Schwerin, fratele neamț al Giurgiului, mai curat, mai educat și mai puțin fatalist

Reportaj scris de Robert Grigore

Grație unei grozave oportunități menite să ne ajute pe noi toți, cetățenii europeni, să înțelegem mai bine conceptul de coeziune drept aspect al dezvoltării comune în Uniunii Europene, am participat în luna octombrie la cea de-a II-a vizită în teren în cadrul proiectului derulat de European House Budapest, Everyday Cohesion.

 Astfel, pe o vreme de toamnă specifică, cu soare cu porția, vânt rece, vestic, dar cu multă bună dispoziție și curiozitate am parcurs un program bine gândit de echipa de proiect coordonată de Miklós Barabás, în trei țări din Occident. Prima oprire în cadrul acestei vizite de cunoaștere, având în prim-plan, cuvântele cheie coeziunea europeană drept instrument de atenuare a diferențelor economice din interiorul familiei comunitare, a fost orașul Schwerin, capitala landului Mecklenburg-Pomerani Inferioară, Germania.

 Schwerinul ni s-a dezvăluit cu bun simț, educat și rezervat, relativ cuminte și împăcat cu viața pe care o duce. Tot grupul ales să participe la această vizită în teren a fost format din jurnaliști care nu provin din Capitale sau orașe dezvoltate, ci tocmai din zonele care absorb sau ar trebui să absoarbă bani europeni din politica de coeziune.

Foto credit: European House

În perioada fiscală 2021-2027, Comisia Europeană a alocat 392 de miliarde de Euro doar pentru politica de Coeziune, o politică de care “profita” în mare parte Europa Răsăriteană. Așa cum spuneam, prima țară vizită a fost Germania, despre care autoritățile române, prin Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) afirma într-un document oficial publicat în 2023 denumit “Politia de coeziune” faptul că “urmând exemplul de bună practică al instituțiilor centrale omoloage responsabile de programele comunitare din Polonia, Germania, Spania, Franța, Italia și Olanda, în vederea impulsionării participării la programele comunitare a potențialilor beneficiari români, MIPE ar putea contribui la o creștere graduală și sustenabilă a absorbției de fonduri prin instituirea unor proceduri și facilitarea unor platforme de dialog bilateral între reprezentanții României și cei din aceste state”.

 Am constatat la Schwerin faptul că vechea Cortină de Fier comunistă încă se resimte până și în zilele noastre și nu neapărat economic, ci mai ales la nivel cultural, la nivelul individual al gândirii, la cum se comportă cetățeanul zilnic. Cu o populație aproape dublă față de Giurgiu, dar cu o istorie recentă destul de tristă și extrem de similară, orașul se află în zona vechii Republici Democratice Germane. Este capitala statului Mecklenburg-Pomerania, cum și Giurgiu este municipiu reședință de județ, însă nu este cel mai mare oraș din stat, acesta fiind Rostock, unde mult din tineretul din Schwerin se duce pentru educație postliceală.  Administrația publică este principala sursă de slujbe și Schwerin nu are neapărat o industrie foarte dezvoltată, o altă paralelă cu municipiul nostru. Nici Schwerinul nu găzduiește o universitate și este considerat un oraș bătrân, post-comunist, plasat la o distanță mică de un oraș mult mai mare, cu o infinitate de oportunități, la fel și cum Giurgiu este la o aruncătură de băț de București și asta se cuantifică într-un șir de dezavantaje, mai degrabă decât de avantaje.  

În timpul liber am avut ocazia să admir arhitectura, să mă bucur de infrastructura modernă, dar și să constat balanța demografiei, pe viu, preponderent populație îmbătrânită. bătrâni. Din spusele unui patron al unei cafenele din oraș, persoanele născute în Schwerin pleacă la 18 ani și  vin înapoi la 38, cu familiile deja întemeiate, dar se reîntorc pentru un trai așezat și liniștit, ceea nu se mai poate spune despre Giurgiu care rămâne abandonat  de tinerii care pleacă la studii. Se poate observa însă, dintr-o simplă interacțiune cu orice persoană din oraș (destul de reticenți la socialitate) că zona a avut zile mai bune.

Există discrepanțe majore între regiuni și aici compar direct România și Germania, Giurgiu și Schwerin, pornind de la infrastructură, servicii sociale, publice, educație și finalizând cu cele de interacțiune umană. Germanii din Schwerin au parte de un oraș deja bun de locuit, în timp ce la noi procesul acesta este la început, iar mentalitatea este de asemenea diferită. Românul  aruncă gunoaiele pe jos, caută prin tomberoane, sparge panourile de la stația de autobuz și după se întreabă “de ce țara lui nu e ca în afară”, dă vina pe guvernare, caută vinovați și nu se implică deloc în cauze civice, de guvernare, la care se adaugă mentalitatea comunistă, învechită, fatalistă a colectivului român. Este și mereu va fi vorba despre educație, cea care începe de la primii ani de formare. Profesorul nu poate să facă om din student, doar student din om. Aici cu adevărat se arată complet Cortina de Fier.

Schwerinul are și cu ce se mândri vizual, un castel patrimoniu material UNESCO, în timp ce noi am rămas cu imaterialul, bun și ăla dacă l-am promova pe măsură, respectiv obiceiul Călușul, patrimoniu UNESCO, deși am mai avea ce adăuga pe listă, cu siguranță.

În a doua zi a expediției în Germania am participat la o întîlnire interesantă, o  conversație deschisă cu membrii fondatori ale unei organizații pentru integrarea migranților din Schwerin numita „Internationales Haus” sau „Casa Internaționalilor” în care am aflat despre criza migrantă din 2014 care a lovit într-un mod deosebit Germania, infrastructura lor socială fiind pusă într-o stare de urgență. Același lucru s-a întâmplat și în 2022, cu privire la  locuitorilor din Ucraina.

Foto credit: European House

Organizația Internationales Haus activează sub o politică de integrare și socializare a minorităților găsite în oraș. O mare tematică pentru organizație este faptul că, în esența ei, cultura germană nu permite o simplă integrare, este un proces foarte lung ce necesită foarte multe sacrificii. De aceea, organizația servește ca un fel de intermediar dintre germanul de rând și migranți. Internationales Haus organizează eveniment deschise pentru toți oamenii din Schwerin pentru a ajuta în integrarea minorităților în oraș, și poziția sediului este la fel de importantă; fiind în mijlocul orașului, toate evenimentele sunt organizate în centru nu rămân marginalizați pe granițele orașului.

Una peste alta Schwerin-ul mi-a oferit o experiență specială, prima din acest parcurs numit Everyday Cohesion- vizită în teren.

Va urma…

Reportaj scris de Robert Grigore

Grație unei grozave oportunități menite să ne ajute pe noi toți, cetățenii europeni, să înțelegem mai bine conceptul de coeziune drept aspect al dezvoltării comune în Uniunii Europene, am participat în luna octombrie la cea de-a II-a vizită în teren în cadrul proiectului derulat de European House Budapest, Everyday Cohesion.

 Astfel, pe o vreme de toamnă specifică, cu soare cu porția, vânt rece, vestic, dar cu multă bună dispoziție și curiozitate am parcurs un program bine gândit de echipa de proiect coordonată de Miklós Barabás, în trei țări din Occident. Prima oprire în cadrul acestei vizite de cunoaștere, având în prim-plan, cuvântele cheie coeziunea europeană drept instrument de atenuare a diferențelor economice din interiorul familiei comunitare, a fost orașul Schwerin, capitala landului Mecklenburg-Pomerani Inferioară, Germania.

 Schwerinul ni s-a dezvăluit cu bun simț, educat și rezervat, relativ cuminte și împăcat cu viața pe care o duce. Tot grupul ales să participe la această vizită în teren a fost format din jurnaliști care nu provin din Capitale sau orașe dezvoltate, ci tocmai din zonele care absorb sau ar trebui să absoarbă bani europeni din politica de coeziune.

Foto credit: European House

În perioada fiscală 2021-2027, Comisia Europeană a alocat 392 de miliarde de Euro doar pentru politica de Coeziune, o politică de care “profita” în mare parte Europa Răsăriteană. Așa cum spuneam, prima țară vizită a fost Germania, despre care autoritățile române, prin Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) afirma într-un document oficial publicat în 2023 denumit “Politia de coeziune” faptul că “urmând exemplul de bună practică al instituțiilor centrale omoloage responsabile de programele comunitare din Polonia, Germania, Spania, Franța, Italia și Olanda, în vederea impulsionării participării la programele comunitare a potențialilor beneficiari români, MIPE ar putea contribui la o creștere graduală și sustenabilă a absorbției de fonduri prin instituirea unor proceduri și facilitarea unor platforme de dialog bilateral între reprezentanții României și cei din aceste state”.

 Am constatat la Schwerin faptul că vechea Cortină de Fier comunistă încă se resimte până și în zilele noastre și nu neapărat economic, ci mai ales la nivel cultural, la nivelul individual al gândirii, la cum se comportă cetățeanul zilnic. Cu o populație aproape dublă față de Giurgiu, dar cu o istorie recentă destul de tristă și extrem de similară, orașul se află în zona vechii Republici Democratice Germane. Este capitala statului Mecklenburg-Pomerania, cum și Giurgiu este municipiu reședință de județ, însă nu este cel mai mare oraș din stat, acesta fiind Rostock, unde mult din tineretul din Schwerin se duce pentru educație postliceală.  Administrația publică este principala sursă de slujbe și Schwerin nu are neapărat o industrie foarte dezvoltată, o altă paralelă cu municipiul nostru. Nici Schwerinul nu găzduiește o universitate și este considerat un oraș bătrân, post-comunist, plasat la o distanță mică de un oraș mult mai mare, cu o infinitate de oportunități, la fel și cum Giurgiu este la o aruncătură de băț de București și asta se cuantifică într-un șir de dezavantaje, mai degrabă decât de avantaje.  

În timpul liber am avut ocazia să admir arhitectura, să mă bucur de infrastructura modernă, dar și să constat balanța demografiei, pe viu, preponderent populație îmbătrânită. bătrâni. Din spusele unui patron al unei cafenele din oraș, persoanele născute în Schwerin pleacă la 18 ani și  vin înapoi la 38, cu familiile deja întemeiate, dar se reîntorc pentru un trai așezat și liniștit, ceea nu se mai poate spune despre Giurgiu care rămâne abandonat  de tinerii care pleacă la studii. Se poate observa însă, dintr-o simplă interacțiune cu orice persoană din oraș (destul de reticenți la socialitate) că zona a avut zile mai bune.

Există discrepanțe majore între regiuni și aici compar direct România și Germania, Giurgiu și Schwerin, pornind de la infrastructură, servicii sociale, publice, educație și finalizând cu cele de interacțiune umană. Germanii din Schwerin au parte de un oraș deja bun de locuit, în timp ce la noi procesul acesta este la început, iar mentalitatea este de asemenea diferită. Românul  aruncă gunoaiele pe jos, caută prin tomberoane, sparge panourile de la stația de autobuz și după se întreabă “de ce țara lui nu e ca în afară”, dă vina pe guvernare, caută vinovați și nu se implică deloc în cauze civice, de guvernare, la care se adaugă mentalitatea comunistă, învechită, fatalistă a colectivului român. Este și mereu va fi vorba despre educație, cea care începe de la primii ani de formare. Profesorul nu poate să facă om din student, doar student din om. Aici cu adevărat se arată complet Cortina de Fier.

Schwerinul are și cu ce se mândri vizual, un castel patrimoniu material UNESCO, în timp ce noi am rămas cu imaterialul, bun și ăla dacă l-am promova pe măsură, respectiv obiceiul Călușul, patrimoniu UNESCO, deși am mai avea ce adăuga pe listă, cu siguranță.

În a doua zi a expediției în Germania am participat la o întîlnire interesantă, o  conversație deschisă cu membrii fondatori ale unei organizații pentru integrarea migranților din Schwerin numita „Internationales Haus” sau „Casa Internaționalilor” în care am aflat despre criza migrantă din 2014 care a lovit într-un mod deosebit Germania, infrastructura lor socială fiind pusă într-o stare de urgență. Același lucru s-a întâmplat și în 2022, cu privire la  locuitorilor din Ucraina.

Foto credit: European House

Organizația Internationales Haus activează sub o politică de integrare și socializare a minorităților găsite în oraș. O mare tematică pentru organizație este faptul că, în esența ei, cultura germană nu permite o simplă integrare, este un proces foarte lung ce necesită foarte multe sacrificii. De aceea, organizația servește ca un fel de intermediar dintre germanul de rând și migranți. Internationales Haus organizează eveniment deschise pentru toți oamenii din Schwerin pentru a ajuta în integrarea minorităților în oraș, și poziția sediului este la fel de importantă; fiind în mijlocul orașului, toate evenimentele sunt organizate în centru nu rămân marginalizați pe granițele orașului.

Una peste alta Schwerin-ul mi-a oferit o experiență specială, prima din acest parcurs numit Everyday Cohesion- vizită în teren.

Va urma…