Sindicatul Județean „Solidaritatea Sanitară” Giurgiu
Federația “Solidaritatea Sanitară” din România
De un an de zile, salariaților din sănătate le este interzis exercitarea dreptului la grevă, drept garantat de prevederile internaționale și constituționale, sa…lariații fiind lipsiți de mijlocul esențial pentru apărarea intereselor economice și sociale ale lor.
D-le premier Cîțu, aceasta este de fapt o situație extraordinară și urgentă care impune adoptarea unei ordonanțe de urgență în sensul să alinieze România în rândul statelor democratice din UE care nu au interzis grevele în sectorul sanitar. În calitate de premier al acestei țări aveți obligația de a respecta pactele, tratatele și convențiile internaționale la care România a aderat și le-a ratificat.
Solidaritatea Sanitară face un ultim apel către Guvernul României, către puterea actuală, să manifeste respectul cuvenit in legătura cu exercitarea dreptului la greva al lucrătorilor din sănătate, în conformitate cu legislația internațională în vigoare. În caz contrar ne rezervăm dreptul de a ne adresa tuturor organismelor internaționale competente și să solicităm sancționarea statului român.
Începând din 16 martie 2020, prin Decretul nr. 195 privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României, salariaților din unitățile sanitare le-a fost interzis declararea, declanșarea sau desfășurarea conflictelor colective de muncă.
Ulterior, Guvernul României a informat Secretariatul General al Consiliului Europei privind activarea art. 15 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) suspendând unele drepturi fundamentale ale omului printre care și dreptul la grevă. (a se remarcă că din 47 de state membre ale Consiliului Europei doar cinci state au cerut activarea art. 15: România, Letonia, Estonia, Republica Moldova și Armenia, toate din fostul bloc comunist, celelalte țări, fiind țări cu profundă tradiție democratică, au înțeles că protejarea drepturile fundamentale este cu atât mai importantă în vremuri de criză.)
Răspunsul Consiliului Europei a venit prompt în sensul că nu încurajează statele membre să ceară derogări de la CEDO (sursa https://agenceurope.eu/en/bulletin/article/12451/21… )
Cu toate acestea interzicerea dreptului la grevă a fost menținut și în prevederile legislative ulterioare, respectiv Decretul nr. 240 din 14 aprilie 2020 și Legea nr. 55/2020 din 15 mai 2020.
În privința interzicerii dreptului la grevă în sectorul sanitar, ROMÂNIA A ÎNCĂLCAT TRATATELE ȘI PACTELE internaționale la care a aderat NERESPECTÂND OBLIGAȚIILE ce decurg din dreptul internațional.
Convenția Europeană a Drepturilor Omului
ARTICOLUL 15 Derogarea în caz de stare de urgență
Alin. 1 În caz de război sau de alt pericol public ce amenință viața națiunii, orice Înaltă Parte Contractantă poate lua măsuri care derogă de la obligațiile prevăzute de prezenta Convenție, în măsura strictă în care situația o impune și cu condiția ca aceste măsuri să nu fie în contradicție cu alte obligații care decurg din dreptul internațional.
Așadar, art. 15, alin. 1 din CEDO prevede că statele pot deroga de la unele drepturi fundamentale ale omului dacă se îndeplinesc cumulativ următoarele condiții: în caz de război sau de alt pericol public ce amenință viața națiunii și măsurile să nu fie în contradicție cu alte obligații care decurg din dreptul internațional.
De la dreptul la grevă nu se putea, nu se poate însă deroga deoarece interzicerea grevei salariaților din sectorul sanitar intră în contradicție cu obligațiile asumate de Romania prin pactele internaționale, astfel:
1. Dreptul la grevă pentru apărarea intereselor economice și sociale ale salariaților este garantat de art. 8 din Pactul Internațional referitor la drepturile economice, sociale și culturale, adoptat de Organizația Națiunilor Unite la 16 decembrie 1966, semnat de România în 1968 și ratificat prin Decretul nr.212/1974 (singura excepție privind exercitarea dreptului la grevă se referă la membrii forțelor armate, ai politiei sau funcționarii publici, dreptul la grevă, doar în cazul lor, putând să fie supus unor restricții legale; art. 8 alin. 2).
2. Carta Socială Europeană adoptată la Strasbourg în 1996, ratificată de România prin Legea nr. 74/1999 precizează prin art. 6 „În vederea asigurării exercitării efective a dreptului de negociere colectivă, părțile se angajează și recunosc .. 4.dreptul lucrătorilor și al patronilor de a iniția acțiuni colective în cazul conflictelor de interese, inclusiv dreptul la grevă.”
3. Comitetul pentru Libertatea Sindicală din cadrul Convenției Organizației Internaționale a Muncii nr. 87 din 1948 privind libertatea sindicală și protecția dreptului sindical, stabilește că „dreptul la grevă este un drept fundamental al lucrătorilor, mijloc de apărare a intereselor economice și sociale dar și un mijloc esențial prin care lucrătorii și organizațiile lor își pot promova interesele5 și își pot apăra interesele economice și sociale, chiar dacă dreptul la grevă nu a fost consacrat expres în Convenție.” ( sursa https://www.juridice.ro/…/revista-romana-de-dreptul-muncii-… )
Dreptul la grevă este un drept fundamental al salariaților fiind prevăzut și în Constituția României la art.43 care stipulează la alin. 1 că „salariații au dreptul la grevă pentru apărarea intereselor profesionale, economice și sociale”
Chiar dacă, conform art. 49 din Constituția României, exercițiul unor drepturi fundamentale poate fi restrâns numai prin lege, restrângerea trebuie să fie însă proporțională cu situația care a determinat-o. Interzicerea dreptului la grevă, pe perioada 16 martie -18 mai, prin cele două decrete a încălcat normele constituționale și prin faptul că nu a respectat forma legislativă expresă, respectiv nu a fost dispusă prin lege ci prin decret, iar după intrarea în vigoare a Legii nr. 55/2020, chiar dacă s-a îndeplinit condiția formei, norma legislativă care interzice greva este neconstituțională deoarece:
– se încalcă principiul proporționalității prevăzut de art. 49 din Constituția României, măsura interzicerii grevei salariaților din sănătate fiind nejustificată, excesivă și disproporționată (a se vedea exemplul țărilor europene care nu au legiferat interzicerea dreptului la grevă);
– s-a încălcat art. 20 din Constituția României:
Art. 20 – Tratatele internaționale privind drepturile omului
(1) Dispozițiile constituționale privind drepturile și libertățile cetățenilor vor fi interpretate și aplicate în concordanță cu Declarația Universală a Drepturilor Omului, cu pactele și cu celelalte tratate la care România este parte.
(2) Dacă există neconcordanțe între pactele și tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, și legile interne, au prioritate reglementările internaționale, cu excepția cazului în care Constituția sau legile interne conțin dispoziții mai favorabile.
Din analiza art. 20 de mai sus se desprind două concluzii esențiale:
1. Dispozițiile constituționale privind restrângerea unor drepturi fundamentale trebuie interpretate și aplicate în concordanță cu pactele și cu celelalte tratate la care România este parte, or așa cum am demonstrat dreptul la grevă nu putea fi suspendat, nu se putea deroga, deoarece intra in contradicție cu alte obligații care decurg din dreptul internațional, conform art. 15 din CEDO;
2. Interzicerea dreptului la grevă prin Legea nr.55/2020 întră în contradicție cu Pactul Internațional referitor la drepturile economice, sociale și culturale și Carta Socială Europeană, ori conform alin 2 al art. 20 din Constituția României, dacă există neconcordanțe între pactele și tratatele internaționale și legile interne au prioritate reglementările internaționale, cu excepția cazului în care legea internă conține dispoziții mai favorabile, ori în acest caz este aberant să se susțină că interzicerea dreptului la grevă este o dispoziție mai favorabilă față de exercitarea dreptului la grevă.
Ca urmare a celor menționate mai sus, solicităm ca statul român, prin puterea executivă Guvernul României să respecte obligațiile internaționale la care a aderat și le-a ratificat.