Realităţile nevăzute din sistemul de protecţie socială giurgiuvean

Preşedintele Consiliului Judeţean Giurgiu, Dumitru Beianu, a scris pe pagina personală de socializare, mai apoi a confirmat informaţia şi în cadrul unei conferinţe de presă, că la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Giurgiu (DGASPC) au avut loc numai anul acestza aproximatv 300 de controale.

Când a afirmat că se cere servicii la standardele HORECA (acronimul pentru industria ospitalității: Hoteluri, Restaurante, Cafenele) am considerat că este vorba de o figură de stil.

Că nu este vorba de o figură de stil a confirmat ieri în cadrul  unei conferinţe de presă (pe care o redăm integral) şi directorul DGASPC Giurgiu, Gheorghe Paraschiv. Acesta a prezentat presei deficienţele constatate la mega controlul de săptămâna trecută. Nu a contestat nici o constatare, ca de altfel nici Dumitru Beianu. Au încercat amândoi doar să explice doar  că cerinţele organelor de control şi timpi de îndeplinirea ala cestora sunt extrem de greu de îndeplinit, mai ales din punct de vedere financiar.

Pe fond, DGASPC este o unitate de potecţie socială finanţată integral de la bugetul de stat. Face cheltuieli (de personal, de bunuri de consum, de investiţii) în limita unui buget alocat. Şi acesta nu este niciodată destul de mare. Instituţia încearcă să se încadreze în limitele acestui buget. Cum nu-şi permite să afacă achiziţii „premim” se află şi se va afla în permanenţă sub sancţiunile organelor de control, în mod special al Protecţiei Consumatorului.

Nici una din instituţiile de control nu are idee care este bugetul DGASPC, care este planul de investiţii, când şi cu cât au fost cumpărate bunurile considerate că ar trebui înlocuite, cât costă să schimbi saltele, gresie, faianţă, instlaţii sanitare, aparatură electrocasnică. Nici un inspector, dar absolut niciunul nu a fost interesat de calitatea serviciilor. Ba, chair au declarat că sunt interesaţi doar de condiţii. La standardele lor, ale instituţiilor.

Ce ignoră inspectorii? Că DGASPC nu este un agent economic care să aibă un profit din care să reinvestească în dotări, reparaţii, întreţinere, materiale de consum.

Într-un hotel o persoană stă în cameră în jur de 10 ore pe zi, din care mai mult 6-7 ore sunt alocate somnului. Ca atare, bunurile din cameră se deteriorează într-o într-o perioadă mai lungă de timp. Într-un cămin de bătrâni, într-o casă familială, într-o locuinţă protejată se locuieşte non-stop. În plus, copiii şi persoanele cu dizabilităţi au tendinţa naturală de a strica ce este în jurul lor. Cu intenţie sau fără.

Ca atare, întodeauna se vor găsi deficienţe, în general altele şi altele. Privind retrospeciv la controalele de anul acesta se poate constata că de fiecare dată au apărut observaţii noi, dovadă că au fost remediate constatările făcute la controalele anterioare. Dar nimeni nu priveşte activitatea instituţiei în ansamblu, în dinamica ei.

Constatări punctuale. Trebuie să cumpăraţi asta, să schimbaţi asta, până la data de.

Concret. Când li s-a explicat inspectorilor că nu sunt bani şi chiar dacă ar fi nu se pot face achiziţii pentru că acestea au fost interzise de Guvern, prin celebra Ordonanţă a austerităţii, inspectorii au replicat cu…”Nu ne interesează!”

Urmăriţi informaţiile din conferinţa de presă, dar ţineţi aghiazma aproape. Să vă clătiţi gura după ce spuneţi „Ptiu Drace!”

Ioan Mănăilă

Preşedintele Consiliului Judeţean Giurgiu, Dumitru Beianu, a scris pe pagina personală de socializare, mai apoi a confirmat informaţia şi în cadrul unei conferinţe de presă, că la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Giurgiu (DGASPC) au avut loc numai anul acestza aproximatv 300 de controale. Când a afirmat că se cere servicii la […]