiliu local va fi format până la finalul mandatului dintr-un număr de consilieri egal cu suma numărului de consilieri locali aleşi.

Următorul pas este punerea în practică a unificării, care porneşte de la un referendum local. Comunele sau oraşele care s-au unit cu municipiul pot devenit sectoare ale acestuia, care vor primi atribuţii prin intemediul unei legi de reorganizare. 

În document se vorbeşte despre necesitatea acestei reforme, dar prea puţin despre avantajele micilor localităţi care vor dispărea: „Urmare a evoluţiei municipiilor şi transformării lor în adevărate centre de dezvoltare, relaţiile dintre acestea şi celelalte UAT din zona periurbană au devenit din ce în ce mai strânse. Pe de o parte, municipiile au nevoie de un spaţiu mai larg pentru dezvoltare şi, în acelaşi timp ,ele au capacitatea financiară, tehnică şi dispun de resurse umane pentru a asigura serviciile publice necesare unei locuiri la nivel european în întreaga zonă de influenţă.

Pornind de la această necesitate, în ultimii 10-15 ani, în jurul municipiilor, în mod deosebit a celor reşedinţă de judeţ, s-au înfiinţat zone metropolitane având ca scop dezvoltarea infrastructurilor şi a obiectivelor de dezvoltare de interes comun.

În cadrul zonelor metropolitane, autorităţile deliberative şi executive de la nivelul fiecărui UAT component îşi păstrează autonomia locală în condiţiile legii. Aceasta a condus la o serie de disfuncţionalităţi în activitatea zonelor metropolitane, în mod deosebit legate de luarea deciziilor, precum şi de interes, uneori diferit faţă de realizarea unor lucrări, precum şi de prestarea unor servicii publice comune la nivelul zonei respective”.

Emil Boc a explicat într-o emisiune la TVR Cluj despre proiectul de „unificarea administrativă voluntară a  municipiilor cu una sau mai multe unităţi administrativ-teritoriale limitrofe”. 

„Ne-am zis că dacă de 53 de ani nu s-a făcut reforma administrativă de sus în jos, ne propunem noi să facem una de jos în sus, de la nivelul administraţiilor în sus. Am înaintat una dintre propuneri, anume ca acele unităţi administrativ teritoriale care în mod voluntar, de bună voie şi nesilite de nimeni, cum  zicem noi la starea civilă, doresc să faci o unificare administrativă a unei comune limitrofe cu municipiul reşedinţă de judeţ să poată să facă acest lucru”, a explicat Boc. El a arătat că totul a pornit de la un exemplu concret în derulare în Buzău, unde în de 26 septembrie va fi un referendum pentru a se unifica Buzăul cu o comună limitrofă. „Legea permite acest lucru, dar noi am vrea să dăm câteva stimulente pentru ca aceste referendumuri să reuşească. Astfel am propus câteva elemente cu care să încurajăm acest proces de fuziune administrativă”, a precizat primarul. 

El a venit cu câteva argumente: avem 3.200 de unităţi administrativ teritoriale, de comune, iar dintre acestea 1.100 nu au bani din impozitele şi taxele pe care le colectează să plătească salariile, electricitatea, salubritatea, astfel că trebuie să stea cu mâna întinsă la judeţ sau la guvern. Nu pot să faci administraţie când nu ai resurse minimale să îţi acoperi nevoile de bază. Ce să mai vorbeşti de investiţii, de dezvoltare când nu poţi acoperi nevoi de bază”. 

Boc a susţinut că Asociaţia va exercita în continuare presiune pentru că guvernanţii să facă aceste reforme. „Lucrurile au început să mişte bine, premierul Câţu, cu ministrul fondurilor europene, pe baza propunerii formulate de domnul Boloş (fostul ministru al fondurilor europene-nr), au fost de acord ca absorţia fondurilor europene în 2021-2027 să se facă prin agenţiile de dezvoltare regională, care sunt 8 în România. Asta înseamnă că de exemplu noi aici la Agenţia de Dezvoltare Nord-Vest ne putem face propriul program operaţional sectorial în care să atragem fonduri europene direct de la Bruxelles, fără să fim nevoiţi să trecem prin filtrele de la Bucureşti cum e acum în loc”, a precizat primarul.  

Primarul a mai spus că o unificare administrativă ar duce la dispariţia unei părţi importante din funcţiile publice de acum şi ar permite investiţii importante dinspre municipiul reşedinţă de judeţ spre comunele limitrofe: „Eu pot să am la Cluj un proiect, dar acesta se opreşte la graniţa cu Floreştiul, cu Apahida, cu Baciu, pentru că nu am alte competenţe să merg mai departe, deşi toţi cei care locuiesc în Floreşti, Apahida, Baciu sunt dependenţi de Cluj-Napoca şi în materie de transport, de grădiniţă, de locuri de muncă”. 

Primarul a mai spus că „pentru localităţile limitrofe În primul rând se va impune o perioadă de tranziţie de opt ani de zile astfel încât impozitele şi taxele să nu fie o povară pentru cei care vin în unitatea cu care fuzioneaza. Adică să aibă timp opt ani de zile să aducă  infrastructura din comuna astfel încât să fie apropiată de nivelul din oraş. În plus, impozitele şi taxele vor fi diferenţiale, aşa cum sunt şi acum în oraşe, unde în zona centrală se plătesc impozite şi taxe mai mari”.

Boc a mai spus că putem vorbi despre asemenea unificiări din 2024, când vor fi din nou alegeri locale: „Este un exerciţiu post 2024, dar ne putem gândi de pe acuma dacă vrem să avem o Românie funcţională şi să distrugem reţelele, relaţiile clientelare care s-au constituit timp de 53 de ani. Regimurile s-au schimbat, dar oamenii mai mult sau mai puţin sunt tot aceeaşi. A existat o continuitate care inevitabil a creat mai multe legături personale decât instituţionale ori în statul de drept trebuie să funcţioneze legăturile bazate pe lege, nimeni nu e mai presus de lege”. 

Vă mai recomandăm