Normal 0 false false false EN-GB X-NONE X-NONE
/* Style Definitions */ table.MsoNormalTable {mso-style-name:”Tabel Normal”; mso-tstyle-rowband-size:0; mso-tstyle-colband-size:0; mso-style-noshow:yes; mso-style-priority:99; mso-style-parent:””; mso-padding-alt:0cm 5.4pt 0cm 5.4pt; mso-para-margin-top:0cm; mso-para-margin-right:0cm; mso-para-margin-bottom:8.0pt; mso-para-margin-left:0cm; line-height:107%; mso-pagination:widow-orphan; font-size:11.0pt; font-family:”Calibri”,sans-serif; mso-ascii-font-family:Calibri; mso-ascii-theme-font:minor-latin; mso-hansi-font-family:Calibri; mso-hansi-theme-font:minor-latin; mso-bidi-font-family:”Times New Roman”; mso-bidi-theme-font:minor-bidi; mso-fareast-language:EN-US;}
Procurorul de şedinţă a formulat
concluzii în sensul neîntrunirii tipicităţii faptei pe baza evaluării proprii a
probelor administrate în cursul urmăririi penale şi a judecăţii, potrivit informaţiilor Adevărul.
Conform legii,
procurorul este liber să prezinte în instanţă concluziile pe care le consideră
întemeiate. Concluziile procurorului de
şedinţă nu condiţionează posibilitatea Ministerului Public de a contesta
decizia.
Dosarul a fost trimis instanţei supreme pe 15
decembrie 2020, alături de Tăriceanu fiind trimis în judecată şi Cristian
Marciu, fost senator. Concret, procurorii spuneau că Marciu, deşi se afla în incompatibilitate
cu funcţia de ales în Parlamentul României, a rămas în funcţie.
“Din probele
administrate a rezultat faptul că, deşi potrivit art. 25 alin. 2 din Legea nr.
176/2010, primul inculpat se afla în stare de incompatibilitate cu funcţia de
senator (avea interdicţia de a mai ocupa o funcţie sau o demnitate publică timp
de 3 ani de la data de 4 martie 2015 când a rămas definitivă şi irevocabilă
decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia de Contencios
Administrativ şi Fiscal), acesta a folosit fără drept, din data de 11 decembrie
2016 până în prezent, calitatea oficială de senator în actuala legislatură a
Parlamentului României. În această calitate a îndeplinit acte care implică
exerciţiul autorităţii de stat, a participat la şedinţele Senatului, a făcut
parte din comisii permanente şi speciale ale Senatului, a avut iniţiative
legislative, a votat proiecte de acte normative, a adresat întrebări şi interpelări
etc.)”, transmitea Parchetul.
Astfel, Tăriceanu este acuzat că, în calitate de preşedinte
al Senatului, nu a făcut demersuri pentru vacantarea postului
“Faţă de cel de al doilea inculpat, s-a reţinut că, în perioada 2 martie 2017 –
2 septembrie 2019, în exercitarea atribuţiilor de serviciu specifice unei
funcţii de conducere în cadrul Senatului României, prin neîndeplinirea actelor
vizând constatarea încetării mandatului de senator al primului inculpat
(contrar disp. art. 7 alin. 4 rap. la alin. 1 lit. e comb. cu alin. 2 lit. c
din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor) şi
nesupunerea votului Plenului Senatului a adoptării unei hotărâri de vacantare a
locului de senator în cauză, a cauzat vătămarea drepturilor persoanei care, în
urma alegerilor parlamentare din data de 11 decembrie 2016 a ocupat pe
buletinul de vot pentru funcţia de senator poziţia următoare.
De asemenea, prin neîndeplinirea obligaţiilor legale sus-menţionate, l-a ajutat
pe primul inculpat să folosească fără drept calitatea oficială de senator ce
implică exerciţiul autorităţii de stat, urmată de îndeplinirea actelor legate
de această calitate”, arătau procurorii.
Marţi a avut loc ultimul termen pe fond, urmând ca după o primă sentinţă să se judece apelul. Călin Popescu Tăriceanu a fost preşedinte al Senatului şi premier al României.
Read More
Reflectorul de Sud